fbpx
„Nu suntem muritori, e clar. Dar suntem niste zei prosti, niste nemuritori care ne-am uitat destinul. (Constantin Noica)“

Academia de zevzeci

de

In Romania de azi, printre alte paradoxuri paguboase, am ajuns la o performanta de pomina: avem din ce in ce mai multi titrati si din ce in ce mai multi prosti de bubuie. La ora asta, numai cine nu vrea nu face facultate. Si cine n-ar vrea sa fie considerat intelectual? Aud zilnic, prin oras, pitipoance semidocte si cocalari agramati laudandu-se ca merg la facultate, la academie, la universitate. Sigur, prea putini la Medicina. Prea putini la o institutie serioasa, de prestigiu. Majoritatea, studiaza Dreptul, Comunicarea, Managementul, Psihologia, Teatrul sau Marketingul pe la cate-o facultate particulara dubioasa.

Sa nu ma intelegeti gresit, nu vreau sa supar pe nimeni, exista si facultati particulare foarte bune si acestea si-au dovedit rolul in dospirea intelectualitatii neaose. Dar multe scolicele de-astea acreditate cu pile (ca mai totul in tara asta) scot recolte intregi de papagali cu diploma. Ii cunoasteti, sunt de obicei genul arogant, vorbesc cu pleonasme, cacofonii si cuvinte despre care habar n-au ce inseamna, si in prea putine cazuri lucreaza pe specialitatea lor. O spun cu amaraciune, multi misuna chiar prin presa, reporterasi care se umfla in penele ciufulite cu licente pompoase, dar spun gogomanii la televizor. Toti fac facultati ca sa poata fi incadrati, conform nomenclatorului meseriilor, in functii ce necesita atare pregatire. In rest, ii doare-n cot.

Cunosc intamplator o persoana care tocmai a terminat o particulara (nu stiu cand, ca parca acum cateva luni o incepuse, dar ma rog), la profilul Relatii Economice Internationale – sau asa ceva. Avea trei examene pe an, si alea tip grila. Dar nu orice grila: inainte de testare, profesorii le dadeau o hartoaga cu toate intrebarile si raspunsurile din care era posibil sa se aleaga teme de examen. Deci ei invatau pe dinafara 100 de optiuni corecte (a, b, c, d sau toate cele de mai sus), dupa care bifau automat, la testul scris. Va dau cuvantul ca testarea la sala pentru permisul auto e examen de doctorat pe langa sesiunile unora dintre studentii patriei.

Asa apar promotiile de loaze, oameni cu CV-uri poleite care, cand deschid gura, te fac praf cu cate-o perla (doua, noua, o suta). Asa se explica faptul ca, desi majoritatea au si masterate (ca, unde-au terminat o facultate intr-un an jumate, ce-are daca mai fac si-un Master in trei luni?), dar robotesc in cu totul si cu totul alte domenii decat alea pentru care s-au pregatit (vorba vine). Fandosite cu facultati de psihologie sunt asistente de platou, mai pe romaneste dau din fund la emisiunile bulevardiere. Titrate care au absolvit cate-un Drept topaie pe langa roata de bingo sau pipaie jetoane prin cazinouri. Sau pur si simplu stau acasa, tolanite in vastele apartamente ale cate unui miliardar caruia i se face mila de sex-appeal-ul lor.

Exista, printre impostorii astia, o patura anume, care ma scoate din sarite cat toti la un loc – cei care cotcodacesc: am studiat la Sorbona. Wow! Prostimea casca maxilarele, cu un respect incontrolabil. Pe urma, daca faci sapaturi (si faci, cand esti ziarist sau cand iti miroase ceva suspect), afli ca a facut o scolicica de vara aflata in acelasi campus cu Sorbona, cateva cursuri platite de tati-bogatanul, un fel de parodii dupa specializari celebre. Asa ne explicam si de ce multe individe umflate de bani si de ifose, care „au studiat la Sorbona”, vin acasa si deschid cafenele, spa-uri sau, repet, deschid conturile unui bou de miliardar.

In Romania, din pacate, CV-ul nu prea mai inseamna mare lucru. Atat de usor pot fi inflorite si masluite niste date, incat ma mir cu toata sinceritatea ca nu s-a acreditat pana acum nicio Academie de Pile si Aranjamente.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Categorii:
Uncategorized

Comentarii

  • He, he, he! Cea mai tare fază pe care am auzit-o de la o studinte -cam tomnatică ea, sireaca- a fost cam aşa: „Eu sunt studentă la Drept juridic!”
    Whaaat? Bine că nu eşti studentă la chimie chimică! 😀

    Doru 8 noiembrie 2011 23:28 Răspunde
  • :))))
    :(((

    Simoniq 8 noiembrie 2011 23:37 Răspunde
  • Sa fim noi sanatosi ca loazele curg 🙂
    Dincolo de tragismul acestor constatari clinice, zevzecii îsi rad în barba „intelectuala” manjita cu sos de rosii din import si impodobita cu cristale din facultatea Swarowski.
    Prosti da’ tot mai multi 🙁
    Unde-i scoala de altadata, „rupta din rai” ?
    Cultura se masoara azi în fese, abdomene si SUV-uri.
    Tipul asta de societate, confectionat in sabloanele mintale ale diverselor echipe de politicieni preocupati doar de imbogatire si chiolhane, nicidecum de interesul comun, public, produce în serie rebuturi cu pretentii 🙁 Spoiala de buze si de minti 🙁
    Simona, ce bine faci ca desfaci mitomania mitocaniei ! 🙂

    Thomas Man 8 noiembrie 2011 23:56 Răspunde
  • simone, mie imi plac CV-urile gen eurpasssssss parca. 🙂 din tot ce am vazut pana acum, am aflat ca oameni „valorosi” au- printre alte aptitudini- scanner-ul, faxul şi posta electronica, evident cu mastere si pachete de specializari prescurtate in toate aranjamentele posibile: profilat pe SDE, specializat in DOS, BNM, KRM, bla bla. ultimul soc l-am avut deunazi, cand am auzit ca un sef de institutie inteligenta se semna, pe acte, in carioca rosie- in litere imense- DRD, iar subalternii au inteles ca omul isi daduse doctoratul in ceva ce nici ei nu pricepeau, de faceau toti placaciuni, ca ei nu aveai decat…masterul. 🙂
    problema este cand academia asta ajunge sa ne decida vreun destin- financiar, social, profesional. ca sa-ti demonstrezi capacitatea, printre zevzecii astia, trebuie sa ajungi sa bati recorduri. in rest, eu nu stiu incotro ne indreptam…
    mi-a placut faza cu „mila de sex-appeal-ul” ala. geniala. 🙂

    tania 9 noiembrie 2011 0:10 Răspunde
  • Doamne cat am ras :))) auzi „i s-a facut mila de seax-appeal-ul lor”.
    Eu demult nu mai am curaj sa spun unde am studiat. Si am invatat pe bune.
    Dar daca toate specimenele de mai sus o termina (ele stiu cum) cand deschid gura sa strig ca eu am absolvit „ditai” academia, gata sunt catalogata: „aha deci si tu esti proasta”. Asa ca mai bine tac si vorbesc despre alte lucruri.
    Simona esti adorabila ca de obicei. Iubesc alaturarile tale complet neasteptate de cuvinte.
    As trimite articolul tau unor cunostinte si as scapa printre ele si doua care ” au studiat la Sorbona”

    Atena 9 noiembrie 2011 0:35 Răspunde
  • hai sa-ti zic ceva”misto”:(
    Eu:”Ce mai faci ,draga?”
    Ea:”Mai am un musafir din X.Sta la noi cateva zile ca trebuie sa-si ridice diploma”
    Eu:”Cum adica?”
    Ea:”Pai draga i-am aranjat inscrierea ,apoi i-am aranjat toate examenele,ba i-am facut rost si de hartii medicale, da’macar la diploma sa fie si el prezent”

    Dialogul a fost mai lung pentru ca eu devenisem extrem de curioasa:)
    Am ramas cu un gust amar:(
    Dar ce mai conteaza….

    Nuta Gangan 9 noiembrie 2011 1:08 Răspunde
    • Nuta Gangan, bine ai venit! Multumesc pentru zambet… 😀

      Simona Catrina 9 noiembrie 2011 3:15 Răspunde
  • ar trebui sa fie fericiti acesti semidocti cu diploma ca nu doare prostia, ca ar fi vai de capul lor…

    dinu 9 noiembrie 2011 1:10 Răspunde
    • Dinu, eu inca mai astept ziua izbavitoare cand prostia va incepe sa doara! 😀

      Simona Catrina 9 noiembrie 2011 3:16 Răspunde
  • Doru, asa ne trebuie, daca nu ne-a placut cartea si nu ne-am inscris la medicina medicala! :)) Bine, eu as fi preferat arta, dar mai artistica, asa…

    Simona Catrina 9 noiembrie 2011 1:16 Răspunde
  • Simoniq, asa e, asta e si figura mea… 🙂

    Simona Catrina 9 noiembrie 2011 1:16 Răspunde
  • Thomas, haha, pai intr-o tara in care jumate de generatie nu-si ia bacalaureatul, cum se face ca avem mai multi titrati decat din astia fara studii superioare? Matematic si logic pare imposibil. Dar iata! Pui pariu ca, peste trei ani, cel putin o treime din loazele care au luat nota 1.80 la bac vor avea diploma de studii universitare? 😀 Si nu orice, Psihologie sau Drept!

    Simona Catrina 9 noiembrie 2011 1:18 Răspunde
  • Tania, ai dreptate, e un haos si, daca n-ar fi de ras, ar fi de plans. La ora asta, s-au inventat si un fel de doctorate prin corespondenta, in trei luni esti docent! E drept, bullshit-ul asta nu tine in tari serioase, dar pentru naivii care dincolo de abrevieri vad pomposenii, va fi o senzatie rara! 😀

    Simona Catrina 9 noiembrie 2011 1:21 Răspunde
  • Atena, multumesc, mi-ai procurat nostalgii. Dar si revolte. 😀 Speram sa ma abtin de la comparatiile gen „pe vremea mea”, insa nu pot. Am dat examen cu 22 pe loc (Alice poate confirma, am facut aceeasi facultate), iar dupa proba eliminatorie am ramas cam 15 sau 17 pe loc, nu mai stiu exact. Si Filologia nu era cea mai crunta facultate din punctul de vedere al concurentei (desi, oricum, ultima medie a fost 8.94), la Medicina si la Drept, erau cate 30 pe loc. Acolo se intra cu medii de peste 9.50. La IATC, erau 100 pe loc sau chiar mai mult. Nu ma grozavesc, dar, ca si tine, stiu ca am luptat mult pentru diploma si am obtinut-o cu emotii si zbateri si mult studiu. Iar eu n-am fost nici pe departe cel mai tocilar om din an, insa nici nu se compara cu parodiile de azi, din unele facultati, cel putin…

    Simona Catrina 9 noiembrie 2011 1:26 Răspunde
  • Pai Iliescu si sleahta lui se trag de la Academia Stefan Gheorghiu. Studii grele, din alea pt creiere cu zbatere limitata (dar cu marsavie garantata). Asa ca noua Romanica avea model de urmat. Ca urmare 🙂 avem gagademicieni de talia unor gaoaze 🙂 (pot sa dau cateva nume 🙂 )
    Avem doctori in gogosi, avem dobitoci frumosi 🙂
    Simona, crezi ca-i drept sa faca psihologie arieratii mintali ? 🙂 Sau doar potrivit ? 🙂

    Thomas Man 9 noiembrie 2011 1:54 Răspunde
  • TM, astia se trageau de la aceeasi academie si in perioada in care se mai facea ceva carte prin tara asta, adica pana-n zevzecelele astea contemporane.
    te-ai intors prea departe. 🙂

    tania 9 noiembrie 2011 2:33 Răspunde
  • Eheheeeee… de când mă tot agăţ eu de speranţa asta, că odată şi odată prostia va începe să doară! Chiar dacă sunt conştient că pe alocuri e posibil să mă mai doară şi pe mine -nimeni nu e perfect!- voi râde cu durerea-n mine când voi vedea cât de mulţi urlă mai tare în jurul meu! 🙂

    Doru 9 noiembrie 2011 8:31 Răspunde
  • Să nu uit: bună dimineaţa!
    (gentleman-ul lu’ peşte, că-l lăsai pe locul doi! 😀 )

    Doru 9 noiembrie 2011 8:32 Răspunde
  • Simona, daca vrei sa vezi o parodie in toata regula iti propun sa compunem cel mai pompos CV si sa mergem la multinationale la interviuri.
    O sa constati cu stupoare ca pe aia nu-i intereseaza absolut deloc ce stii sa faci concret dar o scoala de vara la Sorbona e un „must”in creierasele lor corporatiste ametite de aroma titlurilor fonfaite…

    clara 9 noiembrie 2011 8:57 Răspunde
    • Clara, stiu, corporatiile sunt pepiniere de curata prosteala. 😀

      AndreeaB, iti multumesc. Si tu ai dreptate! 🙂

      Goldeneye, asa e, ai observat minunat, HR-ul este un departament care are criterii aparent foarte rigide, insa daca le iei la scuturat, ramai cu crengile goale si cu gura cascata.

      Iulia, hahaha, nu-mi vine sa cred, parca e o scena de la Mondenii sau Divertis sau ce-o mai fi acum! 😀 Uite in ce lume traim, fratilor!!

      Ela, draga mea, expresiile pe care cu mare arta le amintesti faceau obiectul multor ironii de-ale mele pe cand eram in Canada, iar romanimea de-acolo pocnea o romgleza oribila. 😀

      Simona Catrina 10 noiembrie 2011 0:08 Răspunde
  • Mi-am dorit sa fiu avocat sau judecator, dar conditia familiala si materiala a fost cea care nu mi-a permis sa imi implinesc visul. Liceul la care am invatat era unul cunoscut, nu cel mai cautat , dar unul serios. Cert este ca, lucrand in justitie, cu studii medii, cu doi copii carora trebuia sa le dedic aproape toata fiinta mea, am amanat completarea studiilor, dar nu am renuntat. Este adevarat ca a absolvi o facultate particulara , la distanta, nu inseamna aproape nimic. Abia dupa aceea, cine se simte in stare poate merge mai departe la Institutul National de Magistratura, unde se invata , cu adevarat, drept (nu drept juridic, sic). INM este , cred, similar Facultatii de Drept de odinioara, de pe vremea noastra, Simona. Deci ai perfecta dreptate.

    AndreeaB 9 noiembrie 2011 9:01 Răspunde
  • Nu-ti mai trebuie diploma ca sa te angajezi intr-un anumit domeniu, domnisoarele de la HR nu se mai obosesc sa verifice studiile, majoritatea citesc cv-ul „in diagonala” si tot li se pare ca muncesc prea mult. Si eu lucrez tot in HR, nu vreau sa fiu ipocrita si sa spun ca e o munca titanica, din contra, e placuta dar trebuie fler si pasiune sa lucrezi in recrutare. Am o cunostinta care are un liceu muzical terminat si e „manager de audit” la o multinationala. A inceput 3 facultati(nu concomitent) si n-a terminat niciuna. La ultima a renuntat dupa primul curs:)) Cand s-a inscris la a treia facultate, am intrebat-o de ce nu incearca sa termine una dintre cele pe care le-a inceput, in loc sa se apuce de alta. Raspunsul a fost de-a dreptul halucinant: Repet, duduia nu are vreo diploma, doar o adeverinta eliberata de o secretara de la Spiru Haret – a doua facultate inceputa – ca a fost studenta de Relatii Internationale(adeverinta expirata de 2 ani). Nu, nu-i e frica de faptul ca ar putea fi prinsa, a zis ca daca ai suficient tupeu prostesti pe oricine, ca ea asa a ajuns unde e si ca va mai avansa destul, tot cu tupeu. Deci, cu tupeu si noroc poti ajunge oriunde, fara sa te impiedici pe parcurs:(

    Goldeneye 9 noiembrie 2011 10:36 Răspunde
  • Buna,Simona!
    Nu prea e de ras dar ce naiba sa facem?
    Este foarte adevarat ca traim intr-o tara plina de loaze,de pitipoance intretinute,cocalari.Acum cateva saptamani am ramas cu gura cascata.Ma aflam intr-o librarie si voiam sa cumpar o carte pentru un prieten.Langa mine era o fetiscana blonda,cu genele rasucite si mama lor…Luase o carte de pe raft si tot intreba disperata in stanga si in dreapta de ce pe coperta apar 2 sau 3 stele(volumul 2 sau volumul 3;))Vanzatoarea i-a explicat ce inseamna la care ea a exclamat „credeam ca este ca la hotel,de 2 sau de 3 stele”.
    Nu stiam ce sa mai zic…Oare mai poti avea replica?Ii vezi jelindu-se pe la televizor ca nu au luat Bacu’…Pai,nici nu il vor lua vreodata.
    Cu toate ac am 26 de ani,am ajuns sa spun „pe vremea mea se mai invata carte”…Chiar se invata.Exista respect,exista rusine.Acum nu avem ce sa mai vedem la televizor decat scalambaieli,pitipoance devenite „doamne” peste noapte,burtosi miliardari,manele,scandaluri.Cine sa mai aiba timp sa citeasca o carte?

    Iulia 9 noiembrie 2011 10:41 Răspunde
  • Salutare!

    Va suna cunoscut indemnul „sa ne focusam”? 🙂
    „Face sens” pentru careva urarea ” sa fi fericita”? ..Sa fi fost de bine?:)
    si de n-ar fi fost de bine, urarea era pentru „cealanta” colega:)
    Toate venite la pachet cu pretentii de „absolvent de Master”
    Este trist insa adevarat.

    Numai bine!
    Ela

    Ela 9 noiembrie 2011 10:46 Răspunde
  • Simt uneori, pe la cabinele de probă de la mall, că mă podideşte câte o milă ( şi nu-i marină) care cred că s-ar materializa pe loc dacă aş rula în aer un breloc de Ferarri roşu.
    Cu vigilenţa proprie sexului frumos, Ilinca mi-a cumpărat la Ferarri-ul meu, un breloc Dacia Sandero 1998, aşa că nu mai învârt nimic pe degete, doar mă uit la surâsul ei triumfător şi bine-mi face 🙂
    Aaa, şi să nu uit! Nu sunt miliardar în euro. Doar în gânduri şi idei. Trăsnite şi degeaba.

    Omuldelamunte 9 noiembrie 2011 10:56 Răspunde
    • Omuldelamunte, bag de seama ca Ilinca stie cateva metode extrem de subtile, umane si nedureroase de a te pune la punct – sau, ma rog, la alte semne de punctuatie, depinde de retorica momentului. 😀 Apreciez! 😀

      Dave, asta ma terifiaza si pe mine, faptul ca intr-o zi vom ajunge niste hodorogi aflati la mila tineretului din ziua de azi. 😀 Stiu, Liceul Hasdeu din Buzau e de elita, astazi multi absolventi de asa-zise facultati n-ar mai fi in stare sa-l termine rezonabil. Sau deloc! 🙂

      Gigel, asa, suntem subiectivi, tafnosi, ingrati. Eu n-am vazut de mult timp popor mai nesuferit decat romanii, spun asta cu orice risc. Am trait in strainatate si stiu ce spun, socul e cumplit. Or sa ma intrebe destui ce-am cautat inapoi acasa. Nu va osteniti, va raspund de-acum: habar n-am! 😀 O sa plec iar, intr-o zi.

      Simona Catrina 10 noiembrie 2011 0:13 Răspunde
  • Pot sa spun cu mana pe inima ca am invatat din greu ca sa absolv liceul Hasdeu din urbea noastra natala, Buzau, si nu eram baiat prost. Cred ca mult mai din greu decat unii masteranzi sau chiar MBA-isti din aceste zile. Dupa liceul acela, cine invatase pentru o medie in jurul lui sapte nu avea nicio problema sa intre la facultate, iar la facultati (majoritatea lor) era atunci concurenta, nu gluma.
    De cativa ani incoace citesc CV-uri impresionate (la inceput, naivul din mine chiar se lasa impresionat) ale unor pusti cu mari pretentii, care insa la interviu se dovedesc a fi niste baloane de sapun. Nu stiu chestii minimale, abc-ul specialitatii lor, dar au deja un perete de diplome.
    Pensiile de la un moment dat sunt platite din activitatea celor care produc. Ma gandesc din ce in ce mai des ca va trebui sa muncesc pana la adanci batraneti, fiindca pe astia nu-i vad sa fie in stare sa produca si pentru pensia mea 🙂

    dave 9 noiembrie 2011 11:16 Răspunde
  • Eu cred ca noi, romanii, trebuim exterminati. Eradicati. Nu am avut niciodata coloana vertebrala. Dam vina pe comunism ca am ajuns asa? NU – dam vina pe orice numai noi sa nu fim vinovati. Daca avem cel mai mic motiv sa carcotim, o facem. Nu din meticulozitate si in urmarirea perfectiunii – ci pur si simplu ca asa suntem. Suntem oamenii ce judeca cel mai usor cu dublu standard. Daca suntem la volan si un altul incalca o regula – e dobitoc. Daca noi o facem – e, ce vrei ba? trebuie sa trec si eu, nu? Nu suntem in stare sa respectam reguli, nu suntem in stare sa ne organizam, suportam orice si pana oriunde. Daca am striga in gura mare catre guvernanti : CAT DE PROSTI NE CREDETI? am accepta cu seninatate si cu un zambet stramb raspunsul lor – FOARTE. Prostia e un combustibil perfect pentru o societate de consum – vreti voi sa scapati de prosti? Prosti ramanem daca nu ne folosim de prosti pentru a trai bine. Rabdam sa ni se taie padurile dar zambim stramb cand vedem intr-un sat prafos ca s-a facut un parc in care nu se va relaxa nimeni, poate doar caprele. Si astea-s ce se lasa la vedere…Nu asteptati grija altora. Nu asteptati schimbarile: FAC-ET-I-LE!!! :))

    gigel 9 noiembrie 2011 12:08 Răspunde
  • În completarea „Academiei zevzecilor”, iata-i la lucru pe cativa absolventi (vorba comentatorului Rower) :
    http://www.dailycotcodac.ro/2011/11/cin-se-ia-cu-mine-bine-ii-dau-faima-de-pe-mine/
    Simona, ar trebui sa dezvolti o aplicatie antivirus lingvistic, toata suflarea romaneasca, cu mic cu mare, ti-ar fi recunoscatoare de la munte pan’ la mare 🙂

    Thomas Man 9 noiembrie 2011 15:19 Răspunde
    • Thomas, iti multumesc pentru link-uri, vigilenta si inspiratie… 🙂

      Simona Catrina 10 noiembrie 2011 0:23 Răspunde
  • Simona…nici nu vreau sa imi amintesc de admiterea la facultate!
    In vara am fost plecata la un curs european de specializare.Mi-a placut mult ce se face acolo, am intrebat discret daca nu exista o varianta sa mai vin,sa mai invat…Mi s-a raspuns cu o programare la un interviu.Pe scurt, din interviul care mi-a schimbat „traiectoria”:
    Dar nu stiu limba, nu am cum sa lucrez la dumneavoastra.
    Nu-i nimic, va platim noi cursurile de limba

    Dar trebuie sa imi termin teza de doctorat in Romania.
    Nu-i nimic, va asteptam

    Ma gandeam la un contract/o bursa pe 6 luni/un an
    Am vrea sa semnam un contract pe 5 ani

    Cred ca a fost pentru prima data cand cineva a citit CV-ul meu- si a avut,se pare, importanta ce scrie in el.Chiar daca nu am fost la Sorbona.

    Monica V 9 noiembrie 2011 16:31 Răspunde
    • Monica V., draga mea, tu esti prea modesta si ma bucur ca te cunosc de atata vreme, asta ma ajuta sa citesc si dincolo de cuvinte. Esti un specialist extraordinar, cu doctorat, cu o facultate de mare prestigiu, sa nu uitam ca Medicina din Romania este, totusi, un reper pozitiv. Dincolo de asta, tu, in mod special, ai realizari remarcabile si nu ma mir deloc ca profesionistii din alte tari ar face orice sa te aiba in echipa! Ma bucur enorm pentru tine, e superb ce se intampla! „)

      Simona Catrina 10 noiembrie 2011 0:16 Răspunde
  • Eu sunt o „recolta” mai recenta a facultatii de Litere, nu foarte reusita, insa ma mandresc cu faptul ca titulatura de licentiat in filologie a fost obtinuta in urma muncii mele.
    Intamplator ma gandeam zilele trecute….immm de fapt nu chiar intamplator.
    Urmez cursurile unui Master si, vazand resemnarea si tristetea din ochii unuia dintre profesorii mei care venea spasit sa-si tina cursul, in fata unui impresionant auditoriu format din 3 persoane, m-am gandit la societatea noastra care este din ce in ce mai dezinteresata. Parca ar fi guvernat de alte valori si s-ar ghida dupa alte interese. Din ce in ce mai multa lume alearga dupa niste diplome, care in final nu le folosesc la nimic, neglijandu-si in totalitate spiritul. Cu acelasi dezinteres se confrunta si invatamantul preuniversitar, iar dovada este reprezentata de rezultatele slabe la bacalaureat, motiv pentru care scoala coboara stacheta, universitatile coboara stacheta, intreaga societate coboara stacheta.
    Societatea noastra nu este dominata de lichele (imm…. ce cuvant urat); avem si foarte multi tineri inteligenti si personalitati culturale cu adevarat valoroase, doar ca nu sunt promovate. Piata cere altceva, isi doreste sa admire defectele si nu virtutile, iar acesta este un lucru foarte grav cu consecinte la fel de grave, una dintre ele fiind acea coborare a stachetei, caci de la asta pornisem. Este cu adevarat un cerc vicios si ne e greu sa gasim problema mama, cea care le genereaza pe celelalte.
    Sper ca am fost coerenta, in ciuda razboiului din capul meu intre ideile revoltate si dornice sa iasa la lumina.
    Simona (daca imi permiti sa te tutuiesc) iti admir foarte mult munca si pregatirea. Imi place stilul tau buclucas, care de altfel, din cate am observat, este foarte contagios…. …..

    Corina 9 noiembrie 2011 19:05 Răspunde
    • Corina, bine-ai venit, te ovationez si subiectiv, fiind tu filolog de-al meu! 😀 Si eu sunt mandra de facultatea pe care am absolvit-o si de studiile pe care le-am facut, chiar daca am avut colegi care au studiat si mai intens, au citit si mai mult… Important e sa te compari cu cei puternici. Bravo tie, sunt de acord suta la suta cu ceea ce spui!

      Simona Catrina 10 noiembrie 2011 0:18 Răspunde
  • E trist totul, Simona. Inclusiv faptul ca in timpul facultatii trebuie sa muncesti, ca nici macar nu mai ai timp sa te perfectionezi pe domeniul care iti place…E trist ca oamenii din presa vor fete cu sani mari si nu cu modestie, e trist ca astepti o luna ca sa afli ca ai fost respins la un job. Si cel mai trist e faptul ca NU STIM vorbi si scrie in limba noastra…si ca multora dintre noi nici nu le pasa!

    teogirl 9 noiembrie 2011 19:31 Răspunde
    • Teogirl, asa e, cunosc aceste tristeti, le simt, le resping, inca le aud, inca le vad… Pe scurt, astept o minune… Multumesc fiindca ma citesti si pe Daily Cotcodac! 😀

      Simona Catrina 10 noiembrie 2011 0:19 Răspunde
  • Imi plac si articolele de la Daily Cotcodac…desi imi esti mai draga aici, pe blog…esti mai personala 🙂

    teogirl 9 noiembrie 2011 19:35 Răspunde
  • Draga Simona,

    Iti citesc blogul de foarte mult timp, insa abia acum mi-am facut curaj pentru a scrie.
    Dupa 10 ani de predat am trecut de partea cealalta a baricadei si am constatat ca situatia e cu mult mai grava decat ne-o imaginam. Prin natura functiei pe care o am acum intru in contact zilnic cu cadre didactice. 90% din mesajele pe care le primesc zilnic de la profesori contin greseli de neiertat: nu stiu sa foloseasca in mod corect cratima, fac dezacorduri, etc. Si cand te gandesti ca oamenii acestia scriu pe tabla si ii invata pe altii…Din pacate cei mai multi dintre ei sunt din generatia scolita inainte de revolutie, atunci cand inca se mai invata, asa ca nu facultatea este de vina, ci superficialitatea cu care trec unii prin ea. De altfel pt. a fi „politically correct” ar trebui sa amintim aici si ca in momentul acesta, in facultatile de stat, cei mai multi dintre studenti ocupa locuri cu taxa, intra fara examen, ca taxele sunt mai mari decat acelea de la facultatile particulare, etc, si cu toate acestea toata lumea condamna invatamantul superior privat. Nu stiu care este situatia in toate universitatile, dar va sfatuiesc pe cei care aveti posibilitatea sa va interesati cum se dau examenele la ASE, de exemplu: toate examenele sunt organizate sub forma de test grila. QED

    maddie 9 noiembrie 2011 21:38 Răspunde
    • Maddie, draga mea, ma bucur ca ai venit aici! 🙂 Da, e o drama ceea ce se intampla cu felul (pardon, halul) in care se scrie romaneste. Si vorbim acum, asa cum bine spui, de persoane cu pretentii. Nu stiu, pana la urma, daca elevii superficiali sunt victime sau vinovati. Important e ca ne tot rostogolim…

      Simona Catrina 10 noiembrie 2011 0:21 Răspunde
  • Oana Roman e cea cu Sorbonica? Teoretic ea se lauda ca a studiat oaresice pe la Sorbonna… practic de la o persoana cu asa pedigree care lucreaza in PR… te-ai astepta la a little less action and a little more image… N-am treaba cu imaginea ei ci ma deranjeaza „ostentatiunea” cu care posteaza poze cu ea in cada, poze cu ea si diversi amarati agatati… e viata ei, treaba ei, dar nu poti sa o ajungi pe Paris Hilton la palmares de rusine iar apoi sa te dai impecabila si profesionista ca PR de companie „serioasa” ca doar „ce poezia mea, eu sunt o doamna!” Da noh, pt clientii blueair probabil dra Roman e un model de „succes”.

    eu 9 noiembrie 2011 23:55 Răspunde
    • Eu, haha, eu in mod special n-am vrut sa dau nume, dar nu pot nega ca anumite personaje mondene m-au inspirat sa scriu asta. 😀 Mie, dincolo de caraghioslacul imposturii lor, mi se pare o jignire la adresa adevaratilor studenti eminenti de la Sorbona!

      Simona Catrina 10 noiembrie 2011 0:23 Răspunde
  • Ati uitat sa mentionati o noua specie de destepti/destepte care fac 2 sau 3 facultati in acelasi timp.
    Asta doar asa, in timpul liber…

    Shakespeare 10 noiembrie 2011 2:10 Răspunde
  • Simona, te invidiez. Dar cred că deja ţi-ai dat seama de asta! Ai spus mai sus -citez din memorie (cu copy/ paste :D)- „O sa plec iar, intr-o zi.” şi ai spus-o cu atâta siguranţă încât nu am motive să nu te cred. No, d-aia te invidiez: că vei pleca iar într-o zi…

    Doru 10 noiembrie 2011 8:19 Răspunde
  • Draga Simona, in fiecare dimineata cand deschid calculatorul verific daca nu ai mai scris ceva pe blog sau daca nu gasesc ceva articol scris de tine. De ce nu mai adaugi articole la revista presei? Am cam citit tot ce-ti poarta semnatura si crede-ma ca nu-si face efect cafeaua de dimineata fara cateva fraze (foarte bine) scrise de tine. Multumesc pentru inviorare

    raluca 10 noiembrie 2011 10:07 Răspunde
    • Multumesc mult, Raluca! 🙂

      Si tie iti multumesc, Ela! 🙂

      Abigail, chiar cand scriam materialul ma gandeam la Monsiur Sarla. 😀

      Camelia, exemplul tau e de-o elocventa care ma obliga sa nu mai adaug nimic, e perfect. 🙂 Multumesc!…

      Lina, iti multumesc pentru tot, si mie mi-ar fi placut sa ne vedem, din pacate acum traversez o perioada naspa, iarta-mi alunecarea colocviala. O sa detaliem cu prima ocazie. Tinem legatura. 🙂

      Monceau, probabil tu ai pus punctul pe „i”: sistemul e de vina, eu par ca fac acuzatii impulsive, gratuite, inutile… Ai dreptate!

      Simona Catrina 11 noiembrie 2011 23:18 Răspunde
  • Draga mea,

    Si de va fi sa pleci..
    vei exista in viata mea, si-am sa ma rog sa-ti fie bine.
    Promit!
    http://youtu.be/mC8lik-fppA

    Noi avem: dor si doina, un manz si-o viezure .:)
    Canadienii au..
    🙂

    Ela

    Ela 10 noiembrie 2011 12:16 Răspunde
  • Ha, ha, articolul tau mi-aduce aminte de vremea Coanei Chirita, cand Moncher studia la Paris…nu mai mi-aduc bine aminte toate detaliile (a doua tinerete, deh!) dar se pare ca obiceiurile de-atunci isi fac un puternic come-back. Cine a zis ca istoria nu se repeta? Ma intreb cine sunt profesorii universitari care produc absolventi pe banda rulanta? Oricum, multe apucaturi pe care le observ azi sunt suspicios de apropiate de cele de pe vremea boierilor lacomi ,si nu vorbesc numai de pitipoance. Presupun ca daca involutia continua, o sa apucam sa vedem cu ochii nostri ceea ce am citit doar in carti, cand eram la scoala. Asta ca sa privim partea pozitiva a lucrurilor.

    Abigail 10 noiembrie 2011 18:38 Răspunde
  • Acum câţiva ani, a apărut o lege idioată care zicea ceva despre obligativitatea ca toţi funcţionarii publici să aibă studii superioare. Şi atâta au luat-o unii de în serios, de gem acum primăriile ţării de ţoape care par a fi făcut limba română ca materie facultativă, dar se laudă cu diplomă de licenţă şi de masterat. Ba, în unele cazuri, „înaltele şcoli” ale imbecililor au fost plătite din bani publici… Am lucrat 2 ani jumate în primăria unui mic orăşel d eprovincie şi am plecat în plină criză – economică, mondială… – de silă. Duduia secretară a primarului, autointitulată „şefă de cabinet”, deşi, după mai bine de zece ani de când face treba asta tot cu un singur deget tastează la computer, e şi acum bine-mersi pe post, în ciuda agramatismelor pe care le flutură la tot pasul, ca pe un titlu de nobleţe. Pentru ea, quasar se scrie cu „c”, iar menopauză înseamnă că şi femeile devin bărbaţi, adică nu mai au ciclu… Mama mea, la respectabila vârstă de 67 de ani, mi-a spus că ea nu simte deloc că a devenit bărbat, chiar dacă e de ani buni la menopauză… Sau, spune „şefa de cabinet”, când pe ecranul faxului apare scris „change drum soon”, înseamnă că i s-a terminat drumul…
    Eu am terminat târziu o facultate pe care am ales-o din plăcere, pentru că profesam deja demult în domeniu – jurnalistică – şi nu pentru a obţine sau păstra un post. Iar pentru competenţa mea au fost vremuri în care am fost plătită foarte bine, cu mult înainte de a mă fi apucat, măcar, de facultate. Lucram la trustul Media Pro şi aveam colegi cu facultate ale căror salarii erau mult mai mici decât al meu. A fost singura dată când am fost plătită pentru calităţile mele profesionale şi nu pentru cantitatea de diplome deţinute…

    Camelia 10 noiembrie 2011 19:02 Răspunde
  • Pentru ca stiu la ce te refereai nu am sa ma simt prost ca ai adus vorba despre studentii la Psihologie, ca eu sunt in ultimul an si ma chinui cu licenta, dar si muncesc in domeniu, hi:d dar sunt de acord cu tine la ce ziceai..Imi pare rau de aceste persoane care cred ca totul se poate cumpara cu banii …sincer is altele mai importante, ma rog 🙂 ..O seara cat mai placuat Simona…app Weekendul viit o sa ma aflu in Bucuresti pentru examenul DELE..Daca am fi avut timp mi-ar fi placut foarte multe sa ne fi intalnit..Ar fi fost o onoare pentru mine..Imbratisari

    Lina 10 noiembrie 2011 23:18 Răspunde
  • Am terminat mai tarziu facultatea si pentru asta am platit tributul de a nu ma bucura de adevaratul statut de student. Ce faci azi ramane de departe mai bun decat cel facut maine.
    Totul se transforma pe lumea asta, de ce nu si carentelele gramaticale si de cultura? Procesul de transformare se numeste simplu, un banal cotidian, trist si meschin , generatie de indigo cu suflete goale…..DAR, se stie foarte bine ca NU este vina lor!!!! Asta este adevarata problema, ca se simte efectul acestui sistem, si vom plati toti pentru asta.
    „Am masterat luat cu 10!” Nu se mai foloseste cuvantul absolvire.
    Doar ca a lipsit la clasele 1-4….mai conteaza? nici ca se mai pune….in CV nu se foloseste nici macar cratima.
    Deja am ajuns la vorba lui Caragiale, imagineaza-ti Europa in felul urmator: un om intins pe harta, cu capul la Berlin si picioarele la Bucuresti!

    Monceau 11 noiembrie 2011 14:05 Răspunde
  • Tristetea in intelegerea mea este alta: despre tinerii de astazi se vorbeste, cum vorbea generatia parintilor nostri despre noi, pe cand eram tineri. Si exact la fel, cum vorbea generatia bunicilor despre copiii lor, pe cand copiii le erau copii.
    Si ce daca unii fac facultati „la misto”? Isi ostoiesc, asfel, un complex. Ce, in generatia mea, am 51 de ani, nu sunt idioti cu diplome? Sunt cu duiumul! Astazi, sunt ingineri tampiti, profesori decupati din filme cu prosti, medici de doi lei, artisti mediocri, si tot asa. Care sunt actorii aia, care trecuti de concurenta de 1/100, la admiterea la IATC, au confirmat in genialitate?
    Si pe „vremea mea”, si astazi, din facultate iesi praf. Foarte important este ce faci dupa. Cat si ce citesti si studiezi, pe ce anume te specializezi si cat te lasi „prins” de specialitate, in ce loc te formezi profesional ulterior studiilor si alte chestii d`astea.
    Eu vad, la tot pasul, prin banci, birouri de avocatura, in lumea afacerilor, prin spitale, mai peste tot, niste tineri mult mai misto decat ma vad pe mine, pe cand eram la varsta lor.
    Tinerii adolescenti, despre care se vorbea la fel de dispretuitor la inceputurile lui `90, sunt astazi, multi dintre cei din jurul varstei de 40 de ani, medici exceptionali, avocati de succes, manageri performanti, arhitecti rafinati, finantisti seriosi. Sunt fala tarii pe la catedre de mare prestigiu, prin lume, sunt medici de referinta, prin spitalele si cabinetele mapamondului, sunt artisti plastici cotati, prin galeriile din cele patru zari.
    Da, cate o „pytzy” are diploma de „nustiuce”. Si ce daca? Impresioneaza si ea pe la coafor si atat! Sau problema este ca seduce vreun amarat de miliardar? Va asigur, nu cu diploma il capaciteaza pe miliardarul ala. Miliardarul in cauza, dupa ce isi va face mendrele cu „pytzy”, daca ii va veni mintea la cap, se va casatori cu o profesoara de istorie antica sau medievala, ori cu o profa de geometrie neeuclidiană, sau cu o experta in fizica nucleara. Daca nu, inseamna ca este un tampit, care nu intelege ca iubitele ideale se recruteaza din randul premiantelor cu rezultate notabile pe la olimpiadele scolare.

    Mirel Curea 11 noiembrie 2011 18:48 Răspunde
    • Draga Mirel, iti respect parerea, asa cum am facut de cand ne cunoastem. Ca un fapt anecdotic, pot sa-ti spun ca o fatuca, Liliana (care habar n-are ca noi doi ne cunoastem de o viata si n-a priceput nimic din comentariul tau), m-a porcait pe blog (am sters mesajul, nu vreau sa infectez locul asta cu marlanii), aclamandu-te pe tine. A zis ca tu esti singurul care ai avut curaj sa ne pui la punct pe noi, frustratele nasoale, grase si cretine (ceva similar, deci nu textual) carora nu le folosesc diplomele universitare fiindca sunt ele (adica noi) boccii, nu pentru ca e sistemul idiot. Tu ai dreptate, repet, Mirel, iar eu scrisesem un pamflet, asa cum fac de obicei, deci orice generalizare serioasa deja nu mai e pacatul meu. Am si spus undeva ca exista multe facultati particulare serioase si rog exceptiile de la povestile spuse de mine sa ma ierte. Evident, intotdeauna cartitorii sar peste randurile mele diplomatice, trec la ce-i intereseaza pe ei. Iti multumesc pentru comentariu, m-a facut sa realizez ca probabil nu stau prea bine la capitolul elocinta, nu redau cu prea mare finete ceea ce vreau cu adevarat sa spun…

      Simona Catrina 11 noiembrie 2011 23:12 Răspunde
  • Subscriu si eu la parerea generala despre aceste facultati, am frecventat un timp una la care nota la examen se decidea functie de restaurantul la care trimiteam profesorii in timpul examenului si de marimea plicului pus la dispozitie.S-a desfiintat,dar rusinos este ca era vorba de forma IDD a universitatii Lucian Blaga din Sibiu.
    Tragic este ca foarte multi angajatori,chiar si de talie mare, angajeaza tinand cont foarte mult de CV si mai putin de interviu si aptitudini, blocand sansele celor care chiar ar merita,dar,de exemplu, nu au avut posibilitatea materiala de a absolvi.Chiar daca au fost capabili pentru un loc „la stat”, asta nu a insemnat ca nu ar fi trebuit niste sume de bani considerabile.
    Ca sa nu mai vorbim de site-uri de specialitate care sunt gandite sa nu te lase sa aplici la un job daca nu bifezi cu incredere la casuta”studii superioare”, specialisti HR care la interviu daca nu vad diploma in copie nu te baga in seama.
    Chiar daca am terminat doar un liceu bun, ma consider autodidact si ma amuz copios cand absolventi de facultati grele(ASE sau Chimie) in vremuri ceausiste ma roaga sa sun eu in Germania ca „le am” cu engleza sau sa merg eu la nu stiu ce institutie sa rezolv ceva, ca stiu mai bine „cum sa explic problema”Dar indeajuns cu lauda…
    Foarte grav iarasi este ca exista si angajatori care chiar tin cont de capacitatea pretendentului la job in asa hal incat risti sa mori de foame daca esti prea bine pregatit.Va dau exemplul Vodafone unde am aplicat la postul de sef de magazin( chiar nu mai retin englezismul folosit) si mi s-a spus ca am avut un salariu prea mare in Rompetrol si ca ei nu si-l permit si ca nu ma angajeaza ca s-ar putea sa nu fiu motivat,si ca experienta mea depaseste cerintele postului etc.Degeaba m-am dat de ceasul mortii sa le explic ca eu chiar mor de foame si as munci si pe bete de chibrit….Sau cazuri in care au zis ca e ok experienta in vanzari,in management la fel,dar daca nu aveti diploma,ne pare rau….
    Concluzia ar fi ca Romania este tara in care totul se intampla pe dos si ca ar trebui sa fugim cat mai departe;chiar nu inteleg de ce unii se mai intorc, in special din Canada(sic!) unde eu visez sa ajung…
    Vreau sa va laud si pe Dvs cu aceasta ocazie prin explicarea nickname-ului meu, a carui alegere se datoreaza unui articol al Dvs pe aceasta tema care m-a pus pe ganduri rau de tot si m-a impiedicat in ultima secunda sa pun limba in „borcanul cu miere” al alteia……si o sa-l folosesc mereu ca sa imi aduc aminte ce tampenie era sa fac in niste momente de orbire masculina.Asa ca,vrand-nevrand,ati mai salvat un exemplar din specia odioasa pe care imi face o deosebita placere sa vad cum o disecati.
    Va multumesc

    adulter 11 noiembrie 2011 19:38 Răspunde
    • Adulter, retin cu mare drag tot ce ai scris, dar mai ales visul tau sa ajungi in Canada! 😀 Cand aud asa ceva, imi pierd uzul ratiunii, ia-o ca pe un compliment! De curand, pentru prima data de cand ne cunoastem, Alice mi-a spus ca ma intelege, ca acum isi da si ea seama de ce am plecat din Romania. Pentru mine, e imens…

      Simona Catrina 11 noiembrie 2011 23:20 Răspunde
  • Foarte de acord sunt cu Mirel Curea, dar cu mentiunea ca acei miliardari care se afiseaza cu o „pytzy” sunt efectiv atat de dobitoci ca ea si asta se vede prin faptul ca le mai iau si de neveste, iar cealalta clasa de miliardari au sotii respectabile si,probabil, in cel mai discret mod, mai tranziteaza si printr-o pitzi de unica folosinta

    adulter 11 noiembrie 2011 19:44 Răspunde
  • S-a dus vremea cand isi lua lumea neveste respectabile : )) Fiecare lot cu tampitii personali printre absolventi, dar eu nu-s de acord sa faca oricine facultate pentru ca deja de la atatia titrati nu mai stii pe mana caruia intri daca ai o apenticita de rezolvat sau un copil de crescut si scolarizat..Iertati-mi rima, sunt intr-una din zilele alea cu incantari la purtator!

    Una 11 noiembrie 2011 19:51 Răspunde
    • Una, draga mea, asta era si ideea, ai dreptate: o brambureala generala, din care nu pricepi cui sa te adresezi, in cine sa ai incredere si de cine sa fugi. Nu e nimic mai rau decat iluzia optica. Prefer o realitate indigesta. Alternativa haosului e letala. 😀

      Simona Catrina 11 noiembrie 2011 23:21 Răspunde
  • Simona fara multumiri ca nu se accepta 🙂 Inteleg situatia de a te simti naspa, e frecvent din pacate, fie fizic psihic sau mintal cum o fi. Bineinteles daca e sa ma gandesc la „Naspa” si ai nevoie de sa vorbesti cu cineva de calitate sau ma rog viitoare calitate Psiholog prezenta sunt 🙂 ca si Medicii Jur pe Hipocrate sau cum o fi, pastrez confidentialitate, si desi a sunat satiric sau nu putin adevarat sa stii ca am vorbit serios 🙂 Oricand, la orice ora. De altfel sunt convinsa ca vor mai fi ocazii de a ne intalni, crede-ma ca abia astept si iti marturisesc de pe acuma ca ma voi balbai atat emotional cat si intelectual, lingvistic, inteligibil etc. de emotie totul posibil :)) Cu sincere momente viitoare „Beton” pentru tine, pentru ca asa e cel mai bine decat rau sau aiurea, iti urez o seara cat mai placuta si daca e sa termin cu un citat, aseara chiar am citit o poezie (in orele de studiu alaturi de o colega de facultate->Vreau sa cred ca prietenia noastra va sfarsi la fel ca a ta cu Alice, as fi foarte fericita->gata paranteza) a lui Cosbuc: Lupta vietii, si iti transmit 2 versuri :
    Oricare-ar fi sfarsitul luptei,
    Sa stai luptand, caci esti dator.

    Te imbratisez si numai de bine sa auzim.

    Cu drag, Lina.

    Lina 12 noiembrie 2011 0:49 Răspunde
  • Simona, draga, buna si vechea mea prietena! Sunt „doctor docent” in ratari si impliniri, urmate de alte ratari si de alte impliniri. Nu mi s-a mai dat nicio sansa de multe ori, mi s-a prezis viitor stralucit de tot atatea. N-a fost nici asa, nici asa!
    Exmatriculat din patru licee, student la patru facultati, inainte de `89 si la doua dupa, am absolvit doar cateva mai putine, dintre ele. Niciuna nu mi-a folosit la nimic. O diploma nu am ridicat-o nici azi, la vreo 20 de ani, de la una din facultati, celelalte, pe care le am, pe undeva prin casa, nu le-am prezentat nicicand nicaieri. Doar cateva repere sugestive, zic eu, in masura sa ilustreze gama verdictelor ce sunau sec-ghilotina de jur imprejurul meu si care, in functie semnul pantei pe care ma aflam, ma plasau in hau ori pe culmi. Poate, de aici, ingaduinta mea pentru cei dati drept „sortiti pieirii”, cu tot cu generatiile lor. Nimic inportant din viata mea nu a depins de ceea ce am invatat in vreuna din scolile prin care am trecut.
    Cand eram adolescent, purtam panalon evazat, aveam plete, eram galagios, fanfaron si ridicol. Adica, un fel de „pytzy” masculin al vremurilor alea, un fel de protomanelist. La fel si cei mai multi din generatia mea. Eram toti, adica, disperarea celor care, pe atunci, aveau varstele noastre de acum. Nu exista, Simona, generatii mai proaste si generatii mai bune. Nu ca ai fi zis tu asta, dar multe postari in sensul asta au fost comise.
    Poate, pentru ca am trecut prin toate astea si n-am uitat, ii consider pe copii nostri, pentru ca, de fapt despre ei vorbim, niste veritabile bijuterii pe care doar timpul, viata, parcursul de sub semnul destinului, le vor slefui si le vor da stralucire. Doar unora, nu tuturor, la fel ca si in generatia noastra. Nu depinde de scoala decat in trist, pentru premianti, de mica masura.
    Acum, imi vine sa le apar si pe „pytzy”, astea, de azi, care irita la culme. Eu, sincer, nu inteleg de ce irita, de fapt. Sunt toante! Nu-s mai toante decat fetiscanele din generatia mea! Pun pret pe aparente! Cine nu cauta sa proiecteze aparente si personaje interesant conturate si colorate dar care rar au legatura cu realitatea? Vaneaza barbati bine situati? Nici fetele din generatia mea nu vanau fierari-betonisti! Nu l-au citit pe Bulgakov? Nici sotia mea, olimpica si varful promotiei ei de medicinisti nu l-a citit! Comit gafe si se scalda in perle? Da, asta da, inca n-au invatat sa-si ascunda „nestiintele” in taceri intelepte si incarcate de semnificatii.
    Dar, mie, totusi, la fetiscanele astea imi place ceva! Sunt sincere!
    P.S.1 Simona, nu-mi spune, tocmai mie, ca ce ai scris tu a fost pamflet! 🙂

    Mirel Curea 12 noiembrie 2011 2:05 Răspunde
    • Draga Mirel, nocturn si eficient, nostalgic si just, iti spun ca am stiut dintotdeauna ce crezi si ce stii tu despre mine. Te-am folosit (iarta-ma) ca sa-i raspund unei dudui al carei comentariu nu l-am aprobat, fiindca era nesimtit, ca ton si abordare. Daca ar fi intrat intr-o polemica civilizata, nu m-as fi opus, dar a vrut neaparat sa-mi arate ce toapa e. Sau poate ca era un el, un toparlan, ma rog. Pseudonimele lase pot coace orice. Ca si cum m-ar mai putea mira asemenea mutanti. Stiu, Mirel, si eu am fost o tanara ingrata si cu totii am fost ciudati, cand ne-a venit randul sa fim ciudati. Tu te alinti, n-ai fost niciodata, sunt sigura, omologul vreunui individ alterat din ziua de azi. Stiu ca fiecare generatie se considera mai buna decat urmatoarea, dar dincolo de asta, nu pretindem decat lucruri rezonabile, la nivel de respect si de profunzime, de spiritualizare. Eu, in general, fug de generalizari si de aceea si precizez, aproape de fiecare data, ca exceptiile sunt invitate cu drag sa ma scuze. 🙂 Dar unii nu citesc decat ce le convine dracusorilor dumnealor. 🙂 Mirel, sunt magulita ca ti-ai irosit un petic de noapte pe blogul meu. Multumesc! Mult! 🙂

      Simona Catrina 12 noiembrie 2011 3:31 Răspunde
  • Buna dimineata. Simona, draga mea, v-am cunoscut si pe tine si pe Mirel la Hilton, la evenimentul legat de indragostita Viena. Tu nu esti nici urata, nici frustrata nasoala si cretina. Ca sa faci show in Romania, este suficient sa ai corp suplu si ceva sclipici , insa ca sa poti sa-ti sustii ideile , pe blog sau la microfon, trebuie sa ai maturitate, luciditate si ceva scoala… Liliana nu a reusit sa inteleaga ce si cum, asa ca scuz-o , draga mea, si uit-o. In comentariul meu antepostat, am spus ca fac parte dintre cei care au absolvit o facultate la varsta maturitatii si am si explicat de ce. Am mai aratat ca diploma respectiva nu este suficienta, deci si tu si Mirel aveti dreptate. Doar ca eu fac parte din generatia ta si reusesc sa fiu si critica, si autocritica.

    AndreeaB 12 noiembrie 2011 6:36 Răspunde
    • AndreeaB, multumesc pentru filtrele interesante pe care le aplici intalnirii noastre! 🙂 Tu mereu ai fost atat de generoasa cu imaginea mea, nu numai fizica, dar si psihologica. Daca ar sti si restul lumii de-aici ce frumoasa si tanara esti, ar fi o nebunie generala! 🙂

      Simona Catrina 13 noiembrie 2011 0:18 Răspunde
  • Io v’am mai spus candva ca ceea ce iubeam monstruos la acest blog (printre altele!) era intrecerea de scolite frumoase si tinere ingramadite s’o pupe’n coor pe Simogneta : )). Cele mai multe se invarteau in jurul varstei de 25 de primaveri auto-declarate, detestau manelele si urau visceral pitipoancele, dar aveau limbarita de liceu teoretic optzecist. Liliana respectiva putea sa roage o amica sau vreun nickname deja bifat pe’aici cu note bune in catalog si sa ii dea doar manuscrisul, dupa ce’ l trecea printr’o razatoare „cap limpede”.

    Una 12 noiembrie 2011 12:09 Răspunde
  • Mitul cavernei catodice l-ar fi orbit si pe Platon.
    Cunosc oameni fara studii si animale doctori docenti.
    Da, gastele par sincere. Dar ne cam paraziteaza cu gagaitul lor. Le sta ceva mai bine bronzate pe podiumul farfuriei si cu marul lui Adam in plisc.
    În toata afacerea asta, „miliardarii” saracii de ei, par niste mielusei nevinovati care-si strica orzul pe gaste. Ori, miliardarii nostri miros ff urat 🙁 În raportul lor cu gasca, gata de consum, tin cu consumata.

    Thomas Man 12 noiembrie 2011 12:30 Răspunde
  • „limbarita de liceu teoretic optzecist”, Una ? 🙂

    Bine ca nu o stim pe AndreeaB ca ne-am pierde cu totii selfcontrolu’ 🙂

    Unele fete îsi pun pastrama la bataie pt ca vor sa bea tot mustul :
    http://www.youtube.com/watch?v=ussGtcd38AA&ob=av2e

    Thomas Man 13 noiembrie 2011 10:38 Răspunde
  • domnuuuu’, aveti si varianta pusa la dispozitie si celor mai putin norocosi? ca deja devenisem curios ce poa’ sa insemne totul la o dududita. si cum il vrea! 😀

    un trecator 13 noiembrie 2011 11:13 Răspunde
  • Stimata doamna Simona Catrina,
    In primul rand as remarca faptul ca oricine isi poate pierde uzul ratiunii cand are sansa sa plece intr-o alta tara daca are alte perspective,chiar si Bulgaria….In al doilea rand, chiar daca vi s-ar intampla Dvs. asa ceva, oricum ati depasi intreaga natie a lui Adam (inca mai cred ca a fost mai desteapta decat specia Evei).

    Va multumesc pentru gandul nerostit despre Canada,ma chinuie visul de vreo 6 luni,si, la cum ma cunosc, in maxim 12 emigrez.

    Ca sa pun punctul pe Y si in problema facultatilor…de orice fel, as veni cu un exemplu.Scurt.Am un prieten care, avand doar 12 clase, a realizat urmatoarele:varf de lance in top management corporatie,bussiness propriu de peste 100 mii euro CA etc.Deci se poate si nici o diploma nu va putea certifica asta.Am si un alt prieten, face a doua facultate si totusi nu poate realiza amaratul de acord al subiectului cu predicatul si ca atare lucreaza pentru un salariu de 800 lei/luna.Si asta nu mai are legatura nici cu tara,nici cu generatia, ci doar cu ironia sortii si vointa divina.

    Pe de alta parte, nu va inteleg si nu va accept pesimismul si auto-compatimirea de care dati dovada in ultimele randuri si va subliniez postarea facuta de AndreeaB.,avand in vedere ca eu nu va cunosc si sunt nou pe acest blog.Dar,din cate am vazut pana acum,nu pot sa nu ma enervez fie si numai la gandul ca se poate sa aveti un moment de slabiciune si sa aplecati urechea la niste vorbe latrate la luna.Asa cum vad eu din exterior, sunteti o personalitate puternica cu o inteligenta marcanta si,nu in ultimul rand,v-am vazut ceva fotografii pe acest blog si, cu tot respectul va spun,asa da!
    Cat despre aceste …..liliane sau altele lighioane asemenea,sunt genul de subspecii insignifiante pentru care nu merita sa irosesti nici macar stropul de noroi uscat de pe talpa cizmei de cauciuc a unui văcar sarac.Si imi pastrez politetea pentru ca este blogul Dvs. , dar sper sa ma citeasca si sa fie in stare sa citeasca in spatele literelor,daca stie macar sa citeasca.
    Imi permit sa va recomand un film( va multumesc pentru „Two lovers”,excelent),desi am un feeling ca l-ati vazut, anume „Shutter Island” si va recomand sa faceti tuturor lilianelor ceea ce-i face in final Tom Cruise sotiei lui.
    Va astept cu un articol despre Canada(orice)!Multumesc!

    adulter 13 noiembrie 2011 13:44 Răspunde
  • TM, link-ul cu ce vor unele fete se deschide doar prin plaiurile tale?

    tania 13 noiembrie 2011 14:30 Răspunde
  • Al, daca imi pui ghilimele ochioase si zambet sprintar faci sa sune vorbele mele cam rautacios : )). Si noi stim ca tu niciodata nu vrei sa se-ntample asa ceva!

    Una 13 noiembrie 2011 14:41 Răspunde
  • Multumesc, Simona. Ce parere ai daca am organiza un Flyniki dus-intors plus cateva zile in Viena , un pachet complet de grup? Grupul celor care cuvanta aici si tot ar mai avea cate ceva de spus pe langa? Poate ne ofera Flyniki un zbor avantajos ? Macar ideea unei excursii in grup ar fi de luat in seama, nu neaparat la Viena, nu-i asa? Voi ce spuneti?

    AndreeaB 13 noiembrie 2011 15:49 Răspunde
  • Excelenta o sezatoare si un pui de brainstorming langa un foc de tabara……

    adulter 13 noiembrie 2011 17:34 Răspunde
  • Mai ales ca tu, adulter, ne-ai trimis pe toti sa pazim focul sacru si sa ne inganduram in grup.. : )). Cu tot respectul: nu pleca! Tara te vrea!

    Una 13 noiembrie 2011 20:30 Răspunde
  • Plaiurile mele, Tania, sunt cativa metri patrati care nu-s ai mei 🙂 Îmi pare rau, unele link-uri fac niste fasoane mai ceva ca mironositele 🙁 (aici, as relua povestea etimologiei cuvantului „mironosita” dar astept sa vina Pastele cailor 🙂 ) Era vorba de Ariane Moffatt – Je Veux Tout. Iutubeaz-o în varianta clip oficial si-ti va iesi ca o zeita ex machina 🙂
    Una, suntem la ani lumina de ganduri rautacioase 🙂 Vibratiile bune canta în noi Corul Vanatorilor 🙂
    Un Trecator, esti un tip cu scaune la cap 🙂 asa ca o s-o fugaresti prin casa si-o sa ti-o pui pe masa pe Ariane Moffatt 😀
    AndreeaB, cu tine zburam pan’ la cer si cerem azil acolo 🙂

    Thomas Man 13 noiembrie 2011 20:43 Răspunde
  • TM, noroc Ca i-am descoperit si-o voce putin zevzeaca decat clipul cu jucariile din debara (daca l-am nimerit bine).
    nimerita voce pt o frantuzoaica:

    http://www.youtube.com/watch?v=S1vGOMDt-xs

    tania 13 noiembrie 2011 22:22 Răspunde
  • Frantuzoaica-i canadianca get beget, Tania 🙂
    Multumesc pt ploaia de stele ca mi-au cazut pe acoperisul mintii 🙂
    Fara umbrela, ca de obicei, capul mi-e plin de lumini si lirisme !

    Thomas Man 13 noiembrie 2011 22:27 Răspunde
  • TM, aia era ploaie de meteoriti, get beget. 🙂
    nu se simte ca-i de prin montreality. anyway, buna ideea ta cu fatuca asta:
    http://www.youtube.com/watch?v=iDj3fd1FmJc

    tania 14 noiembrie 2011 0:11 Răspunde
  • Hmmm… am cam lipsit de pe aici, dar zic eu că motivat. Mă apucase o criză de unghiuţă ruptă şi mi-am luat un concediu medical 😀
    Şi dacă tot n-am avut nici de data asta noroc de o apocalipsă, să mai comentez ceva, că, vorba aia, rumânu-i iespert la fotbal, femei şi, mai nou, comentarii. Am uitat -scuzaţi-mi vorba ruşinoasă- politica, dar n-o mai pun că deja mi-e jenă să o mai pomenesc.
    Am văzut că unii sunt revoltaţi pe aici din cauză de „punere în aceeaşi oală a tuturor” sau, mai pe româneşte, generalizare.
    Eu ştiu una: când într-o anumită situaţie se poate vorbi despre o majoritate, atunci acea majoritate dă regula. Da, cunosc şi eu o persoană care a absolvit la Spiru Haret şi care este o persoană foarte capabilă, foarte deşteaptă. Acum este psihoterapeut şi dacă nu aş fi avut o anumită relaţie, de altă natură, cu acea persoană, m-aş fi lăsat pe mâna ei fără nici o teamă. Asta însă e o excepţie, aşa cum, desigur, mai sunt şi altele. Pe de altă parte, majoritatea absolvenţilor impun o altă regulă, deosebită de cea a omului pregătit cât de cât din punct de vedere teoretic. Am lucrat destui ani ca manager de resurse umane, şi într-o instituţie bugetară, şi în câteva firme private. Dacă din 50 de absolvenţi veniţi pentru angajare îmi dădeam OK-ul pentru 2, maxim 3, era sărbătoare. Iar interviurile se făceau inclusiv cu teste din teoria de bază specifică postului care trebuia să fie ocupat. Ori testele alea, ori examenele de titularizare la catedră picate cu 2 şi 3 de către profesori, erau tăt un drac.
    Ştiu foarte bine şi partea cu grilele învăţate pe dinafară cu două – trei zile înainte de „examen”. Am văzut cazuri nenumărate. Existau chiar şi forumuri unde se postau grilele rezolvate.
    O observaţie: nu ştiu cum mai e în ziua de azi, dar până acum câţiva ani majoritatea profesorilor de la „particulare” era aceiaşi profesori care intrau zi de zi în aulele facultăţilor „titrate”, de stat.
    Aveam şi eu un profesor pe vremea când eram student la Iaşi -era fratele ex-senatorului pnţ Lupu, cel cu legea fondului funciar parcă- venea o jumătate de oră la curs apoi îşi lăsa asistenta pe post de bibelou în faţa noastră (nu că nouă ne-ar fi părut rău! :D) deoarece el avea mai tot timpul ba „un proşies la Suşiava”, ba o „sesiuni la Onieşti” ori o „restanţâ la Bacău” şi altele asemenea.

    Doru 14 noiembrie 2011 0:50 Răspunde
  • Cea mai buna facultate ramane maritisul ?
    Botezul nuntii se uda 🙂 Sa umplem piscina cu sampanie si sa facem sa viseze cititoarele romantioase ale revistei Tango, asa, de luni dimineata :
    http://www.youtube.com/watch?v=1NMUDb3Ewhs&ob=av2e

    Thomas Man 14 noiembrie 2011 11:13 Răspunde
  • Una, daca fix Romania e singura tara care ma vrea, inseamna ca imi merit soarta si la acel foc nu merit decat sa vin la final si sa spal vasele,iar intre timp pot sa merg prin padure cu o lopatica si o doggy-bag…..si tin in mod special sa-ti multumesc pentru respect,care te asigur ca va ramane reciproc indiferent cat de mult ne-am ingandura…..

    adulter 14 noiembrie 2011 11:34 Răspunde
  • @Adulter, si eu ma bucur de cunostinta, dar si de escaladarea piscului dedulcit la ironii : ) Daca vorbele’mi fara talc au suparat cer scuze nerepetabile si pastrez un sentiment pios ingandurarii.

    Una 14 noiembrie 2011 14:09 Răspunde
  • Una, mie mi-ar fi cam peste mana sa ma intretin cu (un) adulter 🙂
    Doar aici, în spatiul asta de maxima libertate/permisivitate al Simonei se poate întampla o astfel de încrucisare… lingvistica 🙂

    Thomas Man 14 noiembrie 2011 18:08 Răspunde
  • parca era pacat sa rad singur, nu-i asa, daca tot e mai mult sau mai putin pe langa subiect:

    ‎- Mama, eu sunt o prințesă.
    – Fiule, tu chiar ești prost?

    un trecator 14 noiembrie 2011 20:00 Răspunde
  • Al, mie-mi place sa ma iau (si )peste picior cand si cand, pana ma trezesc de prin reverberatii..

    Una 14 noiembrie 2011 20:35 Răspunde
  • TM, tu cred ca vrei sa dai startul saloanelor de infrumusetare, masaj si…adulter. 🙂
    adulter, trebuie sa recunosti ca ai un nick in sinea lui cam jignitor, de o sa ne apucam sa ne travestim, vorba Unei, in reverberatii. :)))

    tania 14 noiembrie 2011 23:28 Răspunde
  • Si eu, tot picior peste picior, într-un tango de seara tarzie :
    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=OasiDe4q57g
    🙂

    Thomas Man 14 noiembrie 2011 23:28 Răspunde
  • Tania, am postat în aceeasi secunda cu tine ! 🙂
    Semn ca tangoul de mai sus ti-e telepatizat 😀

    Thomas Man 14 noiembrie 2011 23:29 Răspunde
  • Thomas Man 14 noiembrie 2011 23:31 Răspunde
  • TM, pe „apropo”-ul respectiv il stiu postat la simone de cateva ori bune. daca nu ma insel, este chiar un soundrack din A. Jolie si nenea Smith. Si, da, este un tango deja veshnic.
    Primul e fantomatic de prin Transilvania?? 🙂
    daca tot ai intrat in listinguri ce faceau furori pe aici, eu iti propun un altul, celebru la simonofili si superb:
    http://www.youtube.com/watch?v=t1j2WYkqrhg

    tania 14 noiembrie 2011 23:55 Răspunde
  • Taniuto, ne dai nostalgiile pe derdelus! Bine v-am regasit dintr-o fuga, ascult incantata refrene vechi si mi se zgaltaie ia: ))). E cam tarzie ora de cafia, dar un ceai catadixim noi impreuna intr-o buna zi; cu Flyniki ori fara vol-uri intermediare.

    Una 15 noiembrie 2011 11:34 Răspunde
  • Uno, nu vezi ca vine iarna peste noi? mai ai timp de nostalgii? :))))
    prefer un zbor cu un Niki si un ceai mezzoforte pana la zapada si inapoi. 🙂

    tania 15 noiembrie 2011 11:52 Răspunde
  • 1.Una,nu ai de ce sa iti ceri scuze,chiar deloc;apreciez mai mult ca orice simtul ironiei,mai ales disimulata artistic si inteleg ca nu a fost cazul in replica ta.
    2.Thomas, ca sa te poti intretine cu un adulter inseamna mai mult ca sigur un menage a trois, fie el si lingvistic….nici macar d-na Simona nu cred ca ar putea fi chiar atat de permisiva.
    3.Tania, imi cer scuze daca acest nick pare jignitor, dar nu inteleg de ce si fata de cine.Daca imi dai o explicatie justa,voi lua in calcul schimbarea lui.Eu il consider amuzant pentru ca este autoironizant ( am scris pe acest blog si explicatia lui), si oarecum un avertisment.Cand stai de vorba cu un „adulter”, parca iti faci cruce cu limba pe cerul gurii si indepartezi astfel orice posibila ispita.Plus ca imi face placere si posibilitatea de a reliefa discret culpa acolo unde este cazul…..

    adulter 15 noiembrie 2011 11:52 Răspunde
  • adulter, am citit mai sus cum ai explicat motivele acestui nick. Dar am si eu o intrebare: tu iti amintesti de tampenia pe care era sa o faci cu borcanul ala de miere, doar cand intri la simone si doar folosind aceasta semnatura? uite, eu nu-mi fac nicio cruce cu limba in cerul gurii, vorbind cu nick-ul tau si, drept este ca nici nu-mi vine sa indepartez nimic, nici nu ma apuca ispita. nick-ul tau este, într-adevar original, dar nu cred ca doar asha te tratezi tu in fata riscului unor tentatii (in fond, despre asta e vorba, nu?) ai putea semna, de asemenea, cu un nick de genul: „hodoronctronc”.- cam asha imi suna si-mi arata semnatura ta, ca sigur vei reusi la fel de bine sa atragi atentia locuitorilor de pe aceasta straduta. :))

    tania 15 noiembrie 2011 12:26 Răspunde
  • Adulter, cand îti alegi un astfel de nickname, din doua Una 🙂 : ori traiesti în pacat, ori traiesti împacat cu ideea ca o faci (spre binele aproapelui tau 🙂 ). Cum o dai, tot pe tatami ajungi.
    N-ai de ce sa te scuzi, girls just wanna have fun, cum zice tanti Cindy, vopsindu-si freza.
    Autoironia salveaza Romania ? 🙂
    Tania, stiam, deci nu tango degeaba. (nu despicati fraza în 4 ca semantica-i doar aparent eliptica 🙂 )
    Fly, Robin, Fly, cu Niki sau fara 😀 (cf Nikipedia) 🙂
    Fiule trecator, esti o printesa rara prin împaratia Simonei 🙂
    Si ODLMV s-a retras in cabana lui rosie cu cai putere 🙂
    Cine crede-n hibernare, habar n-are !

    Thomas Man 15 noiembrie 2011 16:00 Răspunde
  • Ba da,Tania, este o metoda de tratament;intru pe acest blog si pe daily cotcodac si pe altele zilnic cu acest nick.Deci zilnic imi dau o palma in oglinda, ca nu pot umbla cu un carton de gat pe care sa scrie fix amanuntele…..Si imi place postura incognito care ma lasa sa fiu sincer in fata unei comunitati pe care o respect.Cu rezerva ca,daca chiar sunt deranjant,ori schimb nick-ul ori nu mai postez, cum doriti.Sunt convins ca voi toti va si cunoasteti personal si nu vreau sa fiti deranjati de un outsider.Cat despre „hodoronc-tronc” (faina idee!) ar trebui, de exemplu, sa-l intrebam pe Mark Twain de ce nu si-a luat un pseudonimul „mountain lion”.Si sincer nu doresc sa epatez pe nimeni ,mai ales cu asa ceva…Doar mi se pare amuzant

    Thomas, ai perfecta dreptate, acum stau intre doua ape cu gandul la proverbul „femeia pe care o ierti nu te iarta”…..o sa imi iau o margareta cu multe petale si ce-o fi,o fi….nu?

    adulter 16 noiembrie 2011 10:56 Răspunde
  • Din pacate „desteptii gen” au noroc in viata si ajung peste tot.

    george 22 noiembrie 2011 15:46 Răspunde

Dă-i un răspuns lui Goldeneye Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title