fbpx
„Nu suntem muritori, e clar. Dar suntem niste zei prosti, niste nemuritori care ne-am uitat destinul. (Constantin Noica)“

Ghici ce-am mai patit in ultima vreme!

de

Mi-am dat seama ca, pana la aceasta varsta crocanta, nu m-a iubit nimeni asa cum mi-am dorit, asa cum am tanjit. Asa cum ma iubeste Doru acum.

Pe 12 octombrie 2012, deci zilele trecute, a murit bunica mea, femeia care m-a crescut si care si-a sacrificat infinite ceasuri, zile si dorinte ca sa am eu tot ce-mi doresc. Dumnezeu s-o odihneasca! Inca n-am terminat de plans.

Am fost nevoita sa demisionez de la Adevarul Holding, din cauza convulsiilor organizatorice – detectabile, din pacate, prin toata presa, la ora actuala.

Mi-au pus cateva diagnostice dupa care a trebuit sa dau cautari penibile pe Google, ca sa stiu ce inseamna, fiindca unii medici nu au niciodata destul timp sa-ti deschida creierii: spasmofilie severa (lipsa serioasa de calciu si magneziu), sindrom anxios-depresiv etc. Nu ma intrebati ce presupune, mai exact, acest „etc”.

Vreau sa ma marit, iar toate localurile iti cer cel putin 1000 de euro in avans. Ca sa-l rezerve peste un an! Acum sunt cam somera (la cererea mea), dar rezolv eu si asta!

Ma suna PR-istii zi si noapte, inca ma invita la evenimente mondene, cu voci de vrabiute bine hranite. Saracii, sunt asa draguti, de fapt… Of!

Nu-mi mai merge cuptorul, desi aragazul e destul de nou. Nu stiu ce naiba are, nu sta aprins, nu stiu daca exista reparatori de aragaz.

N-am copii si nu stiu daca o sa mai am sansa asta vreodata, desi ma straduiesc cu voluptate.

Pe 22 octombrie, implinesc 45 de ani.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Categorii:
Uncategorized

Comentarii

  • La multi ani, Simona! Sa fii sanatoasa si sa rezolvi toate problemele care ti se par de nerezolvat in postarea aceasta. Desi e posibil sa ai nevoie de un aragaz nou… 🙂

    Loredana 19 octombrie 2012 17:15 Răspunde
  • Exista si reparatori de aragaz….deci, nu e al cu coarne chiar atat de negru…..
    Condoleante pt bunica! Eu am pierdut-o acum un an si jumatate si…. inca o mai astept sa vina uneori…:(

    Brînduşa 19 octombrie 2012 17:28 Răspunde
  • doamne simona mi-a fost frica ca ai pierdut si pe doru!!!am citit ce scria alice in ceva postari si am crezut ca tu esti cea vizata!sa o luam pe rand – bunica ta a murit de batrinete,o viata traita din plin sper..,un copil poti adopta?!?iar un job nou sunt sigura ca vei gasi la cat esti de talantata!esti deosebita sa tii minte asta,eu te-am descoperit mai tarziu,sora mea era fascinata de scriierile tale.problemele de sanatate sa le tratezi,depresia este urata si trebuie luata in serios,tratament si pe baza de plante si homeopat te scot din „gaura neagra” …..vorbesc din experienta.la multi ani,fericire si traieste la maxim fiecare clipa!nu esti singura……aia era mai greu.te imbratisez de la distanta daca imi permiti!!

    lumi 19 octombrie 2012 17:57 Răspunde
  • si acum vad ca ai aparut pa blog la tango…..multumesc

    lumi 19 octombrie 2012 17:57 Răspunde
  • De cate ori pierdem o fiinta iubita, redescoperim singuratatea cumplita a fiecaruia dintre noi, singuratatea sfasaietoare despre care au scris existentialistii francezi.Nu stiu daca ne asumam varstele, fiindca ne lipsesc reperele si pragurile, ritualurile de trecere. Ne gasim, la varsta coapta, un soi de copii ai nimanui, rapusi de dialectica, fiindca stringurile se desfac incet-incet, parintii imbatranesc si se duc.Aceste experiente amarui ne coc la foc mic, in pofida aragazului stricat ( o fi vreun semn?)
    Iti doresc la multi ani si sa te bucuri de toate varstele tale. Viata este nepretuita oricum s-ar configura – cu sau fara copii.Singurul lucru costisitor este tanjirea continua dupa ceva ce ai fi putut fi sau avea.
    Greu de gasit reparatori de orice.In societatea de consum arunci lucrurile, ca sa cheltui pe altele noi.Iar asta contamineaza si firea omului.

    alina 19 octombrie 2012 18:01 Răspunde
  • Simonica draga, te imbratisez si eu!

    Condoleante pentru bunica, odihneasca-se in pace! Eu le-am pierdut pe ambele mele bunici, de multi ani. Pe cea de la mama cand aveam 8 ani (cancer, avea 70 de ani), si pe cea de la tata acum 6 ani (batranete, avea 88 de ani). Si bunicii mei s-au dus, nu mai am pe nici unul.

    Job iti vei gasi, sunt convinsa, va fi bine, iti tin pumnii!

    Aragazul se poate repara, niciun dubiu in asta.

    PR-istii cateodata sunt prea draguti. 😀 Pe mine ma invita PR-isti din Romania la evenimente mondene din Romania, LOL!

    Il ai pe Doru langa tine care te iubeste, si asta e cel mai important; iar pregatirile de nunta se vor aseza si ele cu bine.

    Treci printr-un „blue”, dar maine o sa fie mai roz, ai sa vezi. Iti suntem cu totii alaturi si te iubim nespus.

    And last but not least, la multi ani, sa fii fericita si iubita!

    Pupici!

    Victoria West 19 octombrie 2012 18:12 Răspunde
  • 45 de ani este o varsta foarte frumoasa, mai ales cand iubesti si esti iubita. Si daca mai esti si Simona Catrina, citita si admirata de mii si mii de persoane din lumea asta larga, cu atat mai mult. Asadar… La Multi, Multi Ani, fericiti si plini de iubire!
    In ce priveste copilul mult dorit, daca iubitul tau il doreste la fel de mult si el, poti sa te mai straduiesti un pic, poate, poate se va intampla.
    Sanatate si numai bine!!!

    danutza 19 octombrie 2012 18:18 Răspunde
  • Esti frumoasa, sa stii:) (stiu ca esti la granita dintre balanta si scorpion, nu stiu cum te consideri tu, dar mie toate semnalele imi arata ca esti un scorpion veritabil:) Imbratiseaza durerile, asa cum ai facut-o in scris,de atatea ori, vibrand la unison cu atatea alte ganduri…

    larisa 19 octombrie 2012 18:24 Răspunde
  • Din pacate eu nu am ce sa mai comentez: nu mai gasesc cuvinte, probabil nici nu le mai caut. Incerc sa deslusesc si nu inteleg nimic din tara asta in care m-am nascut si in care ma lupt contra sistemului in legea mea (3 demisii in 2 ani).
    Creierul meu a obosit, organismul a luat-o pe araturi si-am dobandit un nodul tiroidian de numai 2mm/3mm care pare ca e uimitor pentru varsta mea de 27 ani(asta o spune un specialist); toate astea pana la urma doar pentru ca am facut numai ceea ce mi s-a parut corect si de bun-simt.
    Concluzia habar n-am care e pentru ca lupta cu morile de vant se inteteste pe zi ce trece.
    Asadar, nu cred ca e loc de dat inapoi, Simona! Luam ce ni se da si incercam sa ne bucuram de ce avem, cam asta ne ramane de facut!:)

    Cu drag!

    nico 19 octombrie 2012 18:34 Răspunde
  • Un gând bun şi-o îmbrăţişare din suflet! La alte vorbe, în contextul actual, nu mă pricep!

    S. 19 octombrie 2012 18:35 Răspunde
  • nu te juca cu gazul, trebuie sa vina cineva de la ei sa verifice si sa repare, respectiv aragazul trebuie reparat de specialisti. nimic improvizat!
    nici in viata interioara

    dana 19 octombrie 2012 18:41 Răspunde
  • Condoleante pentru bunica ta!
    Lucrurile se vor aseza si totul o sa fie bine. La multi ani!Uneori viata ne testeaza, pentru a vedea de suntem ori ba -puternici…

    Adriana Gianinna 19 octombrie 2012 18:54 Răspunde
  • Simona, te-am cautat ades aici, stiam ca vei reveni.
    Inainte de orice ma bucur pentru iubirea ce o traiesti. Am convingerea ca meriti aceasta iubire iar bucuriile ce le vei trai vor fi, negresit, nenumarate. Nici nu stii cum se va rezolva si sala pentru nunta dorita. Am toata convingerea ca va fi bine, asa cum va doriti.
    Pentru bunica ta primeste condoleantele mele. Te imbratisez cu lacrimi in ochi. Stiu cum este o astfel de bunica, la fel a fost si a mea, ingrijorata si darnica ca nimeni altcineva.
    Simona, orice teama las-o in urma. Doru este alaturi de tine, iar impreuna lumea va sta la picioare.

    Moi 19 octombrie 2012 19:11 Răspunde
  • Simona mea draga,
    inainte de toate, la multi ani sanatosi!
    – Apoi, haideti la Constanta cu nunta si nuntasii! Pai, nu aici ati aprins flacara iubirii, la noi, la Constanta? Nu stiu daca aici e imbulzeala pe la restaurante, nu m-a interesat acest aspect, ma voi interesa pentru voi, daca vreti 🙂
    – Somera, nu cred ca vei fi multa vreme. Vei nascoci tu ceva, cat sa fie bine si sa-ti fie bine financiar!
    – In ceea ce priveste plansul pentru bunica, nu ai terminat si nici nu vei termina! Eu plang si acum dupa bunica mea, la aproape 2 ani de cand a plecat de langa mine si ma sfarsesc de dorul ei, din ce in ce mai mult, cu toate ca au trecut atat de multe zile si nopti fara ea!!!
    Ni se intampla multe si marunte, noua, tuturor. Sunt lectii pe care trebuie sa le invatam…
    Te imbratisez.

    Angi D. 19 octombrie 2012 19:38 Răspunde
  • :)..parca am scris eu cele de mai sus(nu ca as fi in stare sa scriu un articol atat de bun)..si mie mi-a murit bunica pe 13 oct,nici eu nu am terminat de plans,nici eu nu am bani de avans,nici copii si sunt si un pic domnisoara batrana.a,eu nici aragaz nu am macar.
    sunt multumita ca una dintre calitatile mele(nu stiu daca mai am altele)e optimismul…
    Nu dispera…oamenii buni isi primesc rasplata!

    adina 19 octombrie 2012 20:28 Răspunde
  • La mulţi ani!O să depăşeşti şi acest moment greu.După ploaie vine soare, o să răsară soarele şi pe strada ta important este că nu eşti singură ai un iubit şi sunt convinsă ca eşti înconjurată de prieteni.

    Dorina 19 octombrie 2012 20:47 Răspunde
  • M-ai speriat! Hai ca-i bine inca, se poate si mai rau. Dar curand va veni soarele si pe strada ta. Condoleante pt. bunica, intradevar o mare pierdere, am tarit-o si eu.

    Anca Oltean 19 octombrie 2012 20:47 Răspunde
  • Simona, tine cont de faptul ca toata lumea este empatica,atatea doamne dragute care graviteaza in jurul acestui refugiu de stat la cele mai de suflet taclale ,va iubesc din toata inima pe tine si pe Alice!
    Sunt convinsa ca daca te indirjesti sa ramai trista ne gasim mai multe, ne punem sorturile si-ti facem o nunta la Buzau pe o pasune de poveste de o sa se duca vestea peste mari si tari:-)!
    Dragostea bunicii tale te va insoti permanent, crede-ma ca stiu!Si eu sunt crescuta de bunici si ma rog de Doamne Doamne sa le spuna cat mi-e de dor de ei !
    Iar cu bebe, vorbesc de cazul meu- nu am inima sa-mi aduc copilasul pe lumea in care traim!Ma inteleg prea putini oameni cind le spun ca nu am taria sa cresc un copil al carui viitor pur si simplu nu-l pot intrezari!Pentru copilul meu ar trebui sa existe un colt de lume perfect in care sa-l vad inflorind ferit de uriciunea lumii!Imi sunt foarte dragi copiii- pe ai prietenelor mele i-am coplesit de rasfat dar nu e acelasi lucru-totusi parca ai o stare de detasare pentru ca dupa cateva ore in care te-ai bucurat de ei, pleci la treburile tale si nu vezi si partea grea -grija permanenta cind se imbolnavesc, cand incep sa strice diverse, cand se lovesc etc.Daca faci un copil care creste oricum din mers fara sa-l cultivi si sa-i creezi un ambient, mi se pare o mare bataie de joc.Consider ca sunt prea multe sarcini din intimplare pe lumea asta si din ele rezulta copii adesea bruscati, frustrati, anxiosi si in speta nefericiti.Mie mi se pare ca prea putini oameni inteleg responsabilitatea de a fi parinte si ca o ironie multi dintre acestia nu au copii (cum este si cazul tau)

    hanna 19 octombrie 2012 21:28 Răspunde
  • Daca ai un cuptor mai nou este posibil sa necesite regulator de presiune… sunt prea „destepte” si nu functioneaza fara…
    Nu-ti trebuie un local sa te mariti… ci un om cu credinta in Dumnezeu care sa faca din tine sotia lui… care sa te respecte si sa te iubeasca asa cum Isus a iubit biserica… restul e can can. 🙂 Petreceri poti sa dai oricand, oricate… nunta ta insa este un moment unic, special… nu trebuie sa faci ce face toata lumea, nimeni nu se bucura de propria nunta cat ar trebui, toti se streseaza „sa iasa bine”… si pierd esentialul, cred eu. Daca va fi sa ma marit vreodata… n-o voi face in vazul lumii, ci doar in fata lui Dumnezeu, alaturi de nasi si 2-3 prieteni, cel mult…
    Gaseste-ti un duhovnic, marita-te si iesi din depresii – esti prea tanara, prea desteapta si cu adevarat binecuvantata pentru a sta sa-ti plangi in pumni de mila.

    Condoleante pentru bunica ta… Dumnezeu s-o odihneasca in pace. 🙁

    ina 19 octombrie 2012 21:48 Răspunde
  • Simona, suflet la ananghie.

    Alege-ti aragazul pe care-l doresti, iar eu pun jos $300.00 (dolari). SERIOS, nici pic de gluma. Singura problema este ca eu ma aflu in Glendale, California, dar nu este una insurmontabila. Voi reveni la comentarii pentru raspunsul tau. M-ai face ferciti daca ai accepta. Parol.

    Viorel 20 octombrie 2012 1:55 Răspunde
  • Draga Simona,
    Este un an de când am pierdut-o pe mamaita mea si încă vreau sa o mai sun. Nu contează de cata batranete a murit. Putea sa aibă si 150 de ani, tot îmi rupea sufletul in doua. Aproape un an de când l-am pierdut pe unul din frații mei mai mici si încă aud cum ii pica pământul pe sicriu. Cinci luni de când am divortat de singurul bărbat cu care am fost vreodată după o relație de 19 ani, mai mult de jumate din cei 35 ai mei si tatăl singurului bărbat pe care îl iubesc, băiatul meu de 5 ani. Vrei detalii despre respectivul sindrom, te rog sa îmi scrii, mă tratez de o forma severa de ani buni. Nu e ceva cumplit. O boala a zilelor noastre.
    Nu îți scriu toate astea sub forma de „vezi se poate si mai rău” cum se poarta la romani. Țin sa iti spun ca tot in acest an soarta mi-a adus alături dragostea vieții mele, o cariera super si a luat in schimb 90% din angoase si tristeti.
    Simona, las-o in papusoi de paranghelie scumpă, ia-ți Dorul tau iubit de mana si va legati unul de altul chiar fără sa știe nimeni (dacă inima ți-e plină chiar nu mai contează cine o știe), profita de demisie si ia o vacanța dar nu sta degeaba sa nu te băntuie sindroamele si ia in grija unul din miile de copii de care ii doare in cur pe cei prost denumiti părinții lor. Ai auzit de Valea Plopului. Simona, puterea e in tine, doar ca uneori trebuie sa atingem jos-ul ca sa o găsim. Te imbratisez!

    Catalina Gardescu 20 octombrie 2012 6:10 Răspunde
  • Simona,in primele doua propozitii ai pus ceea ce era mai important.Puteai sa nu fii „putin somera „,se putea sa-ti functioneze toate electronicele,dar daca nu-l aveai pe Doru …………

    Rodica.m 20 octombrie 2012 7:03 Răspunde
  • O Doamne….cica „ghiciti ce am patit in ultima vreme” 🙂 Nu stiu cum am sari peste toate daca n-am avea umor…
    Imi pare rau pentru bunica ta, am zis si pe FB- si-mi pare bine ca il ai pe Doru alaturi si nu treci singura prin vartejul asta.
    Mai astept putin cu „Lamulti ani-ul” si apoi sa vezi ce mutunache frumos o sa-ti trantesc pe wall 😀

    Hapi 20 octombrie 2012 7:30 Răspunde
  • Sa stii ca atunci cand pierzi o fiinta draga, d-zeu are grija mereu sa umple golul…cat de curand vei primi un sufletel nou in viata ta. Cat despre nunta…cele mei reusite nunti sunt cele fara tambalau…poti sa te mariti pe maul marii cu nasii si cativa prieteni langa tine,,,,,pentru asta gasesti oricand un local micut oriunde.

    Laura 20 octombrie 2012 7:54 Răspunde
  • la multi ani !

    coco 20 octombrie 2012 7:54 Răspunde
  • La mulți ani ,ești ofemeie minunata,desteapta ,cu un talent enorm, sunt sigura ca tot ce ți se întîmplă acum e pentru ca in viața mai avem si probe de foc.Esti foarte puternica dar încearcă sa te bucuri mai mult de ceea ce ai.Cit despre nunta,eu mi-am pregătit-o pe a mea in 7 saptamâni am avut 60 de prieteni alături de noi si a fost perfecta.Ofer sprijin si sugestii cu cel mai mare drag.Carmen

    Carmen 20 octombrie 2012 9:13 Răspunde
  • Condoleante…lasa timpul sa ostoiasca dorul…si bucura-te de Doru de langa tine!Cei o mie de euro nu pot fi o stavila in calea a doi oameni haruiti.Cat despre restu’…’ you’re not the only one ‘:)Sanatatea pune-o-n capu’ listei…’ si da-i si lupta ‘cu voluptate…Lasa-le sa vina dupa cum sunt randuite.
    Povesteste-le pe toate si noi facem galerie…eu sigur nu vreau in lumea virtuala fara tine!

    Talida 20 octombrie 2012 9:48 Răspunde
  • Draga noastra Simona,
    condoleante pentru bunica. Nu vreau sa te intristez si mai tare, insa vor mai fi momente de dor sfasietor, deci si lacrimi de plans. Numai ca o sa vina si acea zi in care amintirile nu vor mai durea atat de tare, mai putin, in alta zi, si mai putin, pana cand te vei trezi ca poti sa-ti amintesti de dansa zambind. Cat despre depresie,cu asta nu e de gluma, dar poate fi invinsa. Copiii? E o vorba: cine are, sa-i traiasca, cine nu…Esti atat de talentata la scris incat poate ca Dumnezeu a trasat pt tine alte lucruri. Profita de talentul tau si scrie cat mai mult!!Ai un umor fin, scrii teribil, cred ca esti o femeie puternica din toate punctele de vedere, si, lucru cel mai bun in aceste momente, ai pe cineva aproape de sufletul tau. Numai bine iti doresc, si multa putere pentru a trece cu bine peste toate aceste schimbari din viata ta.

    Dani 20 octombrie 2012 10:03 Răspunde
  • Sincere condoleante. Cat despre aragaz, nou fiind, se poate rezolva foarte usor. Pur si simplu nu este reglat aerul. Ca sa arda butanul are nevoie de o anumita cantitate de aer. La tine cuptorul isi ia prea putin aer sau e prea mult. Reglajul se poate face foarte simplu, cu o surubelnita si nu ai nevoie de vreun ”specialist” sa te scuture de bani. Daca vrei sa-ti spun se face, da-mi de veste pe mail 😉

    Dongabone 20 octombrie 2012 10:08 Răspunde
  • Simona, sufletelule…. 🙂

    Inteleg perfect prin ce treci.Eu am avut o luna iunie grea, sper sa ramana cea mai grea luna din viata mea.Am pierdut 2 oameni dragi pentru totdeauna: bunica mea cea draga, de care si acum imi vine sa intreb cand imi sun parintii si omul cu care mi-am impartit 11 ani din viata si care a devenit „fostul”, cu acte insa… Copil nu am nici eu si nici sanse prea mari…
    Nu e un lucru usor, recunosc ca ma mai suprind plangand insa…. viata e prea scurta ca sa ne cramponam in depresie, stres si dezechilibru sufletesc.Trebuie traita asa cum ne-a fost data, cu bune si rele.

    Tu ai un mare avantaj, ai un om minunat langa tine, te iubeste, te sprijina.Traieste viata asa cum e, da-l incolo de cuptor,te descurci tu si cu plita. Servici iti vei gasi, cu siguranta cu mult mai bine decat ce ai avut pana acum, trebuie doar sa ai credinta in Dumnezeu si optimism.

    Restul sunt treccatoare…Lasa depresia si stresul, nu iti face decat rau, canalizeaza-ti energiile negative si contruieste!Si bazeaza-te pe prieteni…

    Bafta in toate!

    Adris 20 octombrie 2012 13:27 Răspunde
  • La multi ani!

    Ionut 20 octombrie 2012 18:36 Răspunde
  • La multi ani! (desi nu ne cunoastem si nici nu cred ca o sa ne cunoastem vreodata). Vorba spune ca o suparare nu vine niciodata singura. E cat se poate de adevarat – si la noi in familie s-au intamplat multe in ultimele 2 saptamani, incat ni s-a dat viata peste cap si trebuie sa ne adaptam la nou.
    Cu Dumnezeu si Dragoste inainte!

    Mihaela D. I. 20 octombrie 2012 20:32 Răspunde
  • Simona,nu dispera,eu cred ca abia dupa 40 de ani o femeie se simte bine in pielea ei,e stapana pe ea ,si tu nu ai de ce sa te temi,ai un simt al umorului care te va scoate din orice impas…si daca Doru e la fel ,o sa fie bine!

    Iulia 20 octombrie 2012 20:57 Răspunde
  • Sincere condoleante …(sau D ze u so ierte si sa o odihneasca pe bunica ta)Ma fericeste faptul ca sotia mea ti a sorbit pana la ultimele cuvinte cartile tale ale lui Alice Nastase, si ale lui Ute Ehrhadrft..Totul a fost bine pana atunci/dupa aceea au urmat vremuri tare innegurate in sufletul meu /dar acum m am linistit…Cele bune iti doresc!

    Multumesc..! 20 octombrie 2012 21:18 Răspunde
  • Pingback: de apă | psi-words

  • La multi ani, Simona, iti ureaza o crocanta de 52 de ani care a fost si somera si casatorita (si ce daca, ptr ca poate spune „mi-am dat seama ca, pana la aceasta varsta crocanta, nu m-a iubit nimeni asa cum mi-am dorit, asa cum am tanjit” dar ii lipseste propozitia „asa cum ma iubeste Doru acum”), fara destul calciu de cand se stie, anxios-depresiva dupa un divort si plecarea parintilor intr-o lume mai buna si care inca mai cauta marea dragoste dar un glaucom obraznic o impiedica sa o gaseasca!
    Nu uita ca nu esti singura ci cu noi, cititoarele tale….
    P.S: marturisesc insa ca am 2 copii (baiat si fata-cea mai mare realizare a mea)care mereu i-au adus aminte ca viata e scurta, regulile trebuie incalcate cateodata, sa ierte repede, sa iubeasca cu adevarat, sa rada din toata inima si niciodata sa nu regrete ceva ce a facut-o sa zambeasca!

    Simona-Maria Dima 21 octombrie 2012 2:13 Răspunde
  • Esti o frumoasa,o desteapta , esti iubita si apreciata!nu dispera,toate se rezolva cu rabdare si iubire!
    La multi ani!Sa-ti dea Dumnezeu putere sa depasesti toate momentele grele din viata ta,putere si vointa sa termini proiectele pe care le-ai inceput(nu stiu de ce cred ca lucrezi la o carte !!!! )!Bucurie de viata sa ai-45 de ani e o varsta SUPERBA !!!!!!!
    La multi ani !

    ioana 21 octombrie 2012 8:34 Răspunde
  • Simone, incercam sa-mi amintesc cum am scapat eu de depresie si, sincer, parca m-a lasat memoria. Stiu insa ca unul dintre momentele grele astea pesimiste (toata postarea ta imi pare, culmea, optimista, pentru ca se vede cat iti doresti sa treci peste toate cele)l-am trait inainte de a veni fiul meu pe lume. Daca si maine vei deveni mamica, o sa vezi cat de usor vei depasi clipele astea. Sau fugi din tara, pentru ca avem o romanie mult prea deprimanta.

    tania 21 octombrie 2012 10:20 Răspunde
  • Acum o vara, cand mama inca mai era, ii povesteam in ce fin balas ma aflu cu banii, ca as putea sa nu mai fiu… raspunsul ei, zdruncinator, a fost ca daca eu is tanara si ma vaiet, apai… in situatia data, mi-as permite sa o parafrazez ( nu ca m-as fi ridicat de jos), daca tu care esti bute de talent si te vaieti, apai…
    De ziua ta, iti doresc sa-ti dea Dumnezeu ce-ti trebuie ca sa fii fericita!

    Denis 21 octombrie 2012 15:22 Răspunde
  • Sunteti minunati cu totii si va multumesc mai mult decat va puteti imagina!!! Nu am cum sa va raspund fiecaruia in parte, sper ca-mi veti ierta ingratitudinea, insa va citesc cu toata dragostea mea! Sunt coplesita, pur si simplu… N-am stiut ca atata lume e alaturi de mine… Cu tot dragul va imbratisez!!! 🙂

    Simona Catrina 21 octombrie 2012 19:39 Răspunde
  • La multi ani, Simona! Iti doresc sa incepi o noua etapa a vietii tale, mai fericita si norocoasa ca pana acum, si ma rog sa poti adauga, in lista calitatilor tale si pe cea de mama!

    Laura Petcu 21 octombrie 2012 22:20 Răspunde
  • nico 21 octombrie 2012 23:00 Răspunde
  • La multi ani, draga mea!

    Gabi 21 octombrie 2012 23:27 Răspunde
  • La multi ani, Simona! Intotdeauna vine primavara. Nu uita!

    Oana 22 octombrie 2012 6:32 Răspunde
  • Simona, intr-o superba zi de toamna, insorita ca primavara, cu frunze multicolore in pomi si pe alei, cu soarele incalzindu-ne mai intai sufletele, iti spun din inima sa fii fericita si sa te bucuri de aniversarea de azi! LA MULTI ANI! 🙂

    Moi 22 octombrie 2012 7:40 Răspunde
  • Draga Simona,
    Iti doresc sa fii fericita! Cat despre copil, nu-ti face griji prea mari. Lucreaza in continuare si va veni. Nu este prea tarziu niciodata, eu am nascut la 43 de ani, am un pui de 2 ani si jumatate ca o floare. Desi si eu am implinit 45 de ani, inca astept o mare dragoste si inca un pui in viata mea.
    Tu stii cel mai bine sa nu renunti niciodata.

    cristina gvinda 22 octombrie 2012 8:05 Răspunde
  • La multi ani! I-ti doresc sanatate si toate cele bune.

    Cand eram la varste „fragede” abia asteptam sa ajung la varste „crocante”. Suna asa de bine, nu am mai auzit expresia. Daca as fi auzit-o as fi tanjit si mai mult.

    I-mi place atat de mult ironia ta fina.

    I-mi pare rau pentru Adevarul, au pierdut un strop jucaus de culoare, chiar i-mi crescuse respectul pentru ei cand am vazut ca semenzi articole acolo.

    Cristina 22 octombrie 2012 8:25 Răspunde
  • Pretuiesc mult scrierile tale. La multi ani si mult noroc!

    Alexandrina 22 octombrie 2012 9:06 Răspunde
  • la multi ani!!!

    lumi 22 octombrie 2012 9:06 Răspunde
  • Simone, „La multi ani” si capul sus. Esti o femeie puternica, frumoasa si iubita. O sa depasesti aceste greutati. Te iubim si suntem alaturi de tine.

    Alinutza 22 octombrie 2012 9:31 Răspunde
  • La multi ani sanatosi si fericiti !!!!
    Itir ecomand unr estaurant dragut si de bun gust , se numeste Casa Latina si este pe undeva prin 13 septembrie , eu am sarbatorit cununia civila anul trecut am avut cam 35 de invitati, a fost in luna mai , sambata si nu am rezervat nici cu un an in avans nici nu ne-au cerut 1.000 de eur avans .

    Cu adminratie
    Ana

    anna 22 octombrie 2012 9:48 Răspunde
  • Draga Brumarelule,

    Iti doresc cu sincer drag La multi ani,(din nou, he, he! De data aceasta chiar a venit lupul), sa-ti arzi tristetile si durerile in focuri purificatoare ca cele ale apropiatulului Sumedru! De bolile cutiutei nu te vindeci niciodata, oricat de clari ar fi doctorii la diagnostic. Dar le poti tine in frau. Trage-le cu ciocanelul literaturii atunci cand dau sa-si scoata ghiocelul la tine in gradina! Ai vazut tu artist intreg si baba frumoasa? ( eu, baba frumoasa, da, Jane Fonda, de exemplu, dar artist intreg, ba!)

    Te imbratisez!
    Angi

    Angelica Lambru 22 octombrie 2012 10:04 Răspunde
  • OFFFFFFFFFFFF Doamne , Simonel nu dispera!!! Daca ai avut curaj sa demisionezi, ai curaj in continuare si mai asteapta , vorba scriitoarei:Mananca ,ROAGA- TE , IUBESTE!!! Deocamdata SPERA mult si asteapta !!!
    Uite ce zi frumoasa este azi afara pentru tine SIMONA si pentru tot ce astepti tu in continuare de la viata, fa ce-ti spun doctorii , adica ia pastile(vitamine , minerale) pina te simti tu mult mai bine(functionabila).
    Condoleante pentru bunica ta , care acum te vegheaza de acolo de sus, dinsei ai este mult mai bine acum se odihneste, este linistita si fericita acolo unde este cu ingerii( iar tu niciodata nu vei incata sa-ti amintesti si sa plingi)LA MULTI ANI , cu mult drag de tine Simona nostra si a lui Doru.

    iris40 22 octombrie 2012 10:23 Răspunde
  • La Multi Ani!Aniversare tihnita.Sa ai parte de zile frumoase,bucuroase si sanatoase.Sa-ti puna viata la picioare doar ce-i mai frumos si nimic sa nu te doboare vreodata!

    Talida 22 octombrie 2012 10:35 Răspunde
  • La multi ani, iubire cu nemiluita (bani cu carul:)) si tot binele din lume, Simona Catrina!

    ioana 22 octombrie 2012 11:08 Răspunde
  • Draga Simona draga, nimic, dar nimic nu e mai important pe lumea asta decat sa fi sanatos si sa ai alaturi de tine un om care te iubeste exact cu masura si in maniera pe care ti-o doresti tu! Acum ti-e greu si ti se pare ca cerul e prea aproape, dar dupa un timp, vei vedea ca bunica ta preferata si-a urmat mersul firesc al vietii, ca toate diagnosticele cu etc cu tot, daca sunt corecte, te doboara, dar, din fericire, nu te omoara si ca maritatul nu tine de localul in care faci petrecerea, ci comuniunea dintre suflete. Copiii sunt minunati, dar, la un moment dat cresc si, daca le doresti binele, ii lasi sa zboare si ramai doar cu amintirea unor ani in care nu mai stii sigur daca ai fost foarte obosit sau foarte fericit pentru ca i-ai crescut…Daca vei fi sortita sa ai copii, ii vei avea!La cat de talentata esti, perioada asta nu poate fi decat un fel de pauza de odihna. Cat despre aragaz – nu-l repara! Propune-ti sa-ti cumperi unul nou din urmatorii bani castigati. De cate ori vei intra in bucatarie sa-ti bei cafeaua dimineata, va fi ca un simbol al revenirii tale!
    La multi ani! La multe bucurii!
    de la cineva care are tot, mai putin sufletul ei pereche….

    Roberta 22 octombrie 2012 11:20 Răspunde
  • Simona draga,
    si eu sunt alaturi de tine…ma bucur pentru dragostea ta mare si plang cu tine pentru bunica ta.

    Iar acum – pentru ca e 22 octombrie – iti spun „La Multi Ani!”.

    je 22 octombrie 2012 13:00 Răspunde
  • Draga Simona,

    Nu-i nimic atata de grav pe cat pare. Si mie mi s-a stricat cuptorul de vreo doi ani, si, de cate ori am nevoie sa coc ceva, cam o data pe saptamana, il aprind cam de vreo douaj de ori, cu jumate de pachet de chibrituri si cu spume la gura, spume create de sudalme. A venit nenea instalatorul de aragaze, mi-a luat 50 de lei deplasarea (sta la 10 min) si constatarea (tot cam 10 min) si mi-a zis ca trebuie schimbata o piesa de aprox. 3 mil vechi. M-am resemnat si ma chinui asa, uneori merge alteori sa stinge des. Pe de alta parte, la cat esti de desteapta si de amuzanta, n-ai sa faci multi pureci ca somera, sunt sigura. Si daca Doru te iubeste si te iubeste cum n-a facut-o nimeni pana acum, atunci da, poti spune ca esti o femeie fericita. Restul sunt detalii. LA MULTI ANI, FRUMOSI SI BUNI !

    elegantina 22 octombrie 2012 14:04 Răspunde
  • La Multi Ani!

    anca 22 octombrie 2012 17:55 Răspunde
  • La mulţi ani fericiţi Simona şi să-ţi dea Dumnezeu tot ce-ţi doreşti!

    Ca să-l citez pe marele neurolog, prof. doctor. doctor Ovidiu Băjenaru, (care el însuşi suferă intens de sine şi cu cutiuţa), nu există spasmofilie.

    Poţi însă să ai nişte probleme de natură anxioasă, care te pot da rău de tot peste cap şi se manifestă fizic super naşpa. Încearcă să te duci la nişte şedinţe de acupunctură la Institutul naţional de acupunctură. Au nişte doctori GENIALI.

    PS: Pentru altele pe care nu le-aş spune public, dacă vrei să ţi le spun, dă-mi un email te rog.

    Belle d”Imagination 22 octombrie 2012 17:58 Răspunde
  • La multi ani!
    condoleante pentru bunica ta!

    aragazul/cuptorul poate fi reparat! al meu s-a stricat acu’ vreun an. am cautat firma pe net si un service agreat si am chemat un nene. m-a costat 100 lei toata afacerea si acu’ merge brici. tot probleme cu aprinderea avea si al meu.

    ady 22 octombrie 2012 19:35 Răspunde
  • La Multi Ani, Simone!

    tania 22 octombrie 2012 20:58 Răspunde
  • Simona, bunica mea a murit in iulie anul acesta si a avut acelasi rol irepetabil in viata mea… Stiu cum e…
    Local pentru nunta stiu eu (fara avans si foarte frumos).
    Daca imi scrii pe adresa mea de mail, iti trimit poze si-ti dau detalii.

    cristinas 22 octombrie 2012 22:40 Răspunde
  • La multi si fericiti ani, cu un car de sanatate! Sa ai parte numai de lucruri bune si de o poveste de dragoste fara sfarsit!

    Oana 23 octombrie 2012 8:49 Răspunde
  • La Multi Ani, draga Simona Catrina!
    Eu sunt una din cititoarele tale care se bucura ca existi si ca scrii asa frumos! Nu ti se pare minunat acest lucru? Sunt o necunoscuta pentru tine si totusi iti citesc gindurile pe care vrei sa le impartasesti cu noi, ma emotionezi sau ma revolti, te aprob (de cele mai multe ori) sau dezaprob parte din ele, dar te admir nespus ca scriitoare si ca om. Pentru ca ai reusit sa faci parte din viata mea la acest mod frumos, nu pot sa nu simt si eu durerile prin care treci, implinirile sau schimbarile (bune, rele) din viata ta. Bunicile mele s-au stins demult,iar pe 11 septembrie am ramas fara o prietena draga, asa ca te inteleg si te asigur de toata compasiunea mea. E foarte greu, dar viata e o insiruire de evenimente placute si neplacute. Ma bucur ca iubesti si esti iubita! Asta te va ajuta mult sa treci peste probleme. Esti o scriitoare talentata, nu cred ca vei sta mult pe bara! Din partea mea ai toate gindurile bune si intreaga mea apreciere! Sa ai o viata frumoasa in continuare!

    Gabriela 23 octombrie 2012 12:05 Răspunde
  • Draga Simona,te-am gasit aici cautand-o de fapt pe Dara..mama ta care mi-e mama de prin anii adolescentei,mi-am amintit zilele astea de revista Liceenii.Sunt unul din zbuciumatii careia Dara i-a atins sufletul,cred ca am vazut-o ultima oara la Moghioros(in spate la posta;)era ingrijorata ca plecai in Canada..sau asa ceva…sa fie zece,doisprezece ani de atunci…o mai vizitam dupa capitolul Liceenii si la Paranormal parca se mutase redactia intr-o cladire hidoasa comunista in spate la Victoriei-troloeul 79-(sa-ti fie dor de tramvaiul 41 cand nu era rapid,de inghesuiala 331,de transportul public bucurestean..trist!dar deh!)pe ea si pe Dana Dumitrache…ma scuzi ca-s cam deliranta..transmite-i te rog toata iubirea mea..nu sper sa-si aminteasca cine sunt vreau doar sa stie ca toti anii ei de munca si stres au meritat,intr-adevar iubirea neconditioanta nu e incadrata in timp si spatiu..ma gandesc la dansa si o iubesc exact la fel ca atunci desi acum imi par mii de ani..din pacate memoria ma cam lasa si n-as vrea sa te obosesc mai mult cu lecturatul.Cu stima si mult drag..Maria…p.s..imi pare rau ca te-am nimerit intr-un moment greu si pe tine si pe ea…din pacate moartea face parte din viata si ne obliga sa o acceptam crud organic si pe nemestecate…p.p.s- offtopic esti copia fizica a mamei tale:)te-am intalnit odata la Casa Scanteii..parca asemanarea nu era asa mare atunci…

    Maria Cristescu 25 octombrie 2012 16:35 Răspunde
  • Draga Simona,

    Dumnezeu s-o odihneasca pe draga ta bunica! orice alte cuvinte sunt de prisos si din nefericire nici unele n-o sa te aline.

    Regret sincer ca nu te voi mai citi in Tango sau mai bine spus ca n-o sa mai citesc Tango. M-am indragostit de scrierile tale si prin simpatie de revista ( revista lu’ mami). Te rog nu te opri din scris !

    Anca

    anca 25 octombrie 2012 19:59 Răspunde
  • La multi ani! Suntem de-o varsta. Parca mai usor ti se pare totul, cand gasesti oameni de aceeasi varsta…desi generatia noastra este una foarte numeroasa! Am impresia ca tu curgi odata cu viata, in ritmul in care povestesti orice. Esti o fiinta curgatoare, nu te opui curentului vietii. Pot spune ca esti o fericita daca ai gasit omul care sa te iubeasca cum ti-ai dorit ( cate au acest privilegiu? ) si mai esti fericita ca ai avut o bunica, de care iti vei aduce aminte cu dragoste, toata viata. Daca in viata ta ai avut si ai parte de oameni deosebiti, inseamna ca si tu esti un om deosebit!

    dana 27 octombrie 2012 19:11 Răspunde
  • Ti s-au intamplat multe, Simona. Ma intrebam unde ai disparut – am tot intrat sporadic pe site-ul Adevarul, sa prind un eventual articol nou de-al tau. Fara succes si, acum ca am dat un search pe google, am aflat de ce.
    Ai un stil inconfundabil, stiu ca o sa fii OK din punctul asta de vedere. Si cu bune si cu rele, nu poti decat sa mergi inainte. Iti doresc multi ani,mai fericiti si mai buni decat asta in viitor. Si…chipintach.:)

    Teo 28 octombrie 2012 6:21 Răspunde
  • La multi ani Simona, iti doresc sa se termine seria neagra de evenimente. Din punct de vedere statistic, va urma o perioada numai cu lucruri bune, sper sa profiti din plin de asta. Din diagnosticele de mai sus, numai sindromul anxio-depresiv pune probleme, iti spun asta ca sunt medic. Dar, daca reusesti sa iti canalizezi atentia spre alte lucruri, treci cu usurinta de asta. Eu iti doresc sa reusesti in ceea ce ti-ai propus si sper sa citesc si rinduri mai vesele (eu puteam sa jur ca esti depresiva, dupa tonul textelor; speram sa nu am dreptate)

    tot unu de 45 30 octombrie 2012 18:48 Răspunde

Dă-i un răspuns lui ady Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title