fbpx
„Nu suntem muritori, e clar. Dar suntem niste zei prosti, niste nemuritori care ne-am uitat destinul. (Constantin Noica)“

Sunt cap de familie

de

recensamantAbia astept sa vina astia cu recensamantul, ca sa le spun, cu vocea cat banita, ca sunt cap de familie. Aud ca asta e unul dintre lucrurile care trebuie bifate. Bine, acum mai e o problema, nu stiu cum or sa ma gaseasca pe mine acasa. De aici, mi se rasfira foarte multe intrebari carora nu pot sa le raspund, va trebui sa ma mai documentez pe Google.

Daca nu cooperezi cu nenea cu mapa, iei amenda de la 2500 la 5000 de lei. La norocul meu, am sa iau 5000. Chestiunea se pune in felul urmator: eu sunt obligata sa ma tin dupa recenzor sau el e obligat sa vina la usa mea, la cele mai nastrusnice ore, spre a ma gasi si interoga timp de o ora? Vine o data sau de mai multe ori, deci? Trebuie sa-i las bilet in usa ca sa stie cand sa revina? Revine el cand ii scriu eu pe biletel?

Nu am voie sa spun „nu stiu” sau „nu comentez”, aici nu suntem la sondaj de opinie, sa ne batem joc? Nu, aici trebuie sa raspundem clar si raspicat, fara ezitari, fiindca domnul cu hartoaga are instincte de poligraf. Pana si CNP-ul esti obligat sa-l spui, iar daca refuzi o incasezi.

Printre intrebarile obligatorii, sunt astea legate de castigurile personale, de etnie, religie, studii, vicii, crime, secrete. Bun, deci daca n-am ce face sau am una dintre zilele mele turbate, ii raspund la misto. Castiguri? 50.000 de roni pe luna. Religia? Martora lui Iehova. Etnie? Maghiara. Studii? Scoala de hairstylisti. Pe bune, verifica cineva declaratiile astora care, cand se vor trezi cu recenzorul in fata, vor bate oarece campi?

Mai aud ca te intreaba insistent daca ai baie cu cada sau cu dus, apa curenta sau carata cu galeata din fantana, wc in casa ori afara (intreaba asta si daca stau la bloc?), daca ai robineti de inox sau de plastic, daca si instalatie de gaze sau butelie, televizor cu telecomanda sau din asta cu doua butoane.

Pe site-ul recensamant2011.ro, gasiti aproape exclusiv indrumari destepte pe marginea declararii conditiei de ateu/necredincios. Nu pot sa ma abtin, va copiez un citat de-acolo, eu m-am umflat de ras:

„Daca nu afirmati clar sunteti esti ateu/atee sau fara religie, veti oferi liderilor religiosi posibilitatea de a argumenta ca si persoanele a caror religie nu a fost inregistrată ar apartine de fapt curentelor religioase majoritare.

Chiar daca ati fost botezat(a) sau crescut(a) intr-o anumita religie, ceea ce conteaza este opinia dvs. actuala. Daca nu credeti in existenta unei divinitati, inseamna, pur si simplu, ca nu aveti religie, chiar daca ati fost botezat(a).

Nu va declarati agnostic(a). Exista riscul ca recenzorii sa nu stie despre ce este vorba si sa fiti inregistrat(a) la “Alte religii”! Manualul recenzorului prevede doar “Ateu” sau “Fara religie”

Nu va declarati “Jedi”, adept(a) a Flying Spaghetti Monster, Zamolxe etc. Veți sfarsi inregistrat(a) la “Alte religii”!”

Am incheiat maretul citat. Va propun ca, dupa recensamantul a carui singura intrebare care-mi place e „Cine este capul familiei in aceasta locuinta?”, sa schimbam impresii! Prevad ceva savuros.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Categorii:
Uncategorized

Comentarii

  • tot cam astea 🙂 ma framanta si pe mine !

    coco 21 octombrie 2011 4:23 Răspunde
  • Intrebarea asta cu capul familiei mie mi se pare cea mai grea. Eu sunt casatorit dar nu am copii adica doar eu si consoarta si un amarat de papagal. Daca spun ca-s eu capul familiei sigur dorm pe presulet, daca spun ca-i sotia nu o sa mai dorm noaptea din cauza ego-ului meu masculin ranit plus ca or sa ma creada vecinii sub papuc (nu ca nu ar fi adevarat), daca spun ca-i papagalul capul familiei o sa zica recenzorul ca-l iau la misto si-mi da amenda (5000 de lei ca si eu fac parte din tagma „norocosilor). Decizii, decizii, decizii… 🙁
    Am gasit: la intrebarea asta il plagiez pe vecinul de la ap. 15. Ce zice ala asa zic si eu. :))

    Cristi 21 octombrie 2011 7:57 Răspunde
  • Problema gasitului acasa ma framanta si pe mine.Oare nenea cu recensamantul imi lasa un mobil sa il sun?Si daca imi lasa mobilul cum sa ii spun ca ma gaseste pana la ora 8am sau de la ora 8 pm, ca poate crede omul ca vreau altceva de la el…Ma amuz copios la gandul mutrei pe care ar face-o seful meu(un strain, care nici nu locuieste in gradina Carpatilor ) cand i-as cere o zi libera sa stau acasa sa il astept pe recenzor…si ar trebui sa ii zic chestia asta si in engleza.
    Oare pot sa zic ca venitul meu e de 1 leu?
    Intrebarea”cine e capul familiei” e cea mai savuroasa.Prevad multe stiri la ora 5 despre recenzori care au luat-o in freza,victime colaterale ale razboaielor iscate de aceasta intrebare…
    Sa fim sanatosi si sa asteptam concluziile acestui minunat recensamant, ale carui intrebari numai o minte foarte odihnita le-a putut nascoci!

    dana 21 octombrie 2011 8:20 Răspunde
  • La mulţi ani!

    Adriana Gianinna 21 octombrie 2011 9:10 Răspunde
  • Într-o familie în care salariile sunt sensibil apropiate, zăpada de pe alee este curăţată în cantităţi egale, vasele le spală maşina, mâncarea este gătită şi de ea şi de el la fel, ea se găteşte- totuşi- mai mult decât el, „capul familiei” se va înlocui cu „capul răutăţilor” şi aici mă recunosc. 😉
    Dacă mă declar fără etnie şi că aş veni din spuma mărilor, mă bagă la rubrica „Din spume”?
    Încă nu ştii ce vicii ai? Întreabă un vecin!

    Omuldelamunte 21 octombrie 2011 10:09 Răspunde
  • Da, da si eu sunt „cap de familie” dar sunt si „coada de familie” ca nu mai este nimeni pe linga mine: capul meu face, coada mea trage!!!
    Viciili” mi le stiu singura nu-i nevoie sa-i intreb pe altii, etnia nu-i problema, religia este a lor si este majoritara, iar la restul promit sa dau niste raspunsuri asa cum ai sugerat tu Simonel mai sus.
    In alta ordine de idei, chiar foarte serios: maine suntem in 22 octombrie, iar gazda noastra face o virsta frumoasa, asa ca eu vreau sa fiu prima care îi urează, doreşte sincer: toate cele bune, tot ce – şi doreşte ea să i se împlinească cu vîrf şi îndesat, Sănătatea şi FERICIREA să – i iasa în cale in fiecare zi şi – n fiecare noapte. Să ne trăieşti Simonel!!! Şi sănătate multă parinţilor tăi. Pupici cu mult drag din „patria hotilor”

    iris40 21 octombrie 2011 10:56 Răspunde
  • Pe site-ul respectiv se mentioneaza doar religia pentru ca doar ala este scopul site-ului. Cel oficial pt recensamant e http://www.recensamantromania.ro/.

    Jen 21 octombrie 2011 11:35 Răspunde
  • La ultimul recensamant eu am nimerit un geniu-recenzor. Vecinii mei (care apropos, erau casatoriti si cu acte in regula) m-au rugat sa il indum pe nea Caisa recenzoru` sa completeze formularele pentru ei. Prima intrebare: „Vecinii dvs. sunt casatoriti?” Eu raspund frumos, ca la scoala „Da”. Urmeaza o alta intrebare la fel de senina: „Traiesc in concubinaj?”…

    Anna 21 octombrie 2011 11:40 Răspunde
  • LA MULTI ANI !
    Sa ne traiesti,
    Blogul sa ni-l dichisesti
    Cu stiri savuroase,
    Si ganduri frumoase !
    …doar zile senine,
    Si grija de tine !

    Gabrielle 21 octombrie 2011 12:57 Răspunde
  • Abia ce terminasem de lecturat articolul tau si ma pregateam sa impartasesc celor din casa noutatile, ca aud taraitul interfonului. Desi convinsa ca iar s-a impiedicat cineva si, ca sa nu cada, s-a agatat de butonul aparatului meu, raspund totusi amabila. „Recensamantul!” -imi spune vocea feminina din strada. Hehehe, imi reapare zambetul in coltul gurii. De nu era sa citesc cu 5 minute inainte ce-ai scris tu, nu deschideam, asa, m-a ros curiozitatea. Prin urmare, ma prezint cu fapte. Doamna a fost extrem de amabila, n-a dorit nici suc, nici apa, nici ceai ori cafea, a trecut direct la actiune. Eu am reprezentat tot familionul nostru de 3, dar nu m-am pus cap de familie. Am fost cinstita si l-am prezentat pe-al meu drag in pozitia asta. Asa ca, a inceput cu el. Ah, sa nu uit, prima parte a constat in descrierea apartamentului, iar la faza cu toaleta, a spus: „Mi-e si rusine sa va intreb!” Am zambit larg si i-am spus c-ar trebui sa te citeasca. Am avut noroc ca trecuse, inainte sa ajunga la mine, pe la vecinul arhitect, care-i facuse planul cladirii, deci eu n-am mai avut treaba…Revenim la capul familiei care nu se simtea bine deloc si s-a refugiat la un somn de inviorare in dormitor. CNP-ul mi-a pus probleme, asa ca intru tiptil si-i soptesc, hipnotic: „Unde ti-e portmoneul?” Hahahhaa, ce ochi mariti de uimire si grija a cascat. „Vreau doar CNP-ul tau” soptesc, sa nu-i fugaresc somnul de tot 🙂 Mi-l recita din memorie, imi da si seria si data eliberarii buletinului. Mda, eu n-o sa le retin pe-ale mele in veci, pururi, Amin. Imi spune si unde-i portmoneul, sa n-avem discutii ulterioare 🙂 Ma intorc in camera de zi cu fituica, ii dau doamnei CNP-ul, de-atat a avut nevoie. „Ocupatia?” revine ea cu intrebarile. „Self employed” ma trezesc eu vorbind, cam pe nas, ce-i drept, ca mi-s obstructionate grav caile respiratorii. „Fiul ploii!???” ma intreaba ea, mirata. Iuhaaaaa, ce bine-am ras. A trebuit sa ia o pauza de 5 minute sa-mi revin, ca ma inecam. Stabilim ca are firma proprie, iar la ocupatie trecem administrator. Hehehe. „Etnia, nationalitatea si religia nu sunt obligatorii, doar daca vreti dvs sa mi le comunicati. ” Am ales sa vreau, am tras o semnatura si-am trecut la mine. Hmmm, naspa.
    „Ocupatia?” ” Profesoara.”
    „Locul de munca?” „N-am!” „Atunci nu putem trece ocupatia asta. Sa vedem. Casnica? Intretinuta?” „NU! Nu-mi plac!” „Hmmm, avem Alte…” oarece, nu stiu exact la care „Alte” am intrat, dar nu m-a pus unde n-am vrut. Da, asa mai merge! Cu pitica noastra am rezolvat repede, intrebarea incuitoare referitoare la copila de 6 ani a fost daca foloseste internetul!!! Chiar asa, de noi, adultii, nu s-a pus problema…
    Per total, o intalnire simpatica ce m-a retinut mai putin de 20 de minute. Chiar si doamna a remarcat ca nu dureaza 40 de minute, „cum au spus la TV”. Am intrebat daca se dau amenzi asa de mari in caz ca… Mi-a rapuns ca asa au anuntat, dar ca nu crede ca au cum. Eu nu stiam decat ce citisem aici, pe site. Si ma bucur c-am citit, iar acum, in semn de multumire, impartasesc cu zor din experienta mea cu un recenzor.

    S. 21 octombrie 2011 13:43 Răspunde
  • La multi ani draga noastra „cap de familie”!
    Sa-ti fie zilele senine si noptile pline de iubire!

    Cristina Bizu 21 octombrie 2011 14:19 Răspunde
  • Da, treaba cu religia este o campanie care se tine si in alte state (vezi australia, dar nu numai), pentru a incuraja ateii/agnosticii/nehotaratii sa ,,iasa din dulap”. Oricat de hilar ar parea demersul, el are un sens, pentru ca potrivit statisticilor suntem o tara de ortodocsi hotarati, care isi doresc cu ardoare o Catedrala a Neamului (asta fiind doar un exemplu).
    Exemplu: http://www.youtube.com/watch?v=2K0Unu7kHKc

    Andrada 21 octombrie 2011 14:48 Răspunde
  • Minunatii mei, va multumesc si va rog mult sa ma iertati ca nu va raspund fiecaruia in parte… As vrea sa va asigur ca am citit rand cu rand tot ce mi-ati scris, ca sunt alaturi de voi in noaptea asta atat de draga mie, asa cum am fost si anul trecut! 🙂 Va mai scriu! Raman aici, va imbratisez si va multumesc pentru umor, pentru sinceritate, pentru urari! 🙂

    Simona Catrina 21 octombrie 2011 19:14 Răspunde
  • Mai am timp, mai am timp 😉 La mulţi ani, Simona ! Ai voie să-ţi doreşti de toate, vorbesc în numele zânilor buni care şi îndeplinesc toatele astea.

    Omuldelamunte 21 octombrie 2011 20:14 Răspunde
  • walhalla 21 octombrie 2011 20:14 Răspunde
  • De ziua ta, Simona, ti-am adus un streaper mai simpatic decat Woody Woodpecker sa-ti cante. E un bis repetita, ca doar stii partitura si actorul, ca si cifra 4 din ochii tai care-ti va purta dublu noroc :
    http://www.youtube.com/watch?v=0IhdwhKpsYg&feature=related

    Thomas Man 21 octombrie 2011 20:33 Răspunde
  • Alt streaper si putin paradis pentru tine si pt simetrie, Simona : 🙂
    http://www.youtube.com/watch?v=1G4isv_Fylg

    Thomas Man 21 octombrie 2011 20:47 Răspunde
    • Thomas… 🙂 sunt adorabile! Multumesc!…

      Simona Catrina 21 octombrie 2011 20:57 Răspunde
  • He – hey, zi mare de sarbatoare!
    Taman acus, ma gasii eu sa vizitez un puiet sadit in livada mea si imi dadui seama ca eram pe punctul de a tranzita cuibul clostii cu puii de aur: http://vacantaesoterica.blogspot.com/2010/10/tezaurul-closca-cu-puii-de-aur-buzau.html

    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=1G4isv_Fylg

    La Multi Ani! 🙂
    ‎*La-la-la-la-la-la-la
    La-la-la-la-la-la-la-la-la-la
    And so lying underneath those stormy skies
    She’d say, „oh, ohohohoh I know the sun must set to rise*
    🙂

    nico 21 octombrie 2011 21:02 Răspunde
  • La multi ani draga Simona!

    li 21 octombrie 2011 21:23 Răspunde
  • Simona, aduna-i tu te rog cumva pe toti asa cum erau nu de mult; sa stiti ca afara s-a lasat frigul si-o sa incepem a cauta moliciunea paturii incalzite de sobe.
    Cu cine-o sa cant la miez de noapte : La Multi ANI ?
    Tania, Una, Odille, Un trecator, Marina, Justine, Cristina C, ODLM, Iana, Ulicica, Paca, Dea Valma, etc…. etc… , pe unde-mi umblati taman acum?

    http://www.youtube.com/watch?v=8TuAt4DbSmQ
    🙂

    nico 21 octombrie 2011 21:24 Răspunde
  • Simona draga, eu doresc sa-ti transmit cele mai frumoase complimente pentru poza ta din revista, de la articolul „Ce-i al meu e pus departe”. Esti asa frumoasa si tanara! Si, bineinteles ca articolele tale sunt superbe, autentice si amuzante, ca intotdeauna.

    Te imbratisez si-ti doresc o zi de nastere plina de soare in suflet, un nou an bogat in iubire, zambete si inspiratie! La multi ani fericiti!!!

    Cu mult drag,
    Liliana Popa

    Liliana G 21 octombrie 2011 22:41 Răspunde
    • Multumeeeeesc, dragilor, ce surpriza, ce nume pe care le credeam ratacite-n sfere si timpuri… !! Cu tot dragul va recuperez langa inima mea! 🙂

      Simona Catrina 21 octombrie 2011 23:32 Răspunde
  • ♥♥♥ La Multi Ani cat mai Sanatosi, Fericiti, Impliniti si plini de Bani (nu strica niciodata cand sunt castigati muncind cinstit! … stii tu… 🙂 … , incat: fara frica!!!: Tot Inainte!!! Si cat Mai Sus, talentata Simona!!! MEREU!!!) !!!

    -ti raman alaturi cu tot sufletul si respectul, intreaga dragoste, pretuire, admiratie si tot ce am eu bun in mine. Pentru totdeauna!

    In noaptea asta petrecem!!! :-))

    Eu mi-am adus muzica preferata. Sper sa placa tuturor … (macar 🙂 )

    With all my Love. For you, my dear, Simona!
    With all my Love. For all! ♥♥♥

    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
    Hit the road Jack!
    http://www.youtube.com/watch?v=Q8Tiz6INF7I&feature=related
    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
    Bill Withers – Ain’t No Sunshine
    http://www.youtube.com/watch?v=tIdIqbv7SPo&feature=related
    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
    Hey You
    http://www.youtube.com/watch?v=lRcQZ2tnWeg&feature=related
    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
    Comfortably Numb – Pink Floyd – The Wall
    http://www.youtube.com/watch?v=YQWszrZHBPI&feature=related
    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
    Eric Clapton/Tears in heaven
    http://www.youtube.com/watch?v=AscPOozwYA8&feature=related
    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
    Queen – Bohemian Rhapsody
    http://www.youtube.com/watch?v=irp8CNj9qBI&feature=related
    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
    Led Zeppelin-Stairway to Heaven
    http://www.youtube.com/watch?v=w9TGj2jrJk8&feature=related
    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
    Pink Floyd The Wall – Pink Floyd – Comfortably Numb
    http://www.youtube.com/watch?v=tkJNyQfAprY&feature=related
    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥

    LA MULTI ANI SANATOSI, IMPLINITI SI CAT MAI FERICITI, scumpa Simona!!!

    Cu toata dragostea si admiratia, Carmen-din departarea nu prea indepartata totusi … 🙂

    Carmen Nicolas 21 octombrie 2011 23:59 Răspunde
    • Draga Carmen, ma coplesesti! Iti multumesc mult! Esti tare draguta, iti multumesc si tie si, inca o data, tuturor celor care se gandesc la mine!…

      Simona Catrina 22 octombrie 2011 1:21 Răspunde
  • Draga Simona, promit sa revin dupa ce primim vizita persoanei cu mapa. Cred ca voi raspunde sincer, nu vreau sa creez dificultati ulterioare dar ceva imi spune ca imi va trece prin gand sa ma tin de sotii 🙂
    Simona, azi e ziua ta, deci ai dreptul sa fii rasfatata. Te rog sa te lasi admirata, apreciata si laudata mult, pentru ca meriti din plin aprecierile pozitive ale celor care te citim si te cunoastem. Tocmai de aceea, te felicit pentru persoana deosebita care esti, pentru talentul tau indiscutabil si deosebit de haios, care imi aduce zambetul pe fata indiferent de starea sufleteasca in care ma aflu. Pentru fiinta deosebita care esti, te felicit si-ti doresc, din tot sufletul, sa iti afli implinirea dorita! Te imbratisez si astept sa ne reintalnim!
    LA MULTI, MULTI ANI, cu dragoste! 🙂

    Moi 22 octombrie 2011 0:42 Răspunde
    • Moi, cand ne mai intalnim? Mi-e dor de tine! 🙂 Multumesc!!!

      Simona Catrina 22 octombrie 2011 1:43 Răspunde
  • Si un dar muzical, din partea mea, cu dragoste <3
    http://www.youtube.com/watch?v=G1tGdoA6mCc

    Moi 22 octombrie 2011 0:45 Răspunde
  • Simona, mi-e dor si mie de tine, de voi 🙂
    Azi, iar si iar, LA MULTI ANI! Pupici! <3

    Moi 22 octombrie 2011 9:25 Răspunde
  • La Multi Ani, Simona! frumosi si plini 🙂

    un trecator 22 octombrie 2011 10:17 Răspunde
  • ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥

    @ Scumpa Simona, cred, ca in imensa realitate, in care zilnic ne traim intens, lucrurile stau de fapt exact invers: tu esti cea care ne coplesesti si rasfeti de fiecare data, prin tot ceea ce (ne) scrii, incantandu-ne permanent si ,determinandu-ne, astfel, sa te urmarim periodic, sa te citim cu muuuuuult nesat.
    Incat, te rog mult, exact cum foarte bine ti-a spus si Moi: macar de ziua ta, te rugam, sa-ti rezervi plenar dreptul de a primi dragostea, bucuria si recunostinta noastra fata de tot ceea ce esti TU, in primul rand, ca Om, cat si pentru TOT ceea ce insemni TU pentru fiecare dintre noi: Scriitoare Desavarsita (cu potential extraordinat de „Premiul Nobel”!!!

    Si, te rog mult, nu reactiona si tu precum Petre Tutea fata de Cioran, caruia ii atribuise denumirea de „Genial!!!”: „supradimensionarea Domniei Voastre imi produce complexe de inferioritate” … 🙂 (lui Tutea fiindu-i teama ca nu se va putea ridica cu adevarat la nivelul exprimat de Cioran; desi el (Tutea) era deja, insa fara sa fie constient de acest fapt; dar TU fii, te rog!!! (constienta de propria-ti valoare, scumpa mea, si traieste-ti-o ca atare; fara complexe de inferioritate inutile, ca n-ai de ce. Poti!!! Vrei!!! Si stiu ca actionezi deja zilnic in acest sens, pas cu pas!!!)

    Petre Tutea – Cuvantul care Zideste (1990) (full)
    http://www.youtube.com/watch?v=8qnPXvl8aGI

    Inca o data „La Multi Ani IMPLINITI!, cu Harul si carul, incununati de Premiul Nobel!!!

    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥

    @Scumpa Moi, cu-ntreaga toamna de afara te-mbratisez mult de tot, bucurandu-ma nespus de „revederea” noastra din acest cadru fericit, alaturi de Simo. 🙂

    ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥

    Carmen Nicolas 22 octombrie 2011 10:45 Răspunde
  • Draga Octombrica,

    (Ca Brumarica ti-am zis data trecuta, cand te felicitam pe 2 oct.),
    stii ce-ti doresc eu, tie? (nu te gandi la Eminescu, acum)

    Sa nu-ti para rau niciodata de drumul ales. Sa-ti fie data binecuvantata sansa a gumei de sters. Sa-ti placa ce vezi in oglinda. In toate oglinzile lumii.

    LA multi ani, Sim,

    cu toata inima,

    Angi

    Angelica Lambru 22 octombrie 2011 11:31 Răspunde
  • Simone, La Multi Ani iubitzi si sanatoshi!

    tania 22 octombrie 2011 12:54 Răspunde
  • Propun, celor care se ocupa de constructia si administrarea acestui site online al revistei Tango, sa-i actualizeze look-ul, facandu-l cat mai trendy ( 😉 ), prin atasarea unor iconograme speficife, incat sa-l putem promova, distribui si recomanda si noi, cititorii, dupa bunul nostru plac, mai departe tuturor de pe FB (facebook), Twitter etc., din si in intregul iNet.
    Caci momentan (de cativa anisori foarte buni) prea e „dezvoltat” doar cu posibilitati strict locale (doar comentarii?!?). Destul de restranse, deci, fata de ceea ce ofera in fapt iNet-ul, ca putere de publicitate inclusiv, si fata de faima pe care o merita din plin, de ai se duce vestea peste, cel putin, noua mari si noua tari.

    Sunt Pro Trendy! 🙂 Pro „Like”! Pro promovarea site-ului in iNet cat mai mult posibil! 🙂
    Sub toate formele posibile si, mai ales, imposibile.

    Vreau sa dau uneori un „like” macar, daca nu chiar „the best!”, „I love”, „I agree”, dar n-am de unde … lipsesc butoanele 🙂

    André Rieu – Live in Berlin – Part V
    http://www.youtube.com/watch?v=n5WxbbN8ru8&feature=related

    Carmen Nicolas 22 octombrie 2011 12:58 Răspunde
  • LA MULTI ANI!

    Daniela N 22 octombrie 2011 19:43 Răspunde
  • La multi ani, Simona ! Sa ai sanatate si vise-mplinite…
    Sa-ti gasesti linistea si locul in care sa rodesti carti minunate….
    Sa ramai acelasi suflet geaman pentru draga mea Alice si sa va purtati reciproc iubirea asta neasemuita…
    La multi ani, Simoniq ! Sa ne traiesti !

    monica 22 octombrie 2011 20:19 Răspunde
  • Carmen Nicolas, ma bucur si eu ca ne-am reintalnit cu aceasta ocazie aniversara.
    Te imbratisez, cu drag 🙂

    Moi 22 octombrie 2011 23:10 Răspunde
  • Am nimerit aici dupa un traseu scurt, dar interesant. Adevarul, Pe langa sexul fara sot, google catrina (nume ce-mi aminteste de New Orleans-ul muiat pana la gat, dar negru de bucurie ca vin banii de la guvern)… A, cu o halta pe un alt site, un interviu, ceva unde am aflat, cu sincera stupefactie, ca nu sunt singurul cetatean canadian care sta prin livada cu tzepe de ceva vreme, si face asta de buna voie si nesilit de nimeni. Teribil sentiment, sa iti tii rasuflarea taiata, cand poti atat de usor sa respiri.
    Sau sa te inconjuri cu ziduri si sa te simti dintr-odata, atat de liber.
    Nu am sa te plictisesc cu impresii despre cocioabe si sobolani, probabil ca vom mai avea ocazia sa ne citim.
    Articolul acesta despre recensamant pe care l-ai scris poarta amprenta traiului prin Canada, si pe undeva m-a dezamagit. Ai fost prea riguroasa si scortoasa cu un animal diform, bolnav, bland de atata prostie si tacere. Eu imi amintesc cand m-am dus sa votez pentru prima oara la federale, iar o doamna la vreo 90 de ani, sefa comisiei electorale, mi-a inmanat trepidand de zambet si mandrie, un creion bont. Un ciot cu care sa scriu daca vreau icre negre sau caracatita impanata.
    Din pura curiozitate, pentru ca asa ne sta bine noua, celor muritori, am cerut sa fiu recenzor. Adica sa observ fenomenul din interior, cum s-ar spune. E un fel al barbatului din mine de a ma baga in pat cu contemporanii, pentru ca asa, devin elementul activ, si nu mai sunt cel pasiv. Sau ma fac ca este asa.
    Ideea e ca lucrurile nu sunt atat de negre pe cat par, Simona. Este dreptul absolut al celui intervievat sa raspunda cum vrea, ce vrea… eu nu am dreptul sa ii cer dovezi, si crede-ma ca de fiecare data cand intru in casa cuiva, asta ii si spun: nu sunt de la Politie, nu verific nimic, dar in interesul unui rezultat care sa reflecte realitatea, pe cat posibil, este un gest civic sa raspunzi corect si complet.

    Crede-ma, interviul dureaza cam 30 de minute in cazurile simple, iar la 90 de locuinte cat trebuie sa faci, rezultam 60 de ore de munca, incluzand deplasarile, rateurile de genul suni si nu raspunde nimeni samd.Ai de vorbit cu sefii de scara, de aflat amanunte despre cei absenti… Asta inseamna saizeci de ore, iar la cinci milioane in mana, faci tu media, pentru ca de fapt sunt peste o suta de ore, in nenumarate cazuri… familii cu opt copii, formularistica atunci cand sunt unii plecati din tara… Sunt bani munciti din greu, crede-ma.

    Nu toti recenzorii sunt infometati. Adica nu trebuie sa ii iei ab initio drept niste ratati care saliveaza de bucurie ca or sa aiba ce manca luna asta. Eu, de pilda, am destule cat sa traiesc inca sapte vieti si-o vale-adanca, si cunosc destule persoane care stau bine la capitolul avere, dar au preferat sa faca si lucrul acesta. Ideea e ca intrebarile sunt extrem de simple, daca faci efortul sa citesti manualul sau sa-i dai telefon recenzorului-sef, pentru lamuriri. Simple chiar si pentru un batran de optzeci de ani sa le inteleaga.

    Am scris odata, undeva, am pus, de fapt, o intrebare… ma gandesc ca eu pot foarte bine merge maine dimineata la aeroport, pot sa plec inapoi in Canada, sa iau asadar primul avion. Nimeni nu ma poate opri nici la plecare, nici la destinatie.
    Ce fac insa cei douazeci de miliaoane de romani care iata, sunt acum recenzati ? Se numara intre ei, si culmea, au inca un motiv sa se spurce.

    Sau poate ca romanii fac sex. Dar nu cu cine trebuie si nici macar in pozitia in care sa iasa ceva.

    Ex-Canadian 23 octombrie 2011 18:39 Răspunde
  • Am sa adaug pentru cei care, lecturand conversatiile de aici, vaz ca sunt foarte amuzati de cap si necap. Capul familiei, pentru recenzor, este persoana cu care discuta. Exista o data de referinta, cea din noaptea de 20 octombrie, ora 00, asadar conteaza unde erai la ora respectiva, nu in ziua cand discuti cu recenzorul. Iar capul familiei este persoana care isi face timp sa discute cu recenzorul, in numele familiei respective (gospodariei, dupa cum este numita in recensamant).
    Nu este nicio legatura cu situatia din familie, este doar o chestie de genul cineva era acasa cand a venit recenzorul, si a discutat cu acesta in numele familiei. El este capul gospodariei, in sensul ca el da informatii.

    Nu exista nicio intrebare despre venitul omului, asta nu stiu de unde a mai fost inventata, dar descrie frumos modul in care ne place, ca romani, sa ne complicam existenta cu probleme care nu exista. Despre cei care sunt plecati din tara, cel intervievat poate spune – sau nu – cam in ce domeniu lucreaza, daca trimite bani acasa si la cat timp trimite bani acasa. Repet, este un recensamant, nu o ancheta la politie. Omul raspunde cum vrea, este dreptul lui sa stie sau sa nu stie, recenzorul trebuie sa consemneze ce aude de la persoana intervievata, nu ceea ce crede sau ce i se pare ca ar fi corect. Daca un om sta la bloc si declara ca are fantana acasa, asa este inscris.

    Cat despre religie… da, instructiunile sunt clare. Poti sa fii botezat crestineste, dar sa te declari fara religie. Sau sa declari ca esti extraterestru.

    Nu, nu este o ancheta, acest referendum. Dar precum spuneam, ar fi un gest de civism sa raspundem cu seriozitatea cu care vrem sa fim tratati de catre statul roman, atunci cand si noi intrebam ceva la ghiseu.

    Ex-Canadian 23 octombrie 2011 19:02 Răspunde
    • Ex-Canadian, bine ai venit, nickname-ul tau m-a sedus din prima clipa, cred ca-ti dai seama! 🙂 Te rog sa ma ierti daca randurile mele au parut mai grave sau prea serioase, nu faceam decat sa am amuz – iar daca gluma a fost proasta, chiar imi cer scuze, n-am dorit in niciun caz sa jignesc vreo categorie de oameni buni. Umor social, singura tentatie realista a canadianului intors in Romania, ce sa fac… Departe de mine sa persiflez munca recenzorilor, dimpotriva, eu va admir pe toti, n-as avea forta psihica sa fac asa ceva. Si chiar cred ca munciti enorm, stiu asta. Probabil ca eram sub influenta unor stiri de la tv si asa mi-a venit ideea sa scriu! Oricum, ma bucur mult ca esti cu noi si sper sa ne regasim in acest perimetru… Cu drag! 🙂

      Simona Catrina 23 octombrie 2011 20:23 Răspunde
    • VA MULTUMESC TUTUROR CA V-ATI GANDIT LA MINE! 🙂 M-am simtit grozav de ziua mea, alaturi de prieteni, de oamenii care ma iubesc. Proximitatea lor sau apropierea virtuala mi-au facut la fel de bine. Va sunt foarte recunoscatoare, dragii mei, minunatii mei! 🙂

      Simona Catrina 23 octombrie 2011 20:25 Răspunde
  • „Poate ca romanii fac sex. Dar nu cu cine trebuie si nici macar in pozitia in care sa iasa ceva.”
    Formularea finalului tau, Ex-Canadian e o spectaculoasa introducere in blogul Simonei 🙂
    Bine ai venit printre noi ! O sa te recenzam cu ochi buni (desi ff miopi) de fantome.
    Simona, acum ca sampania a curs in valuri :), vrem putin sange din ketch up sa curga pe moacele noastre palide. Sa prindem culori prin ras, sa faca agramatii fas 😀

    Thomas Man 24 octombrie 2011 15:27 Răspunde
  • La multi ani, Simona! tot ce iti doresti!

    iana 24 octombrie 2011 16:32 Răspunde
  • Ex-Canadian, mi se spune la casti de ce te-ai facut mataluta recenzor : sa smulgi informatii de la recenzati ca sa dai spargeri „safety” ! 🙂 Sau sa gasesti dame preadispuse 🙂
    Lasand gluma proasta la groapa ei, mi se pare ca prea ti-ai luat misia in serios si n-ai stiut sa vezi umorul Simonei care la tine a dat putin in umoare 🙁 Dar fiindca stii sa tii tastatura in priza cu semantica, ti se va ierta puseul usor hormonal 🙂
    Repet pt tine, ca doar nu ne cunoastem : eu nu vorbesc nicicand ff serios, ceea ce-ti doresc si Dumneavoastra 😀

    Thomas Man 24 octombrie 2011 19:36 Răspunde
  • La Multi Ani, Iana ! 🙂
    Ca doar nu ne-am mai intersectat de multe secole ! 🙁

    Thomas Man 24 octombrie 2011 19:37 Răspunde
  • @ex- Canadian- în ţara cu şobolani şi cocioabe, sintagma „haz de necaz” a existat încă din cretacic şi cred că este singura limbă în care şi rimează. Ne şi spurcăm, ne şi pupăm. Printre multe altele, Canada este o ţară care estompează asperităţile oţărelilor reciproce şi i le şterge de pe hard celui care, gentlemanul anglo-saxon îi stă prin preajmă o bună bucată.
    De-a lungul istoriei, am fost serioşi doar de câteva ori: cu nişte vizigoţi, cu nişte latini, cu nişte turci, cu nişte nemţi, cu nişte ruşi, cu nişte comunişti şi nu întotdeauna am izbândit deplin.
    Recenzarea personalului locuitor nu este o acţiune atât de măreaţă încât să ne impună un tabu al vorbelor şugubeţe şi să ne aşeze pe toţi pe coji de nucă, pe la colţuri de ţară. Mai hăhăim şi noi că de aia ne-am ales un hăhăit în frunte. Zâmbim şi trist, îndurăm şi mult…
    Facem şi sex, noi românii, cu cine vrei şi nu vrei, iar dacă şi iese ceva, este numai dacă dorinţa-i mutuală, sau ea nu a fost atentă 🙂
    Simona-i Bunătatea personificată. N-ar fi ea fiinţa căreia să-i rupi petalele.

    Omuldelamunte 24 octombrie 2011 20:46 Răspunde
  • TM,
    eu sint mereu pe-aci.
    m-am tinut sa o urez pe Simona .. de ziua de ei… insa, din motive obiective si nu prea … n-am putut sa vin chiar pe 22 aici.

    iana 24 octombrie 2011 21:23 Răspunde
  • Poa’ sa ninga, poa’ sa ploua, canadiana mea e veche 🙂
    Imi vine sa pun un „like” pe ultimele 2 interventii pt motive diferite care tin de afectul tomnatic si giumbulantic dar descopar cu stupefactie ca nu ma aflu in imparatia feisbuchiana asa ca ma inclin doar din giulgiu in fata Ianei si ODLMV 🙂

    Thomas Man 24 octombrie 2011 21:43 Răspunde
  • La multi ani, Simona !
    Cred ca s-a surpat peretele tau FB sub tsunami-ul de urari si Zuckerberg a intrat in alerta pt ca s-a inregistrat cineva mai cunoscut decit el. Si mai ales mult mai iubit si admirat. Félicitations !
    Asa ca Nimeni nu poate sa afecteze toata aceasta aura de endorfine.
    Fenomenul actual numit recensamint este totusi un pic bizar, nimeni nu are dreptul sa puna intrebari atit de personale; se poate crede ca datele vor fi centrifugate si transformate in Banci de date, adevarate fisiere destinate vinzarii catre diversi „marketatori”. De urmarit si investigat…

    Carmen Duca 24 octombrie 2011 21:54 Răspunde
    • Carmen, iti multumesc foarte mult, ma bucur ca esti aici… 🙂 Intr-adevar, ca si anul trecut, mesajele de pe Facebook m-au emotionat si m-au facut dependenta de fluxul lor superb, inca dinainte de miezul noptii (ca sa nu mai vorbim dupa…). Esti draguta ca observi aceste miscari de fapte si trairi! Te sarut cu tot dragul!…

      Simona Catrina 25 octombrie 2011 14:04 Răspunde
    • Iana, mi-era dor de tine! 😀

      Simona Catrina 25 octombrie 2011 14:05 Răspunde
  • Buna ziulica tuturor si multi ani buni si frumosi Simona!!!
    Recenzoarea, pesemne si consilier matrimonial, dar de altfel o doamna draguta mai in varsta, m-a intrebat folosind un ton vexat, de cand traiesc eu asa… in uniune consensuala!? Am raspuns ca din 2004, iar reactia ei fulger: „Ar fi cazul sa….”.
    Da, acum stiu ca sunt un caz, dupa parerea mea unul fericit, dupa parerea nesolicitata a dumneaei, unul pierdut si probabil foarte greu de acceptat chiar si pentru un recenzor. E bine sa stii cum mai stau lucrurile.

    Dunia 25 octombrie 2011 14:41 Răspunde
  • hei la mine a fost deja si am raspuns la toate intrebarile mai mult sau mai putin tampite.chiar daca am un sot am declarat sus si tare ca eu sunt capul familiei iar fiul meu a confirmat…doamna a fost f mirata de afirmatia mea dar nu a avut ce face si asa a scris.mi se pare ca se pun prea multe intrebari personale dar…a trebuit sa raspund la toate.

    lumi 25 octombrie 2011 18:08 Răspunde
  • sa mai adaug ca recensamantul in canada se face on-line?! super civilizat si simplu

    Monica 26 octombrie 2011 1:05 Răspunde
  • sa vezi in America … ne-au trimis formularele in posta si cred ca am avut o data o limita sa le trimitem inapoi… imi amintesc ca am scris destul de mult atunci… era cam stufos formularul.. aici e nasol ca nu te lasa sa interactionezi direct face-to-face cu organul imputernicit si nu prea ce ai povesti… 🙂

    iana 26 octombrie 2011 16:06 Răspunde
  • La Multi Ani! si tot binele din lume. Si toate visele sa devina realitate.

    Lorelei 26 octombrie 2011 18:50 Răspunde
  • au fost doar intrebari super simple nimic despre venit, wc sau altele…
    :))))

    Simoniq 27 octombrie 2011 13:02 Răspunde
  • Ma scuzati, doamnelor, dar eu, mai obsedat din fire, am citit „Sex-Canadian”… Si, da, amice, ia primul avion catre oriunde – imi repugna astia carora le pute de Romania, dar varsa lacrimi de glicerina cat de mult isi iubesc patria!

    Antisexul 27 octombrie 2011 14:15 Răspunde
  • La multi ani din tot sufletul! Imi pare foarte rau ca iti urez asa tarziu insa sper ca nu te superi pe mine. Iti doresc sa ai parte de emotiile pe care le simt eu cand ne intalnim sau cand vorbesc cu tine. Te pup!!

    Andreea Voicu 27 octombrie 2011 15:36 Răspunde
  • La multi ani si cat mai multi fani va doresc si eu,stimata doamna Simona Catrina.
    Poate un pic cam tarziu,dar eram ocupat cu citirea blogului Dvs (eram prin dec 2009) si comentam de zor cand am realizat ca ar fi mai benefic daca as termina articolele mai recente.

    Va doresc de asemenea sa ma pastrati incisivitatea si umorul FARA a va cere scuze ca ati ranit un recenzor sau orice alta specie de barbat nemultumit de „conditia lui de iepure”(K.Kesey).Stiti doar ca noua barbatilor ne lipsesc sentimentele si admiram in secret femeile mai inteligente,adica pe toate, clasa in care sunteti lider desavarsit.

    Cu o alta ocazie, ar fi foarte utila o comparatie despre viata in Canada/Romania pentru acei multi dintre noi care doresc sa cedeze oricui mandria de a fi roman….
    Va multumesc si va doresc cat mai multa inspiratie,sa ne mai luminati vietile.

    adulter 6 noiembrie 2011 17:41 Răspunde
    • Adulter, multumesc frumos! Am vazut si comentariul tau de la materialul vechi, cel cu Inbox-ul, si sper sa ma crezi cand iti spun ca nu-mi propusesem sa ma revolt pe cei care-mi scriu, nici vorba. Erau doar niste decupaje simbolice de viata virtuala. 🙂

      Simona Catrina 8 noiembrie 2011 11:35 Răspunde
  • Eu la capitolul „Capul familiei” l-am declarat pe cel mic, de 6 luni :)…el ne mana si ne-aduna, el stabileste prioritatile in casa, cand urla el lasi totul balta si-l pupacesti, el stabileste programul de somn, de masa, de iesiri mondene. Recenzorul a zambit si ne-a spus doar ca e primul copil declarat cap de familie din setul lui.

    D 17 noiembrie 2011 7:42 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title