Revelioanele mele, cand bune, cand rele

Am la activ, ca fiecare, revelioane superbe, revelioane oribile si revelioane insipide. Cred ca ultima categorie e cea mai nesuferita. Primul revelion de care-mi aduc aminte a fost cel din vremea cand n-aveam mana suficient de lunga ca sa ajung la bunatati. Eram asadar servita si atentionata: mananca frumos, nu mai devasta farfuria! Alea au fost mesele festive cand am invatat sa ma port civilizat. Stiam ca n-am voie sa plescai, sa fac firimituri sau sa ma joc cu ouale umplute in farfurie, cum mi-ar fi placut (adoram sa le scot ochisorii de piper si sa sleiesc umplutura pe piftia atasata la peisaj, dar mi se dadea finut peste mana: gata cu porcariile, inceteaza!).

In paranteza fie spus, observ ca in ziua de azi functioneaza cu totul alte legi pedagogice si psihologice. Copiii au voie sa faca absolut tot ce vor, pana la varste destul de rumenite, pot sa se murdareasca, sa se joace cu mancarea in castron – si nu ma refer doar la copiii de pana-n trei ani. Elevi din clasele primare sunt ca porcusorii la masa (altfel, simpatici si haiosi, nimic de zis) si nu pot sa nu realizez ca, pentru aceleasi delicte de maniere, ai mei ma admonestau prompt. In fine, pana la proba contrarie, probabil abordarile educationale din prezent sunt mai democratice si mai comode – poate si mai eficiente, dar asta ramane de vazut.

Un revelion bun: in clasa a unspea, am petrecut noaptea dintre ani la iubitul meu acasa, alaturi de colegii lui de facultate. Ma simteam admirata si bagata-n seama, dar nu stiu nici pana azi daca senzatia era obiectiva. Eu si iubitul meu ne-am sarutat toata noaptea si n-aveam sa trecem la etapa urmatoare (si presanta pentru el) nici anul urmator, cand am facut un revelion la fel de frumos, in aceeasi casa si aceleasi circumstante – eu inca virgina, el deja satul sa tot astepte incuviintarea mea. M-a parasit inainte de revelionul urmator, cand a preferat sa chefuiasca alaturi de o fata pentru care sexul nu mai era chiar o poarta galactica de comunicare intre fisolofii si timpuri.

Un revelion prost: acum vreo zece ani, iubitul meu m-a anuntat cu doua zile inainte de noaptea magica si minunata ca el nu poate petrece alaturi de mine, intrucat are concert (canta intr-o trupa rock) si n-a putut sa refuze oferta. Ne-am impacat totusi la sfarsitul lui ianuarie, fiindca eu sunt fraiera, iar el stia prea bine ca sunt fraiera.

Un revelion superb (care incepuse mizerabil): am petrecut un revelion impreuna cu Alice, numai noi doua, acum vreo 11-12 ani. Eram singure fiindca iubitii nostri erau de serviciu – sau asa sustineau, fiindca nu i-a verificat nimeni. Am mancat bine, am baut sampanie, am stat ca doua nebune pe balcon, afara ningea infernal si paradisiac in egala masura, petardele si fericirile altora ne picau in cap. Dupa ce planseseram de ciuda pana pe la ora 23, ne potoliseram si am dat-o pe traditionalul haz de necaz. Iubitii nostri ne-au dat sms-uri pe la 2.00 noaptea, s-au scuzat ca nu ne pot prinde la telefon, era reteaua prea incarcata.

Un revelion ratat: intr-un an cand eram singura, mi-am luat un bilet la un restaurant, asumandu-mi din start functia onorifica de a cincea roata la caruta. Soarta mi-a fost ca atare. Care cum se mai enerva de ceva (s-a imbatat barba-su, meniul e prost, e balonata, vinul e posirca, formatia canta fals, sarmalele sunt reci) venea la mine si eu eram nevoita sa ascult gratis ceva pentru care un psiholog ar fi pretins doua milioane de lei foarte vechi.

Alt revelion ingrozitor: eram in Canada, ma ingrasasem si nu ma mai incapea nimic. Oricare alta, in locul meu, ar fi stat acasa. Dar iubitul meu de-atunci voia la restaurant si avea dreptate sa vrea – el era suplu. Pana la urma, m-a incaput ceva, din nefericire, deci n-am avut motiv sa ma inchid in casa. Am stat toata seara pe scaun, ca o lehuza, am refuzat sa topai si sa intru-n hore (romanii din strainatate au tendinta de a dansa preponderent pe muzica populara, din motive care tin de-o nostalgie mai bine sau mai prost inteleasa). La masa mea, erau numai prietene sexy, decoltate, cu mini, cu zorzoane. Eu, grasa si imbufnata, m-am razbunat mancand din toate platourile de pe masa si testand toate licorile de la open-bar. Aaa, si m-am mai razbunat inca vreo doua luni dupa aia, mancand inghetata direct din galetusa.

Unul perfect: anul trecut, am facut revelionul impreuna cu logodnicul meu. Doar noi doi, in garsoniera noastra, cu bunatati si sampanie, cu un bradut romantic si muzica divina. La miezul noptii, ne-am sarutat sub creanga de vasc si apoi am dansat.

Dar nu va mai plictisesc, revelioanele care sunt minunate pentru noi sunt plictisitoare pentru cei din jur. Asa ca in viitor poate insist pe revelioanele groaznice. Am avut destule…