fbpx
„Nu suntem muritori, e clar. Dar suntem niste zei prosti, niste nemuritori care ne-am uitat destinul. (Constantin Noica)“

Incultura de pe tarlaua cultivata

de

zootehnieN-o sa va vina sa credeti, dar la TVR inca exista emisiunea Viata Satului, care e facaluita de vreo zece redactori. Plus restul echipei, nu ma mai toc in amanunte. Duminica, m-am trezit suficient de tarziu ca sa spun ca am facut ochi abia la pranz si suficient de devreme ca sa mai prind o halca de reportaj agricol la TVR, cum va spuneam.

Ecranul era ocupat de un lord incostumat si incravatit, care discuta cu un microfon. Il ascultam si nu intelegeam nimic, deci existau doua variante: fie nu ma trezisem bine inca, fie domnul vorbea limba slovaca. Pana la urma, am gasit si a treia varianta, cea mai vivace: domnul glasuia in limba romana, dar batea campii – la propriu si la figurat, aflandu-se el chiar pe o tarla. Dumnealui ne-a explicat pe neintelesul nostru: „Peste 16% din zahar creste parte a unui tabel conform cu situatia”. Reporterul – sau, ma rog, persoana care tinea microfonul sub botul invitatului – nu s-a sinchisit sa-l intrerupa si sa-l roage frumos sa ne traduca in limba romana nestupida aforismul despre sfecla. Drept care n-am avut incotro, am ramas agatata de emisiune, fiindca trebuia sa-mi clarific niste adevaruri fundamentale.

„Noi aducem samanta direct din Germania, nu lucram cu firme din Romania”, se bate cu pumnu-n nodul cravatei acelasi intreprinzator. Parca era vorba sa incurajam agricultura neaosa, dar se pare ca, pana la urma, sponsorul are ultimul cuvant si primul rasad.

Expertul continua nestingherit: „Stim cu totii ca sfecla de zahar este un mare consumator de ingrasaminte chimice”. Stau si ma gandesc de unde am putea sa „stim cu totii”, cum crede domnia-sa. Poate dumnealui a absolvit vreun liceu de sfeclocultura sau a dezlegat foarte mult rebus, ma rog. In orice caz, eu, una, nu ma mandresc catusi de putin cu aceasta eruditie, imi plec fruntea, smerita, in fata adevaratelor valori perene.

Iata ce mai aflam de la distinsul intervievat de la Viata Satului: „Vreau sa amintesc asa o chestie de istorie, dar reala”. De unde reiese ca domnia-sa nu considera istoria ca fiind un domeniu ce-ar avea vreo minima legatura cu realitatea, de-aia si foloseste adversativul „dar”.

A slobozit asadar si „chestia de istorie”, mai degraba o curiozitate: „Coca-Cola – nu stiu daca mi-e permis sa-i spun numele, dar ma rog, n-are importanta – nu accepta decat zahar de sfecla, care are un continut mai scazut de cenusa!”. Bun, deci, cu alte cuvinte, am voie sa spun Coca-Cola? Nu ca mi-ar pasa! Uite ca spun: Coca-Cola-Coca-Cola-Coca-Cola, hohoho! Suntem la TVR, care ia cele mai putine amenzi de la CNA, lasa ca trebuie sa fie si ceva nereguli, macar asa, de ochii lumii. Mai departe: cola nu accepta zahar decat dintr-asta de sfecla, care va sa zica! E drept ca cica accepta cam mult, aud din alte surse ca un pahar are vreo opt lingurite de zaharel, dar cui nu-i convine n-are decat sa bea de-aia cu aspartam. Si, prin urmare, divulgaram la Viata Satului ca zaharul contine cenusa. Sper ca macar asta sa ne convinga sa-l halim mai cu mila!

Emisiunea e bucolica, doldora de mielusele si vacute, iti vine sa le iei acasa. Ni se prezinta, la final, si revista Ferma. Arata ca Neckermann-ul, in vremea lui de glorie. Intr-o epoca in care publicatiile tiparite o mierlesc pe capete, revista Ferma rezista la orice vitregie, ca Rasputin. Citesc si pe site-ul lor, ca uite-asa isi fac unii rost de utilizatori noi, siderand audienta: „Revista Ferma – publicatie lunara cu distributie nationala, prezenta de noua ani pe piata romaneasca, editata intr-un tiraj de 22.000 exemplare, 116 de pagini format A4, full color. Revista contine informatii din domeniul agro-zootehnic, tehnologii agricole, reportaje, interviuri, opinii si legislatie agricola”.

Alice, uite ce-mi trecu mie prin cap: hai sa scoatem si noi o revista glossy de agricultura, cu rubrici interesante, gen pictorial agro-trendy, cu dive din mediul rural, cu shopping agro-zootehnic si cate-un editorial emotionant, despre imbunatatirile funciare si inrautatirile financiare!

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Categorii:
Uncategorized

Comentarii

  • astept cu nerabdare, chiar daca reala (:P), primul numar din revista promisa! 😀

    un trecator 11 octombrie 2011 22:27 Răspunde
  • Trecatorule, esti martorul unui plan istoric, chiar daca real, deci fa-te ca lucrezi cu noi, vorba catavencilor! 😀

    Simona Catrina 11 octombrie 2011 22:32 Răspunde
  • :))
    abia astept sa citesc / vad: o rochie ampla de culoarea steviei, transparenta ca o foaie de ceapa si vaporoasa ca ciubotica cucului… v-ati scos manusile dupa ce ati plantat arpagicul? – inseamna ca e momentul peelingului de aprilie. ati cules leusteanul?- e doar o intrebare retorica: garantam ca nu veti avea parte de sex salbatic la cum va miros mainile :). o juma de zi la sapa sau la copilirea rosiilor ard 10400 de calorii… masca de balegar face ravagii toamna asta… ati strans fanul in capite mici? anul asta nu sunteti in trend: se poarta capite oversized, cu cararea pe mijloc. 🙂 tip of the day: rasadurile si copaceii se planteaza cu verdele in sus. surprinde-l cu sex in capita cu fan sau cum sa petreci 5 minute in sanul naturii.

    Simoniq 11 octombrie 2011 23:02 Răspunde
  • Simoniq, te angajam ca stilist de specialitate! 🙂 Nu-i nevoie de CV si cover-letter, ne-ai convins! Esti foarte bine pregatita! 😀

    Simona Catrina 11 octombrie 2011 23:17 Răspunde
  • Nu ma angajati si pe mine? Pfuai, tocmai scriam de masca de balegar cand am vazut ca mi-a luat-o cineva inainte…

    Andrada 12 octombrie 2011 0:36 Răspunde
  • :))))) ESTI TARE, DRAGA NOASTRA SIMONEL :*

    Teogirl 12 octombrie 2011 1:13 Răspunde
  • Revista vine si cu dictionar ca sa intelegem si noi ceve terminologie specifica?

    CristinaC 12 octombrie 2011 2:06 Răspunde
  • Simona, you saved my day !!! Nu te dezici nici aici, ai un spirit de observatie si un umor , as zice, de groaza :))) Daca si aici ai gasit un „subiect”…bravo ! Ma faci sa urmaresc si eu aceste emisiuni „interesante” si sa ma amuz copios de tampenia celor care le produc…Unde pui ca ele costa ceva…da merita!!! :)))

    alexandra georgescu 12 octombrie 2011 2:39 Răspunde
    • Alexandra, iarta-ma ca-ti raspund abia acum, blogul nu ma mai avertizeaza pe e-mail cand am mesaje de moderat si al tau a ramas ascuns mai multa vreme! Iti multumesc frumos si te pup! 🙂

      Simona Catrina 15 octombrie 2011 13:32 Răspunde
  • 🙂 Am vazut si eu, tot intamplator emisiunea despre care povestesti, cu tot ceea ce ai povestit. Confirm ca nu e poveste inventata 🙂

    Cami 12 octombrie 2011 7:54 Răspunde
    • Cami, vorbesti serios?! 😀 What are the odds? – cum ar spune canadienii mei… Hai ca mi-a placut asta! 🙂

      Simona Catrina 15 octombrie 2011 13:33 Răspunde
  • Scumpa mea, din indemnul tau am luat in seama doar prima parte, ca, mai nou, ca sa pot depasi criza fara vizite prea dese la balamuc, m-am invatat sa aud doar ce-mi convine. Asa ca am retinut: Alice, hai sa scoatem si noi o revista glossy!

    Alice Nastase Buciuta 12 octombrie 2011 10:01 Răspunde
  • Doamnelor, vorba cuiva: începe inevitabil să apară la chioşcuri si centre de difuzare a presei : Agro – Tango ( n – a că i – am găsit şi titlu, dacă îmi dau voie doamnele).
    „Voie buna, ma inclin!” eu chiar ma inclin in fata voastra pentru initiativa insfirsit luata in considerare, ca era de mult in cuptorul cu cocă pentru masa presei.
    Am facut , na si eu o varya numai buna de ….

    iris40 12 octombrie 2011 11:31 Răspunde
  • Nu primesc si eu un post?Avand in vedere ca sunt tarancuta si spun asta cu mandrie cred ca m-as pricepe:)In schimb nu am auzit de „masca de balegar” care face furori draga Simoniq Says: )

    Nadia 12 octombrie 2011 11:36 Răspunde
  • super tare! :))

    dana 12 octombrie 2011 14:09 Răspunde
  • Chiar asa, super tare, articolul! 🙂
    Simona si Alice, am eu o vorba: ce se intampla de doua ori se intampla si a treia oara. Asa incat, mult succes la viitoarea voastra noua revista glossy! Daca va fi preponderent agrara am si eu cateva cunostinte in domeniu, nu cunostinte tehnice ci cunostinte de pe tarlale situate aici la noi, in Banat. Ma rog, daca introduceti si o rubrica de amintiri, am eu cateva din epoca de „viata la tara”, cand inca mai aveam bunici tarani in satul lor. Deja am introdus o nota emotional- lacrimogena. Sau nu? 😛

    Moi 12 octombrie 2011 15:03 Răspunde
  • Revistei voastre i se poate face publicitate in emisiunea „Miss fata de la tara”, in loc de pliculete de sampon ati putea anexa revistei pungi cu seminte, sa o poata citi domnisoarele si pe stadion.

    Ciprian 12 octombrie 2011 17:04 Răspunde
    • Ciprian, am sa comunic celor de la (viitorul) marketing al viitoarei noastre reviste ideea ta! 😀 Multumesc!!

      Simona Catrina 15 octombrie 2011 13:31 Răspunde
  • Tot la VIata Satului, era un patron foarte mandru ca a pus la punct o ferma de porci, cu tot know-how-ul si echipamentele de la danezi. Eu tocmai vazusem o emisiune a lui Jamie in care povestea ca a fost in Danemarca sa vada cat de eco sunt la ei fermele de porci (carnea de porc din UK provine in mare parte din Danemarca), dar ca nu i-a permis nimeni sa vada ce-i acolo.
    Ah, si cu sfecla, inteleg ca e mare consumatoare de ingrasaminte chimice, iar coca-cola e mare consumatoare de sfecla.
    O masa perfecta de Craciun deci, cu produse traditionale – carne cu tehnologie daneza si coca-cola. Pofta buna! 🙂

    Rada 12 octombrie 2011 19:29 Răspunde
    • Rada, draga mea… foarte interesant! 😀 Recunosc… Misto idei!

      Simona Catrina 15 octombrie 2011 13:30 Răspunde
  • Bravo, Simona! Un regal de articol !Dupa evolutiile de acest gen pe barna scrisului de calitate, cu emotie te ridici in picioare, in calitate de cititor sa aplauzi si sa acorzi un zece!!!

    clara 12 octombrie 2011 19:42 Răspunde
  • Simona, ar trebui sa fii unsa „cap limpede” la emisiunile de mare audienta 🙂 Ne-a devenit evident/necesara interventia unui om priceput in manuirea limbii (hei, nu va exersati in oglinda voi, ceilalti, vi se vede omusoru 🙂 asa, ca tine (si nu vorbesc aici despre unicitatea ta :), ne-ar cruta de ineptiile astea care ne zgarie trompele. Ce facem ? Scriem o petitie ? 🙂 Facem o manifestatie in fata parlamentarilor ? 🙂 Te vrem Presedinte de Limba Romana peste CNA 🙂 Sa le tragi niste linii peste bot celor care pica in greseli, amenzi usturatoare, nu gluma, ca nu se glumeste nici cu Limba de masline atunci cand e ratata 🙂
    Mai bine mioare tacute decat berbeci atotvorbitori.
    Cand ma uit la talk show-rile noastre, caprele mi se par inteligente 🙂

    Thomas Man 12 octombrie 2011 19:51 Răspunde
  • Andrada, considera-te angajata!! 😀

    Teogirl, esti o dulcica, iti multumeeeesc! 😀

    Cristina, promit sa inseram un ghid de conversatie agro-roman! 😀

    Alice, scumpa mea, am ras cu lacrimi! 😀 AI DREPTATE!! Stiam eu… Lasa ca vorbim in drum spre Brasov, maine… 😀

    Iris, genial titlu, sa stii ca l-am notat, intr-o zi am sa-ti fac o oferta, sa vad cu cat ni-l vinzi, scumpo! 🙂 Sau te luam direct actionar!!

    Nadia, cu mare placere esti primita in randurile noastre pe cat de fragile, pe atat de incapatanate! Vom infrange, vorb-aia! 🙂 Te pup!

    Dana, multumesc frumos! 🙂

    Moi, increderea ta e panaceu, asa cum sunt si vorbele tale! Tu ne porti noroc, draga mea, iti spun cu toata sinceritatea! 🙂

    Clara, tabloul tau e superb de suprarealist! 😀 Iti multumesc si sa stii ca-mi dai si curaj, si idei!!

    Thomas, mersi frumos, ai dreptate… Planuiesc de mult timp o rubrica de genul asta… Fara sa fiu o maniaca a televiziunii (sau poate tocmai de-aia), gasesc aiuritor de multe ciudatenii la ore de varf sau la ore de vale! Am sa ma gandesc serios la asta, ca vad ca multa lume se simte razbunata! 😀

    Simona Catrina 12 octombrie 2011 20:18 Răspunde
  • Maine plec la Brasov, aviz brasovenilor si limitrofilor, va asteptam cu emotie si drag!!! 🙂

    Simona Catrina 12 octombrie 2011 20:19 Răspunde
  • O revistă glossy -„Tarlaua mea”- având o copertă cu o combină semi-nudă, cu prelata până la motor şi un fundal cu dune în soare, ar fi foarte apreciată şi disputată de către toţi tractoriştii gliei strămoşeşti.

    Articole captivante ca: ” Doi pe o semănătoare de speranţe”, „Aşa s-a călit ceapa”, „Un tractor numit dorinţă”, „De zeghe în lanul de secară”, „Livada cu vii şi ne hărţuim pe hotar”, „Scatiu Tănase Sfoiog” şi multe altele, ar antrena discuţii dărâmătoare la căminul cultural transformat în bodegă, din fiecare comună de pe întinsul la vorbă al patriei străbunice.

    Am lipsit motivat în ultima vreme din unele motive pe care nu le pot desfăşura aici, dar în ultimele mele postări, da.

    Omuldelamunte 14 octombrie 2011 9:05 Răspunde
    • Omuldelamunte, deci vezi ca tot la camp e mai interesant? Muntele tau nu consuma prea mult ingrasamant chimic, deci din pacate nu poate face obiectul unei emisiuni cu audienta nationala. 😀 Bine ai revenit!!

      Simona Catrina 15 octombrie 2011 13:34 Răspunde
  • Simona, muntele meu consumă codoi-ul eliberat în procesul de fabricaţie al îngrăşămintelor chimice şi-l transformă în ozon din care te-ai înfruptat tu la Braşov şi bine-mi pare c-ai căpătat „roş în obrazi”.
    Şi la munte se dezbară de veşminte şi se încarcă de păcate fetele fine pentru o audienţă naţională. Băieţii pentru peisajul mirific, iar fetele pentru a-şi chiti „idolelele”.
    Bine că vă re-citesc!

    Omuldelamunte 15 octombrie 2011 19:07 Răspunde
  • Instinctul matern al gainii din fotografie este induiosator.
    „Mama e numai una”, cum bine zice intelepciunea orala romaneasca.
    Suntem toti gaina cuiva, cu privirea aia de mama care se asuma.
    „Se uita ca curca-n lemne”, cum bine zice intelepciunea orala romaneasca.
    Un gand pios pt galinaceele care privesc mamos.

    Thomas Man 17 octombrie 2011 23:01 Răspunde
  • simone, am in zona o revista care poarta numele acestei emisiuni. mascota revistei- o floarea soarelui maaaaare si cat se poate de galbena. mascota a fost aleasa, dupa un indelung shir de propuneri venite din partea unor prim-gospodari. au fost pe rand propuse urmatoarele legume- un morcov, un cartof, boabe de fasole, pastai – toate gonflate in ritm de U.E. 🙂 🙂 a ramas floarea, pe motivul ca este mai expresiva si sta bine in forma ei naturala. bine, ma intreb si acum (pt ca mi-ai amintit) daca nu cumva aveau sa o ingrasha si pe asta, cum si in ce fel. 🙂 de restul…nu vrei sa stii. pot insa certifica faptul ca afacerea merge zdravan. se intampla ca „multa” incultura sa para sau sa vrea sa se cultive. 🙂
    mai ales cand vine vorba de…magiun. e unic si multifunctional, ca toate borcanele au intrat in europa:
    http://www.youtube.com/watch?v=XZ6QygLbI2g
    cand spui de treaba „glossy”, eu am ganduri de australia, prin „Mcleod Daughters”. desi, sigur pe acolo se vorbeste corect in dialectul ala al lor. sau…mai stii? 🙂

    tania 19 octombrie 2011 22:30 Răspunde
  • Am ris cu lacrimi citind articolul tau…multumesc!

    Andra 19 octombrie 2011 22:52 Răspunde
  • Fac ce fac si ma uit fascinat la gainusa din fotografie. Ma ravaseste ceea ce simteste. Aproape ca-mi vine sa ma pun pe clocit ; mai ramane doar sa gasesc obiectul incalzirii 🙂
    Cat despre o revista glossy „doldora de mielusele” : pai nu sunt deja ? E plin de puicute prin unele suporturi media, ba au chiar si o dimensiune agrara daca e sa ne luam dupa vorba si portul lor.
    Toti testosteronii viseaza la chicken in bikini la rotisor 😀

    Thomas Man 19 octombrie 2011 23:08 Răspunde
  • Puicutele au inspirat dintotdeauna artistii si intelepciunea populara : puicuta batrana face treaba buna, puicuta blanda zgarie rau, puicuta de dar nu se cauta intre dinti, etc. 🙂

    Thomas Man 20 octombrie 2011 9:15 Răspunde
  • Buna seara, draga Simona!

    Imi esti tare draga, te respect si admir enorm. Tare as vrea sa impart (mi-e frica sa nu ma critici pentru barbarism: share-uiesc) cu ceilalti de la Facebook articolele tale dar nu ma prea pricep cum poti da share unui articol de pe blog.

    Diana 7 noiembrie 2011 22:54 Răspunde
    • Diana, draga mea, iti multumesc frumos! Ca sa pui pe Facebook materialele de aici, se poate doar cu link, pur si simplu… Esti foarte draguta ca vrei sa impartasesti prietenilor tai vorbele mele. 🙂

      Simona Catrina 8 noiembrie 2011 11:28 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title