„Nu suntem muritori, e clar. Dar suntem niste zei prosti, niste nemuritori care ne-am uitat destinul. (Constantin Noica)“

Ne revedem la Constanta?

de

Dragelor si dragilor din Constanta, a trecut exact un an de cand ne-am intalnit la un cocktail si-o discutie despre (ce altceva decat) iubire…

Maine, 25 noiembrie, incepand cu ora 19, va asteptam la Hotel Ibis, detalii gasiti in invitatia atasata. As avea nevoie de confirmari ferme, ca de obicei, fie aici, in cadrul sectiunii de Comments, fie pe e-mail, la simona@revistatango.ro, fie pe Facebook, unde va exista un link cu aceasta postare.

Listele s-au deschis… Pe maine seara!

Eu, Alice si intreaga echipa Tango va asteptam la tarm de mare si de visuri.

invitatie constanta

Categorii:
Uncategorized

Comentarii

  • Daaaaaaaaaaa!!! Eu vin! De-abia astept sa ne vedem!

    Angi D 24 noiembrie 2011 16:00 Răspunde
    • Angi, draga prietena, si eu abia astept! 🙂

      Simona Catrina 24 noiembrie 2011 17:11 Răspunde
  • pot sa vin si eu cu o prietena ?plizzzzzzzzzz….sunt un fan…:)))

    coco 24 noiembrie 2011 16:30 Răspunde
  • Sigur ca poti sa vii, notez in lista. 🙂 Mi-ar fi de folos un nume, doua… Numele celor cu care vii…

    Simona Catrina 24 noiembrie 2011 17:11 Răspunde
  • aaa…pai Carmen si Nicoll :)…si multumim !

    coco 24 noiembrie 2011 19:59 Răspunde
  • Cred ca o sa vin si eu,e bine ca ati programat intalnirea la ora 19.00…..chiar acum mi-am amintit ,in aceeasi zi,25.noiembrie o sa fie deschiderea magazinului H@M din Maritimo center

    Vio 24 noiembrie 2011 21:22 Răspunde
  • cea mai buna revista pentru femei din Romania ,revista Tango

    Vio 24 noiembrie 2011 21:27 Răspunde
  • Abia astept….. Ce bine imi pare ca veniti si ne vedem! Voi fi acolo! Multumim de invitatie!

    Mihaela 25 noiembrie 2011 0:02 Răspunde
  • Vrem si noi sa va auzim si vedem: Suzana , Alina si Laura

    Suzana 25 noiembrie 2011 7:39 Răspunde
  • Simona, se pare ca m-ati uitat, tu si Alice, adica Alicesisimona.
    Ieri am plecat din hotel Ibis, de la Constanta, camera 704. Veti fin in sala Traian sau Decebal sau who knows..
    asa ca cine stie daca drumurile noastre, toate/poate, se vor intilni vreodata?…Dan Spataru sa cinte pentru noi…

    oare sa mai sper ceva legat de cartea pe care v-am dat-0 la citit, in 13 octombrie, frumoasa luna care a dansat la Kasho, in Brasov?
    Chiar nu mai stiu cum sa fac…sa vin in Bucuresti, sa va prind la o discutie? Stau in bajbaiala (ce cuvint!) de anul trecut.
    Cum o fi, sa va iasa ce v-ati propus!
    Cu drag,
    Carmen Gheorghe,BV

    carmen gheorghe 25 noiembrie 2011 13:57 Răspunde
  • Ar fi vrut si Costel sa-si refaca cuplul : Constanta si Costel 🙂
    Imagini de la eveniment, din Rotonda Prestige ?

    Thomas Man 26 noiembrie 2011 10:29 Răspunde
  • Nişte cocălari de peste drum de Constanţa:

    http://www.youtube.com/watch?v=Ggu67Kqb9CA&feature=related

    Omuldelamunte 27 noiembrie 2011 18:04 Răspunde
  • well, pana cand simone vine de la constanta, va propun nu ceva de peste drum, ci mai din vale. 🙂
    asta ca sa vedeti si voi cum au luat-o razna vocile lui yanni: 🙂
    http://www.youtube.com/watch?v=d2v4HG3hXOQ&feature=related
    greu de crezut ca zvapaiata din acest clip e aceeasi din:
    http://www.youtube.com/watch?v=5RKBEZnvBDc&feature=related
    enjoy 🙂

    tania 27 noiembrie 2011 22:26 Răspunde
  • Buna!

    Simona,la Pitesti cand ajungeti?Mi-ar placea enorm sa particip la una dintre aceste discutii libere..
    Te pup!

    Iulia 28 noiembrie 2011 13:47 Răspunde
  • Nu pot sa incep decat prin a multumi distinselor suflete prezente la intalnirea de la Constanta- acelor femei curajoase care cred in iubire, indiferent de pretul platit.

    Multumesc Alice ca ne-ai incantat cu sinceritatea, profunzimea gandurilor tale si puterea destainuirii publice a unor experiente personale, precum si tie, Simona, pentru autenticitatea, franchetea si umorul cu care deja ne-ai obisnuit..desigur, va multumesc si pentru pozele facute, cu care evident ma voi fali pe facebook 🙂

    In acord cu subiectul intalnirii noastre “Cat ne costa dragostea” , s-a discutat foarte mult despre sacrificiile pe care deseori le facem in favoarea iubirii. Personal, consider ca exista un pret pe care n- il asumam si platim, insa a-l numi “ sacrificiu pentru dragoaste” mi se pare o exprimare poetica, usor tendentioasa. Am sa va spun in cele ce urmeaza de ce cred asta.

    “Ai plecat din tara ta, de langa cei dragi tie, prieteni, familie, ai lasat in urma o cariera promitatoare, ai sacrificat totul pentru dragostea ta, pentru el si acum..” auzeam candva vocile compatimitoare ale celor dragi din jurul meu. Va marturisesc ca destul de mult timp am trait cu aceasta convingere in mine “ ca m-am sacrificat pentru dragoastea mea, pentru el” lucru ce imi dadea pana si in ochii mei o aura de martir, o victima a iubirii neimpartasite sau cel putin nu atat de impartasite cat sa egaleze gestul meu ”eroic”.

    Traiam cu aceasta durere in suflet si vedeam cum ea revendica , cu o forta tiranica ce crestea cu trecerea timpului, o atitudine, un gest similar din partea partenerului meu. Iubirea mea devenise lacoma, pretindea si i se cuvenea totul.

    Mai tarziu, in timp ce inca plateam acest “sacrificiu”, am inteles ceva: faptul ca eu mi-am dorit sa fiu acolo, sa traiesc acea iubire, a fost alegerea pe care mi-am asumat-o chiar inainte de a face pasul hotarator. Nu am facut acest pas in primul rand pentru el, nici pentru dragoste la modul general, idealist, ci pentru mine.

    Da, am pledat pentru dragoste, am jucat si am riscat, dar toate acestea pentru ca mi-am dorit. Sacrificiul implica prin definitie o renuntare voluntara la ceva (pretios)pentru binele sau in interesul cuiva sau a ceva. Eu am ales iubirea in primul rand pentru mine si cred ca toti facem aceasta alegere pentru noi.

    Cred ca daca ramanem in postura celor care considera ca sacrifica totul pentru credinta ca asa e in iubire, asa trebuie facut si nu pentru ca asta isi doresc de fapt, riscam sa ajungem dezamagiti in asteptarile noastre conditionate.

    Aceasta a fost experienta si trecerea mea prin viata plecand de la atitudinea de victima a sortii si iubirii spre “curajul” de azi: aleg din nou dragostea 🙂 … dar despre ce curaj vorbesc eu aici?! este doar iubirea pe care o simt si careia ma predau, din nou.

    Cat despre iubirea neconditionata sau, mai bine spus, gesturile de iubire neconditionata pe care le facem (pentru ca ele sunt totusi conditionate de mentalitatile si nivelul spiritual al omenirii de azi pentru a ramane constante intr-o iubire neconditionata continua, cred) sunt de acord cu Alice in ceea ce priveste reciprocitatea. Intr-adevar, atunci cand ma indrept catre iubitul meu cu sinceritate deplina si iubire, fara rezerve, indoieli sau asteptari, se intampla ca gestul sa imi fie returnat sub forma de iubire neconditionata, sub forma de dar.

    Va imbratisez si sper sa ne revedem curand!

    Roxana Gemai 29 noiembrie 2011 14:29 Răspunde
  • Buna seara,

    Nu stiu cat de avantajos este pentru mine sa va recunosc faptul ca azi am intrat pentru prima data pe acest blog! Dar de pe la pranz, de cand am inceput sa va citesc articolele ( nu in ordinea fireasca a postarilor, ci invers, binenteles! 🙂 ) nu m-am mai putut opri pana cand nu am terminat de citit tot blogul! 🙂 Si astfel sunt bucuroasa sa mai adaug ceva la lista realizarilor minunate din acest concediu: am „cunoscut-o” pe Simona Catrina! 🙂
    Toate cele bune!

    alina 30 noiembrie 2011 1:25 Răspunde
  • Alina, primul gand te duce la „avantaje” ? 🙂 Si penultimul la „realizari” ? 🙂
    Bun venit pe plaiul asta frumos pastorit cu vorbe de refugiati poetic, cu sintaxa distilata la temperaturi mari !
    Halta la Constanta devine sejur prelungit. Noul Tango, proaspat iesit din ou, e de vina 🙂
    Hai sa dam mana cu mana 😀

    Thomas Man 1 decembrie 2011 10:31 Răspunde
  • He, he, he! Cred că halta de la Constanţa s-a terminat demult, singurul vinovat rămânând noul Tango, cum ziceai, Thomas. 😀
    Eu zic să nu disperăm, Simona sigur ne coace ceva de să ne minunăm când îi va da drumul pe cărările blogului. Zici că a apărut Tango-ul la standuri? Ori încă îşi face încălzirea…
    Hmmm, ia să dau eu o raită mai pe seară, când scap de la biroul unde sărbătoresc prin muncă ziua naţională a unei ţări blestemate să suporte un anume popor…

    Doru 1 decembrie 2011 12:16 Răspunde
  • Eu zic sa destupam zaibarul, Doru, ca putem sa ne punem pofta-n cui 🙁 Mai asteptam un tur pana sa dansam perinita de Ziua Iernii calendaristice cu simonofilele.
    Cum devine cu biroul asta muncitoresc ? Pai tu nu sabotezi munca ? 🙂

    Thomas Man 1 decembrie 2011 19:47 Răspunde
  • Sa ne vi cu poze Simona, abia astept sa le vad, mentionez Facebook nu mai am :))..De asemenea sa nu uiti sa scri mare si raspicat cand veniti in Timisoara…Va imbratisez calduros, numai bine

    Lina.

    Lina 1 decembrie 2011 20:30 Răspunde
  • Liiiina, bine ca ne îmbratisam calduros 🙂 Sa ne mai VI si sa ne mai SCRI ca ne place cu scortisoara 😀

    Thomas Man 1 decembrie 2011 20:57 Răspunde
  • Daca nu „vi” tu, venim noi la Timisoara cu scotisoara 🙂
    Fara suparare, Lina, ca-i sarbatoare 🙂

    Thomas Man 1 decembrie 2011 21:24 Răspunde
  • Hai că iar mi-ai făcut ziua, Thomas! 😀
    Şi ca să-ţi răspund şi la întrebarea ce mi-ai adresat-o: nu, nu am putut să sabotez munca pen’ că aş fi beut io tătă ziua da’ nu m-o lăsat patronii m-ar fi mustrat conştiinţa; cineva trebuia să mai şi muncească în ţara asta, nu? Toţi la mici şi bere mamă, ce m-aş fi dus şi io măcar la un vin gospodăresc în timpul programului! nu se poate! 😀

    Lino, ceva poze am văzut pe blogul lui Alice 😉

    Doru 1 decembrie 2011 22:57 Răspunde
  • No ca înghitii si eu r-ul de la a doua scortisoara 🙂 Nu mai iese vinul fiert 🙂
    Am ratat un episod, Doru ; dupa stil(ou), te credeam propriul tau sef, departe de televizoare si lumea dezlantuita 🙂
    Frumos din parte-ti ca ai redirijat-o pe Lina spre poznele din vecinataturi dar sper sa-i mai zarim fruncea pe aici. Nu de alta dar Timisoara-i buna-n toata tara !
    Si un cadou, un clip ca o sfidare a societatii programate cu capete patrate în care ne învartim :
    http://www.youtube.com/watch?v=_ovdm2yX4MA

    Thomas Man 1 decembrie 2011 23:31 Răspunde
  • Eu am venit, cuminte, să mai deschid geamurile, să mai şterg praful… Thomas a dat şi el pe aici cu mătura (bun clipul ăla! :D) şi ODLM ne-a mai ajutat, nu ne-a lăsat de izbelişte, fetele au venit şi ele cu cafelele, să avem spor… da’ până când? Iote cum lâncezeşte blogul şi-i păcat de el! Azi mai e şi vineri, zi de chef (?), că mâine se poate dormi liniştit până mai târziu, adică până pe la 8 – 8.30. 😀

    Doru 2 decembrie 2011 23:00 Răspunde
  • Thomas Man, multumesc! 🙂 Imi place tare „plaiul” acesta nou descoperit, asa ca sper sa ne mai „auzim” pe aici! 🙂
    Spor in toate 😉 pentru toata echipa! 🙂

    alina 2 decembrie 2011 23:42 Răspunde
  • Doru, nu mai lancezeste ca a venit Alina 🙂
    Si a venit cu surasuri pentru toti 😀
    Un cadou muzical pt ea, ca stie de gluma :
    http://www.youtube.com/watch?v=QDm_dbfAH0A&ob=av2e

    Thomas Man 2 decembrie 2011 23:55 Răspunde
  • multumesc! si pentru a nu ramane datoare 😉

    http://www.youtube.com/watch?v=F4OXrmxDp44

    alina 3 decembrie 2011 12:33 Răspunde
  • Îti place sa canti pe picior de egalitate, Alina ? 🙂
    Multumesc pt buna alegere ; cantecelul tau n-a cazut în urechea unui surd 🙂 Parca m-ai cunoaste de undeva 😀
    Uite un clip tocmai iesit din cuptor :
    http://www.mtv.com/videos/deer-tick/714231/main-street.jhtml#id=1590830
    XE cu piper si flori de Bach cantate în fuga ) 🙂

    Thomas Man 3 decembrie 2011 14:52 Răspunde
  • @Thomas- o ascult cu plăcere pe Simona Molinari şi asta graţie timbrului extraordinar de feminin , dar şi pomeţilor care dau tonuri atât de calde şi puternice. În clipul „Forse” are pomeţii mult mai evidenţiaţi :).
    Grazie a te, Thomas.

    Omuldelamunte 3 decembrie 2011 19:21 Răspunde
  • ODLMV, îmi închipuiam eu ca esti expert în obrajori. Si Simona Molinari e obraz-nica 🙂 Timbru-i bun si el daca se lipeste bine 😀
    Un cadou si pt suflarea feminina hetero ca doar n-o marginalizam tocmai noi, tolerantii iubirilor de tot felul, la ora cand pioasele noastre se întorc de la biserica cu imagini de sfinti atractivi în scoarta poftelor personale 🙂 :
    http://www.youtube.com/watch?v=rzgjqbZhzTQ&ob=av2n

    Thomas Man 4 decembrie 2011 10:30 Răspunde
  • Pe afara-i vopsit cardul.
    Vedete chitilene în „se închide la Non Stop” :
    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=m-hfXedaEAg#!
    E ceva putred în Dani Marca ?

    Thomas Man 5 decembrie 2011 13:42 Răspunde
  • Thomas Man 5 decembrie 2011 18:52 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title