Totul a inceput tiptil, benign, ca o greseala inofensiva, dar a ajuns la niste dimensiuni care ma revolta. Cred ca a venit momentul sa clarific povestea asta, odata pentru totdeauna.
Cu vreo trei ani in urma, printre alte mii de prostii forwardate pe e-mail, am primit de la o prietena un mesaj care continea un text. Se numea „Femei de cariera” si era semnat Mircea Dinescu. De obicei, cand primesc e-mail-uri din astea cu Fwd: Fwd: Fwd: Cutare, dau Delete in prima secunda, nici nu le deschid. De data aia insa, avand in vedere ca era vorba de Dinescu (un scriitor care-mi place foarte mult, realmente), am inceput sa citesc.
Dupa prima fraza, am fost stupefiata: era, de fapt, un text de-al meu! Un text pe care il publicasem deja intr-una dintre cartile mele (Codul nebunelor maniere) si care se afla – evident, cu acordul si placerea mea – pe site-ul www.revistatango.ro
Cineva il luase de-acolo cu copy/paste si, din motive pe care nu mi le pot explica, l-a semnat, cu de la sine putere, Mircea Dinescu. Nu e vina poetului, dupa cum nu e nici vina mea. Singura mea neglijenta e ca, atunci cand am pus textul pe site, am uitat, ce-i drept, sa trec autorul (adica eu). Am facut asta un pic mai tarziu. Mosmondeala m-a costat. Un individ iute de mana, din seria astora care se ocupa cu confectionarea e-mail-urilor de trimis in masa, l-a sparlit si l-a semnat Mircea Dinescu, probabil ca sa trezeasca si mai mult curiozitatea. Ba mai mult, i-a schimbat si titlul – cel original, pus de mine, era „Iubire, vezi ca azi ajung tarziu acasa: LA 1.00 AM TELECONFERINTA, LA 2.00 NASC, la 3.00 AM MITING”.
Pentru ca i-a modificat titlul si i-a reinventat autorul, trag concluzia clara ca initiatorul acestui carusel al erorilor a facut-o intentionat. Mesajul cu textul „lui Dinescu” a batut lumea-n lung si-n lat, daca a ajuns inclusiv la mine (culmea ironiei, venit de la o prietena buna), care eram in Canada, la ora aia!
Evident, nu m-a amuzat prea tare incurcatura, insa initial n-am reactionat prea vehement. M-am multumit sa-i raspund amicei expeditoare si s-o lamuresc. La randul ei, ea m-a asigurat ca trimite dezmintiri inapoi, pe firul apei. Firul s-a rupt curand, deduc, intrucat au trecut de-atunci ani de zile si nu numai ca si-acum primesc e-mail-ul asta, din cand in cand, din tot felul de surse – la Subject scrie „Femei de cariera – de Mircea Dinescu” – dar gluma s-a ingrosat. Daca dati cautare pe Google cu „femei de cariera de mircea dinescu”, o sa vedeti sute de rezultate. Bloggerii falnici ai neamului au copiat textul, si l-au insusit si putin le pasa de restul lumii.
Si chiar daca ar fi fost textul lui Dinescu pe bune, e incalificabil gestul multora de a lua cu japca materialul si de a-l pune pe site-urile proprii, fara sa-i ceara acordul autorului. Fiindca, nu-i asa, daca-i cereau acordul, el le-ar fi spus, in stilul caracteristic: ba, tu esti prost sau doar mimezi bine prostia?… asta nu-i textul meu!
Ceea ce scriu acum are legatura si cu ceea ce a scris Alice Nastase Buciuta azi, pe blogul ei. Zona media – ca e ziar, ca e televiziune, ca e blog celebru, ca e site – e plina de furtisaguri dezgustatoare.
Admit ca, in cazul astora care mi-au luat articolul din mers, de la altii, nu e vina lor ca e semnat Mircea Dinescu, in loc de Simona Catrina. Dar nimic nu scuza apucatura oribila de a ciordi texte de unde-ti vine, fara a cere voie, fara a informa autorii, fara nicio urma de bun simt. Sa nu ma intelegeti gresit, nu am nimic cu cei care le iau doar ca si le puna pe Facebook, precizeaza autorii si sursa si o fac din admiratie sau respect pentru textul respectiv. Acestora le multumesc pentru aprecieri, sunt magulita!
De azi inainte, voi lua masuri concrete impotriva celor care preiau texte de pe site-ul si blogurile noastre si le pun pe alte bloguri fara sa ne ceara acordul complet si onest, m-am saturat de scuze cabotine si de tupeul cronic.
In concluzie, informez in mod oficial ca articolul pe care toata lumea il stie drept „Femei de cariera – de Mircea Dinescu” imi apartine mie (Simona Catrina ma numesc, pentru cine a deschis blogul mai tarziu) si, din punct de vedere al copyright-ului, apartine site-ului Marea Dragoste, il puteti gasi si pe http://www.revistatango.ro/iubire_vezi_ca_azi_ajung_tirziu_acasa_la_1_00_am_teleconferinta_la_2_00_nasc_la_3_00_am_miting-1110.html
Complet de acord cu tot ce ai scris. Se fura in nestire.
De exemplu, in acest articol tu ai inserat o imagine cu watermark pe ea – http://simona.revistatango.ro/2011/09/cel-mai-sexy-fund-de-ochi/
Tz, tz, tz…
Pai cum vine asta, mai Simona?
Draga Nae, imi cer scuze, probabil eram chioara de la controlul oftalmologic 🙂 si nu am vazut watermarkul. 🙂 Vorbind serios acum, nici n-am sters acest mark, dupa cum vezi, nu mi-am insusit poza, nu am atribuit-o nimanui altcuiva si n-am avut niciun beneficiu material de pe urma ei. Dar daca deranjeaza, am s-o scot, cu scuzele de rigoare. Este absolut just ce ai spus, pastrand proportiile, fireste (mie mi s-au luat multe materiale care au fost carate pe alte site-uri, m-am referit acum la asta fiindca l-au semnat Mircea Dinescu). Am sa scot poza de la materialul invocat de tine, imediat. Esti eficient, deci… Ai putea sa fii atat de dragut sa le scrii si celor o mie de bloguri si sa le ceri sa renunte la textele mele? Ca vad ca esti persuasiv. Glumesc, nu le scrie. 🙂 Ramanem prieteni, sper. Bine ai venit.
Masurile concrete se anunta laborioase, Simona, din pacate. Confuzii multe si furtisaguri si mai si în societatea reala care se screme sa devina un statulet de drept daramite în zona mai libera de legi a internetului. Dupa ce am (re)gasit un soi de libertate nebuna de exprimare acum 22 de ani (apropo, cine-a tras în noi în 22 ?) – îi vedem ranjetul jegos la anumite televiziuni – e mai greu sa ne încadram în drepturi de autor 🙁 Lupta voastra pt asa ceva e o masura miraculoasa de salubrizare a unor medii infestate sau pur si simplu ignorante. Curaj !
Ca poet, Dinescu e un gigant 🙂 Ca om, e doar un furuncul 🙁 Si-a atras o porecla ce i se potriveste ca o manusa din piele de porc : Poetul portofel. PP ar tr sa dea dezmintiri peste dezmintiri dupa acest post dar cred ca e ocupat sa justifice banii primiti de la marele om de stat cu maxima tinuta morala Vantu.
Revolta ta Simona este justificata si ar trebui si acest text al tau trimis „pe firul apei” exact asa cum a circulat si mentionatul articol de mai sus.
Eu care nu-s autoare de nici un text de luat in seama, mai primesc astfel de memorabile -nici nu stiu exact cum sa le denumesc mai bine- si atunci cind constat ca l-am mai citit inainte si-l stiu , dar nu stiam ca autorul este asta mai nou, la rindul meu ma revolt si bomban singura si uneori mai fac „efortul” pentru cei care-mi sunt dragi si cunoscatori si le trimit ceea ce stiu eu ca este corect: adica autorul si textul respectiv asa cum le-am citit sau vazut prima data. Iar daca eu ma revolt atunci in acele momente imi inchipui ce tristete si ce amareala simte autorul de drept al oricarei postari pina la urma demne de citit( de luat in seama).
Am observat ca se intimpla astfel de ” accidente” din astea si cu mail-uri cu poze sau chiar picturi, carora le este schimbat autorul de drept!!!!
DAR, eu cred si sper intr -un „dar”, adica cei care stiu sa caute, sa aleaga , sa memoreze, sa afle, sa citeasca pina la urma- stiu Adevarul despre asemenea incurcaturi miselioase
Eu cel putin, si sunt sigura ca-s majoritatea cei care-ti cunosc tie scrierile si nu se lasa pacaliti; sau altfel spus: noi suntem inteligenti si stim sa deosebim adevarul de minciuna, falsul de veritabil, rautatea de accident, etc.Este valabil si pentru tine Simonel , dar si pentru alti autori.
:)Si eu l-am primit pe mail. Felicitari oricum! Traim in tara furtisagului si a paradei de”inteligenta”.
Se intampla si la case mult mai mici. O poveste pe care am publicat-o pe agonia (despre un nasture, nah) am regasit-o ulterior ratacita pe blogul cuiva; la rugamintea mea omul a sters-o, dar imi scria ca nu imi intelege gestul?! Altcineva imi preluase de pe Liternet un articol despre Chioggia, cu tot cu fotografii; sters si asta, dar cate n-or mai fi asa…
Exista niste site-uri care te mai ajuta sa verifici cine ti-a furat textele, dar oricum…tot iti mananca timpul si nervii 😐 Foarte bine ca ai zis stop, bravo!
Am citit si articolul pe care Alice Nastase Buciuta l-a publicat azi, pe blog si nu am fost deloc uimita de tertipurile la care recurg anumiti ziaristi, pentru a-si permite sa sa autointituleze astfel. A fost pentru prima oara cand cineva mi-a confirmat, in mod oficial, ca astfel de jurnalisti fura de la cei mai buni pentru a exista (nu supravietui) in aceasta frumoasa breasla. Aceasta constatare, ziceam, nu m-a luat pe nepusa masa, intrucat calitatea ziarelor unde ei activeaza lasa de dorit. E clar ca nu iti trebuie prea mult creier pentru a plasmui acele articolase de trei randuri, cu titluri precedate intotdeauna de unul dintre cuvintele: soc, senzational, incredibil, dar ca sa mai si furi textele unora care intr-adevar lucreaza la ele este … apogeul nesimtirii si al diletantismului, bineinteles.
Regret ca adevaratii autori ai unor texte trebuie sa fie martori la astfel de furtisaguri, dar mai ales regret, ca ei nu pot face nimic pentru a-i opri pe cei care le infaptuiesc si nici nu-si pot lua textele inapoi. (pubilc vorbind)
Din pacate e o vorba foaaaarte adevarata: Mama prostilor e mereu gravida. Si tot timpul o sa se gaseasca cate unul care sa considere ca munca intelectuala nu-i de fapt munca, si daca copiezi tu un articol sau o poza, nu se cheama ca de fapt furi. Ca doar ce, erau acolo, pe internet, putea sa le ia oricine.
Mai grav e cand se fura articole de specialitate, articole de nisa care aduc trafic si bani celor care le-au scris. Si iaca vine Gigel din hecãrville si ii da copy/paste pe saitu lui de umplutura sa vada lumea ce i-a copt lui mintea. Ca lasa, cine o sa demonstreze contrariul?
Aseara dupa ce am vazut magaria , nu stiam de ea , am postat la mine pe perete pe Fb articolul tau cu lin kul de la Tango evident . Mi-am adus aminte ca-l citisem , imi era cunoscut , l-am cautat in arhiva si l-am gasit . Dar comentul meu de acolo nu face doua parale pentru ca cei care-l pot vedea sunt doar prietenii mei si nu fac parte din cei care fura inteligenta pe internet ca mai apoi sa se laude cu ea ca si cum le-ar apartine .
E revoltator ce se intampla !
Draga Anca de la Calatorii Imaginare- ce site-uri te ajuta sa verifici cine ti-a luat textele? Ne-ar ajuta si pe noi sa stim:)
Scumpa mea Simona, tocmai am aflat ca putem face o plangere la Google, sa cerem sa retraga indexarea pentru articolele care au in continut textul tau, aflat sub alt nume si sub alta semnatura. Imi place sa sper ca se va rezolva asa. Eu personal – in mandra mea calitate de editor al textului tau genial publicat in Codul nebunelor maniere si pe siteul nostru- ma voi ocupa de asta, iti promit. Hai sa facem oleaca de dreptate, iubito, ca pe vremuri:) Sunt pusa pe reamenajari. Te iubesc.
Simona, din câte ştiu, pentru acest gen de furt intelectual există DAC-ul,adică drepturile de autor comercial. Astfel de lucruri se întâmplă altfel pe la toate casele.
Simona, da’ ce-ai sa faci daca vor dori sa ti-l aduca toti astia, personal si simultan, la usa? :))
Uite ce am postat pentru Alice : „Ceea ce ma surprinde este ca “ziaristii” indraznesc sa fure. Credeam ca exista deja o disciplina in media, eram chiar sigura ca sunt atat reguli nescrise , dar mai ales legi scrise pe care jurnalistii le respecta , inaintea noastra, a muritorilor de rand. Macar o solidaritate de breasla sau macar solidaritate de trust. Articolul tau de astazi ma face sa fiu de doua ori mai prudenta…” Cred ca lipsa de caracter este inca o cauza a acestei lipse de disciplina. Si tu , si Alice trebuie sa va gasiti resursele, nu numai sa munciti, dar si sa va protejati, apoi, realizarile. Sunt convinsa ca o sa reusiti. Impreuna.
Draga Simona,
Dreptul de autor este legiferat – teoretic – in toate tarile alfabetizate.
In Romania functioneaza – teoretic – dreptul European, adica autorul cedeaza prin contract drepturile sale catre editor si obtine de la acesta onorariile ce i se cuvin in urma vinzarilor.
Contractul este suveran, dar, din pacate, numai pina la granita noastra.
Mutantii imorali, cinici, fara onoare, care prolifereaza epidemic si ne demoralizeaza crunt ( aici noi ne plasam in persoane oneste si respectuoase ) nu par a avea nici o adiere de scrupul : inseala, fura, distrug reputatii, uneori si vieti. Uneori se petrece chiar intre prieteni sau familii.
Nu se stie unde se va ajunge pe calea aceasta abjecta. Plagiatul exista si a existat; cei ce se „dedau” la aceasta practica sunt étichetati de catre societate – teoretic.
Doar ca lor nu le pasa, ei se nasc cu cromozomul hotiei. Au imunitate génetica.
Iti doresc curaj si forta in batalia aceasta inegala (ei, tot mai multi, noi…).
I-am scris si lui Alice, sunt alaturi de voi, va iubesc, va apreciez, va citesc si va stimez! Si, da, e cazul sa luati masuri. Pentru ca, pare-se, fara masuri concrete, esti luat de fraier.
Va multumesc tuturor pentru sustinere, mi-am mai revenit, mi-am recapatat culoarea gandului firesc. Imi place sa cred ca vor veni si alte vremuri, totusi, ca nu vom fi obligati sa suportam la infinit abuzurile unuia si altuia. Iar acum vorbesc in general, nu vreau sa ma victimizez la nesfarsit, as lua apararea oricui e nedreptatit de circumstante asemanatoare. Va sunt recunoscatoare si va citesc cu toata dragostea!
Carmen, draga mea, ai dreptate… si bine ai revenit! Dreptul de autor e legiferat, numai ca in Romania legiferarea suna aproape comic, e o parodie dupa legislatiile serioase. Mai ales aplicarea deciziilor din justitie. Asta e drama…
simone, din cate am observat, ii poti identifica, oarecum, pe unii dintre copipasteurizatii astia.
conform legii, te poti adresa, oricum si oricum, justitiei, cerand daune morale si materiale la legea dreptului de autor, dar Dumnezeu stie cat te pune treaba asta pe drumuri si stres. doar pentru originalitate, (am recitit si eu textul si, sincer, m-am cutremurat, din nou, la cum stii tu sa oficiezi, in cuvinte, imbracamintea intimatilor unei femei), i-ash deshuchia rau de tot pe acesti tupeisti infami ai rasei blogoistice de joasa speta.
tania, sa stii ca uneori imi e mai usor sa-l inteleg pe TM! :))
Un trecator, am bagat seama ca eu m-am inteles destul de bine. :))
TM cred ca este de acord ca-i inca inKriptat, p-ici, pe colo. 🙂
Astamparati-va, mai, credeti ca nu va vad? 😀 Si cand etatea n-o sa-mi mai permita sa va vad, o sa va aud. 😀
bine, bine, tac. si trag. cu ochiu’ 😀
🙂 🙂 simone, un trecator, mai bine tragem cu urechea la fatuca asta, ca aici pare mai neastamparata: 🙂
http://www.youtube.com/watch?v=T51gNzt3DVk&feature=related
Prin „astamparati-va” n-am vrut sa spun sa mergeti la nani, dimpotriva! Am eu niste eufemisme mai ciudate. 😀
Tania, intr-adevar, incitant! 🙂 Cum le gasesti?
pe canadianca asta nu am gasit-o eu, ci TM, ce-i drept intr-un clip mai in tonul postarii anterioare. 🙂
sincer, tot caut un rock bun, dar vad ca dau rateuri. 🙂
voala, simone:
http://www.youtube.com/watch?v=4ThArDEFA4c&feature=related
sigur o sa-ti placa.
Simona draga, eu cand am primit e-mailul semnat Mircea Dinescu am raspuns cu „minti mai, e Simona Catrina caci numai ea stie cum e sa fii femeie de cariera… de unde ar stii Dinescu?
Te imbratisez!
Ce-ar mai putea fi de spus? Mai nimic, după toate câte s-au spus. Societatea asta bolnavă e atât de plină de truisme fluturate cu emfază, doar la nivel declarativ, încât deja îmi dau impresia că s-au cam transformat în tautologii. „Nerespectarea legii în România”, „români hoţi”, „instituţii impotente şi incompetente”…
Uneori chiar că îmi vine să-mi reamintesc de vasta experienţă pe care o am în domeniul armamentului…
Cine sponsorizează muniţia şi armele? De restul, promit să mă ocup eu.
Simona,stilul tau este inconfundabil.Cred ca Mircea Dinescu s-a simtit onorat ca i se atribuie un astfel de test(da,stiu,scrie si el cu un umor inconfundabil,il citesc,imi place)
Problema furtisagurilor in cazul articolelor de pe blog porneste de la faptul ca cei care comit faptele sunt semianalfabeti si nu ar putea sa scrie astfel in veci pururi.
Stimabila domnisora SUPTila Andreea Raicu este o jalnica faptura!
Alice,
Nu stiu daca ai mai aflat ce site-uri te ajuta sa verifici cine ti-a luat textele, dar eu una folosesc http://copyscape.com/. Se poate folosi doar in cazul in care textul a fost publicat pe internet, desigur.
Cu plangerea la Google sa imi spuneti si mie la ce rezultate ajungeti, eu nu mi-as face mari sperante insa :).
Bafta!
Simona, Alice: putem să găsim alte variante, un pic mai costisitoare, e drept (cu toate astea – mai ieftine decât avocaţii, procesele şi nervii aferenţi) dar mult mai eficiente!
Ştiţi programul ăla derulat cu nu ştiu câţi ani în urmă (pe vremea când încă insistam, în
prostia mea monumentală, pardon, naivitatea mea :D, să mă uit la televizor) de ProTV, sub denumirea „Un calculator – o şansă-n plus în viitor”? Care s-a transformat încet, dar sigur, în „Un calculator – un hacker mic, de viitor” ?Hmmm… unde-or fi ăştia mici când ai nevoie de ei? Un counterstrike gospodăresc pe host-ul bloagelor respective, o atenţie sub formă de salut matinal (care să rămână permanent pe ecranul bloggeriotului, să-i mai şi bipăie sonor, în tonuri de „Frere Jacques”, să se trezească omul, nu de alta, că poate are treabă…
Iote ce de soluţii! 😉
Şi ca să vedeţi că nu prea vorbesc prostii, vă reamintesc în ce ţară trăim:
Staborulinstanţa de judecată a decis că şeful destituit al poliţiei Giurgiu trebuie să fie repus în funcţie. Motivareabulibaşeicompletului de judecată? Nici dacă aş fi fost în gravă şi avansată stare de ebrietate nu aş fi putut găsi o motivaţie mai bună: miliţianul respectiv are de plătit rate la bănci şi şcoli pentru copii, deci trebuie să fie din nou ce a fost, ba chiar mai mult decât atât.Cred ca raspunsul meu cu 4 linkuri a intrat la spam 🙂
Simona, imi cer iertare ca pana acum nu am stiut ca genialul text trimis mai departe de mine pe mail, iti apartine, desi ar fi trebuit sa recunosc stilul tau inconfundabil.
Recunosc ca am stiut ca nu e al lui Dinescu pentru ca nu se potrivea conversatia din toaleta doamnelor si nici incheierea textului, dar nu am cercetat mai mult de atat. Intre timp am aflat de la o prietena ca a fost preluat si pe FB de cineva care l-a semnat cu numele ei. 🙂
Eu am trimis prietenelor mele aceasta precizare aflata aseara de pe blogul tau.
Felicitari pentru scriitura uluitoare, pentru modul in care ai abordat problema respectiva. M-a incantat pe mine si mi-a revoltat cateva colege „carieriste”. 🙂
Nu inteleg ce blogger este acela care ia un text de pe net, scris de altcineva, si il publica la el pe blog. Nu are nici un sens. Eu credeam ca cine isi face blog, o face pentru a-si expune propriile sale opinii si idei, nu pentru a copia ceea ce au spus altii.
Ha, ha, ha, Simona, hai să-ţi zic una bună, că acum observai: să-mi zici şi mie câţi îţi „vor da textul înapoi”. Eu risc o încercare: aproximativ zero!
Da’ ştii de ce, Simona? E simplu: nu vor înţelege ce ai vrut să spui pentru că ai greşit titlul!
Dacă vrei să te înţeleagă şi ăia, scrie corect (pentru ei 😉 ): „Da-ţi-mi!”
Păi d-astea facem, surioară? Ne batem joc de ei şi îi luăm peste picior, scriind corect ceva ce s-a demonstrat ştiinţific că e mai folosit în forma agramată sugerată de mine? 😀
I-mi cer scuze pentru gresala grosolana din postarea anterioara unde am scris test in loc de text
Daniela N, ultimul tau post e antologic. Nu-ti face griji, liniuta-i sublima si subliminala.
Thomas!!! :))
Habar n-ai ce eforturi supraomeneşti am făcut să las i-ul fără punctul pe care l-ai pus tu!…
Doru, nu aud ce spui, am o banana în ureche 🙂
Stai aşa să-mi amintesc cum se degajează urechile înfundate cu banane! 😀
Daniela,
imi cer scuze ca scriu imi in loc de i-mi.. 🙂
si Doru,
am vaga banuiala ca .. sa-mi … e precurtarea de la sa-i-mi hahahha
Simona si voi toti…
Romania e o gluma proasta.. din ce in ce mai proasta si mai enervanta.
nu ma mai mira nimic… nici copieri de texte, nici copy and paste la poze si articole, nici arestarile lui Vintu … nimic. nici diplome de masterat, doctorat, etc…
imi pare rau ca tu Simona si Alice nu v-ati nascut in US. eu tot mai sper sa va gaseasca cineva si sa va puna sa scrieti scenarii de film…
@iana: am impresia că nu ţi-e bine! Cum adică să scrie scenarii de film? Vrei să crape toţi mioriticii şi americănoşii de ciudă când vor ajunge toate Oscarurile pentru scenariu la ele?
ideea era ceva de genul Sex and the City… cu scenariu scris de Simona si Alice.
Mua-ha-ha-ha-ha! Mi-o şi închipui pe Simona cu o replică de genul: „Iote ce frumos e mânzu’ ăla! Tâmpitul!” :)))
nu, nu asta am vrut sa spun… ma refeream la felul in „curge” S&C. nu mai explic… n-am chef. nu acum.
Hmm, trebuie sa fie unul din putinele emailuri Fw:Fw:Fw de care prietenii m-au iertat, ca nu imi amintesc sa il fi primit. Totusi, nici unul dintre re-postaci sa nu se fi intrebat ce cauta Dinescu in toaleta femeilor (paragraful 1, randul 1) ???? Sau l-au repostat fara sa il citeasca?!
Revin cu multumiri, vad ca au revenit si mai vechi prieteni aici, nu pot decat sa ma invoiosesc. 🙂 Noi am intrat in sfertul acela de luna cel mai agitat, in cateva zile predam revista la tipar si suntem cam capiati acum, insa am blogul deschis, nu-mi scapa nimic. 😀
Iată şi opinia mea:
Şi eu am publicat pe blogul meu, texte ale lui Alin Fumurescu, Neagu Djuvara şi ale altora. Posibilitatea de a-i contacta şi a le cere acordul mi se pare că este laborioasă şi nu totdeauna sortită reuşitei.
Am avut decenţa, totuşi, să menţionez în titlu numele autorului, iar pentru texte preluate de pe alte bloguri ( nu multe, cred că unul, dacă nu mă înşeală memoria) am listat clar link-ul care duce la original.
Blogul meu are şi multe postări originale, dar are şi preluări publicate fără excepţie la categoria „Ale altora”. Nu am niciun câştig material din publicarea preluărilor la această categorie, deci aş fi cam la limita încălcării morale a dreptului de autor.
Eu mi-am găsit preluări de texte originale pe alte bloguri şi, neavând notorietatea Simonei Catrina, cu atât mai puţin talentul ei, vă spun sincer că m-am bucurat. Mi s-a părut o promovare decentă în rândul altor cititori decât ai mei.
Un exemplu este poezia „Pe vremea când umblam pe jos”. Pot să spun că am umblat ore bune pe jos, pe Google şi am găsit poezia Doamnei Rodica Botan în câteva zeci de bloguri, dar fără numele autoarei. Am persistat în încăpăţânarea de a găsi autorul şi în cele din urmă am avut noroc. Surpriza frumoasă a fost un comentariu de mulţumire din partea D-nei Botan pentru popularizarea şi îndeosebi publicarea numelui autoarei.
Dacă primesc un e-mail cu un text deosebit, dar anonim, există o metodă destul de lesne de a afla autorul: copy/paste pe prima frază şi Google te duce prin toate hăţişurile cu furtişaguri.
Îmi exprim totalul dezacord cu mârlănia atribuirii de texte care nu-ţi aparţin, furtişag ce constituie deja un eufemism pentru plagiatul fără jenă.
Totodată, publicarea unui text, mai ales cu menţionarea autorului, pe un site pentru adulţi, fără a-i cere permisiunea celui ce a scris, iarăşi mi se pare o mitocănie abjectă.
Sper că nu i-am supărat pe prea mullţi…
Eu zic că e cu totul altceva, Omuldelamunte. Chiar dacă sunt unii care nici aşa nu acceptă să li se preia din texte, una este să postezi cu indicarea autorului şi sursei şi cu totul alta să redai pur şi simplu un text căruia îi mai şi schimbi autorul. Ba chiar, în multe cazuri, tocmai cel care l-a copiat se dă drept autor.
Totuşi, dilema mea a rămas: de unde şi până unde a plecat faza cu Dinescu autor?
Până la urmă cred că tot fac pe dracu-n patru şi-l întreb cum se simte când stă la bârfă cu fetele, despre aşa numitele „probleme femeieşti” şi nu oriunde, ci chiar în toaleta în care unui bărbat îi este interzis să intre 😀
Omuldelamunte, ai dreptate si, in cazul asta, e cu totul altceva. Tu esti un om foarte corect, printre putinii care m-au ajutat efectiv sa fac cunoscuta eroarea cu „textul lui Dinescu”. E frumos si interesant sa preiei texte ale altora pe blog, eu as fi magulita, asa e. Exista insa multe bloguri care mi-au furat textele pur si simplu, fara sa le semneze, ca si cum ar fi plasmuite de ei. Nu am inca energia sa caut acum fiecare text, dar am sa fac si asta intr-o zi, poate din curiozitate, poate mai mult. Iti multumesc mult, inca o data!
Draga mea, eu o sa-i dau share pe facebook acestui text de pe blogul tau si o sa-mi invit prietenii sa faca la fel (imediat ce mai ajung acasa, la birou nu am acces ). Si sa speram ca informatia se va raspandi mai repede decat prin email. Si ii rog pe toti cititorii blogului tau sa faca la fel. Sper ca asta sa constituie pentru tine macar o particica din reparatia morala pe care o meriti.
As putea spune ca aceasta intamplare nefericita nu a fost chiar inutila: articolul, genial de altfel, a primit un titlu pe masura…
Pt. Daniela cu mii de scuze…
uite ce am primit azi de la doamna Amy G. cu MBA dupa nume si cu functia de commercial account manager. „review and correct as needed. Complete hilited sections. Sign pages 2-13 as hilited.” inchei ghilimele. mentionez ca sintem in US. nu, cred ca nu mai conteaza cum scriem… e universal valabil.
Si pe mine ma mustra constiinta, Iana, sau sunt ipocrit, nu stiu procentajele, dar n-as vrea sa creada Daniela N pe care o cam banuim Daniela Nane 🙂 ca suntem doctori în rautaciuni. Asa ca marturisesc aici cu mana pe maus ca eu sunt expert în boacane megalitice. Toti facem, eu îmi aduc aminte de una a Ianei 🙂 pe care n-o s-o reproduc acum ci doar la o adica, pac la Dana Razboiu :), blackmail pe tanti USA 🙂
Chiar mi-ar pare rau sa te crezi marginalizata, Daniela N, revin-o deci printre noi cand te împinge simtirea, te vom primi cu antebratele deschise 🙂
pe cuvint ca asta faceam acum… cautam pe blog gafa mea! stiu ca a fost o cacofonie … dar nu mai stiu cum si cind. incercam sa o gasesc. 🙂
iana, cred ca prin anul trecut. 🙂
astamparati-va, ca va vede Simona! :))))
Pssst! Vorbiţi în şoaptă, ca mine, să nu ne simtă Simona.
Sper că nu are iar vizite din partea penelor de curent. 😀
Doru, nu cumva tu esti „doarunmelc”-ul care venise la un moment dat pe aici? sau fac eu o confuzie?
Si ce daca ne vede, Un Trecator, ca doar nu pozam nud aici pe blogul ei, ca sa protestam împotriva incuriei mintale si obscurantismului estetic 🙂 Desi poate n-ar fi o idee proasta sa facem un calendar cu doar o frunza de artar pentru ca suntem un patrimoniu rar 🙂
Nu, Tania, Doru nu poate fi decat Dorunmelc 😀
tania, noup.
Dăcât numa’ peste trei melci. În sus. Confuzie. 😉
Ha, ha, ha! Thomas a zis-o bine! 😀
Ca de obicei. Dar dacă vrei tu, pot să fiu şi „doarunmelc”, chiar dacă nu ar fi chiar elogios la adresa mea. Adică… mă rog, cum le zice ălora? Gasteropode? În orice caz, dacă nu mă înşeală memoria, parcă biologii le-au inclus la nevertebrate.
Or eu am vertebrele la locul lor, dispuse liniar-ascensional, într-o chestie căreia îi mai spune „coloană vertebrală”.
Deci, le am. Încă 😀
Doru, pare-se atunci ca doar mesajul tau cu „pssst” m-a trimis cu gandul la D.U.M.
Eu zic sa va astamparati, ca, orice ati face, va aude simone. 🙂 🙂
Eu acum am observat: răi sunteţi, măi! V-aţi luat de fată, da’ nimeni nu i-a explicat ce a greşit! Nu i-a spus nimeni că, de fapt, corect se scrie „îm-i” şi se citeşte „î-mi”, nu invers! 😛
Tania, ceva îmi spune că Simona are alte ocupaţii până peste cap acum. Yicea mai sus ceva de predat revista la tipar. Soooo… bairam facem în seara asta!!! 😀
PS: mâine s-ar putea să fie zi de venit spăşiţi pe aici, să ne turnăm cenuşă-n cap, aşa că hai să profităm acum!
Nah! Să ştiţi că mi-am făcut mea culpa pentru „Yicea” ăla. Mai precis, l-am scris corect, după dictare, de 100 de ori. În gând.
ianusco, N-A FOST o cacofonie, iar Al si atunci te’a mangaiat pe crestet sa te impace si sa nu te pierzi in balansoarul cu scuze :p. Da’ uite ca el, de fapt, nu a uitat : ). Eu retin episodul bine, eram in plina epoca victoriana, nu ma calauzea Bizantul, ca in restul momentelor..
mai strigati-l,totusi, voi pe doarunmelc, sigur va reusi sa ajunga intr-o buna zi iar prin miristea noastra cea tainica : ))
Doarunmeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeelc !
Daca tot e cu strigaturi, as invoca-o si pe Ana ca Zapada ca-i fata ff buna, ff fina si de sezon.
Si marinaru’ nostru prin ce port se poarta ?
As ura ce-as mai ura dar m-asteapta galetusa.
Se intampla astfel de lucruri, din pacate. Am descoperit chiar pe situl meu la un moment dat niste recenzii postate de o utilizatoare luate de pe alte bloguri. Initial am fost foarte incantata ca era activa si vroiam sa o premiez la final de luna pentru activitate. Am fost insa sesizati de o alta cititoare ca recenziile alea par a fi luate de pe alte bloguri. La un mic research am descoperit adevaratii autori si am sters toate recenziile postate-furate.
De atunci verific fiecare recenzie care se posteaza…
M-a intristat. Chiar nu pot intelege de ce oamenii fac asemenea lucruri… Mi-e greu sa ma un in locul lor, sa incerc sa gandesc ca ei.
Andres
Eu nici nu încerc sa ma „un” în locul lor, Andres 🙂
Chiar nu poti „întelege de ce oamenii fac asemenea lucruri” ? Cata candoare adorabila ! 🙂 Traiesti într-o floare ? 🙂
Ti-as raspunde eu dar ne vede lumea si îsi închipuie mai stiu eu ce 🙂
Practica asta-i raspandita la toate nivelele, casele, longitudinile. Daca în lumea reala, asa zis civilizata, în Franta (ca sa n-o numim 🙂 ) se plagiaza într-o veselie si cu o impunitate dezarmanta (dupa ce a fost dovedit plagiator Macé-Scarron, redactorul sef de la Magazine Littéraire nici macar nu si-a cerut scuze ce sa-si mai dea si demisia sau sa dea înapoi premiul literar) îti dai seama ca în regatul „nimanui” al internetului, un loc pe care toti îl visam liber si independent de politrucieni, niste amarate de copy-paste sunt moneda curenta. Daca în plus adaugam si micul detaliu ca în Romania „împrumutul” din vecini (ca si p-acolo sunt gaini) este o „marca depusa”, ce sa mai vorbim de respectarea stricta a dreptului de autor ?
Bineînteles, sunt regretabile aceste hotii, dar daca alesii nostri nu patesc nimic la furturi de nivel national (Bombonel si ai lui au vandut un sfert din tara pe mai nimic, de exemplu) atunci ce sa mai spunem despre niste texte ? Este drept ca cele ale Simonei ar trebui sa aibe un tratament SPECIAL, fiind cu totul deasupra celorlalte. O sa le protejam cu trupul nostru, sunteti de acord, nu-i asa ?
Din toata afacerea asta, poetul portofel iese cu opera lustruita.
Avocat bun si rabdare fara tutun, Simona ! 🙂
adulter, o sa-ti raspund aici la comentul tau din postarea anterioara:
ai inteles gresit ideea de deranj. oricum, posibilul deranj al oricaruia dintre noi il poate clasa doar simone, ca ea este sefa casutei de aici. 🙂 cine, cand si de ce se simte deranjat are, pe langa dreptul de a o spune liber, si varianta de a citi doar in fata tastaturii. faza cu insemnul la gat suna hilar. imi amintesti de filmele acelea in care un personaj-doua faceau parte din asociatia alcoolicilor anonimi. (no offence, just joking, right? 🙂 legat de imaginea asta, tu pari dintr-o grupare a adulterilor anonimi. (no offence again) :), cu ganduri serioase de revenire in spatiul şi timpul tau, deranjate de patzania spusa de tine anterior. cat il priveste pe M. Twain, nu stiu daca am sanse sa-l mai intreb ceva, ca sa-mi si raspunda.
1. Protejati site-ul!
Pina la Dzeu te maninca sfintii – in dulcea traditie romaneasca! – si e mai bine sa previi decit sa tratezi. Exista posibilitatea ca site-ul sa fie protejat astfel incit sa nu se poata copia nici o virgula.
2. Fara odihna, print si poza de pe ecran cu textul tau pe blogurile nemernicilor si la turbinca judecatii cu ei!
3. Dinescu e un partener de aur in demersul vostru de protectie pentru ca, mai bine decit la orice, se pricepe la scandal. Un parteneriat cu el ar fi mana cereasca, macar sa creasca gradul de constientizare al furaciunilor.
4. „Asociatia creatorilor care nu vor sa fie furati” inca nu exista – are nevoie de un statut care sa consfinteasca dedicarea cu care autorii vor aduce in atentia publica si in fata justitiei tentativele (fie chiar si nereusite) de mangleala. Daca nu incepem noi, atunci cine?!
Simona, eu te citesc sporadic si sincopat, iti recunosc, totusi, stilul, e cu adevarat inconfundabil. 🙂
Legat de textul buclucas, l-am primit si eu, de multe ori si pe diverse cai, de la persoane din toate colturile lumii. Si de fiecare data le-am replicat ca NU este un text scris de Dinescu, este completamente altceva decat stilul lui si ca nu poate apartine decat unei femei (talentate!). Am sa fac si acum share cu postarea ta, pentru ca intr-adevar este nedrept ce ti s-a intampla. Imi pare tare rau pentru situatia in care te afli. Empatizez, sunt si eu patita, e adevarat ca la scara muuult mai mica. Tot dureroasa si dezamagitoare insa.
Acestea fiind zise, din pacate nu cred ca se poate vorbi despre plagiat, pentru ca nimeni nu si-a insusit materialul ca atare, ci doar despre … dezinformare. Care, mi-e teama, e intrinseca mediei romanesti si extrem de greu de prevenit. Putem doar contracara cu informatia corecta. La fapte, asadar! Foarte bine ca te-ai hotarat sa iei o pozitie.
@Milky- print screen, cu poza şi textul tău în comments de pe blogul manglitorului, nu va rezista nici ciminute.
Tuuu, cât timp crezi că-i va lua ca să-şi uşureze existenţa?
După ce ţi-a pârlogit textul, acţionează ca un nelegiuit care încearcă să şteargă amprentele de pe clanţă. Este firesc, la mintea lui de asasin literar…
Eu, spre exemplu, mă simt adeseori plagiat de indivizi care sunt atraşi de aceeaşi ochi verzi, deşi aici, este mai mult vina propietăresei lor. 🙂
Simona, io te rog mult- mult de tot, fă cumva, vorbeşte cu băieţii de la butoane şi bagă un buton de laic la comentarii :))
Doru, n-o impinge pe Simona înspre clanul Butoane, ne-am multumi si cu plus sau minus pe comentarii 🙂
ODLMV, eu în locul tau m-as simti plagiat de individe 🙂 Nu-s de ce dar parca ar vrea sa faca trafic de organe, furacioasele 😀
Miky, „Dinescu partener de aur” ? 🙂 Poate în ajun de Craciun, are soriciul numai bun 🙂
Zzzzzzzzzzzzzz ! Ce-i cu hibernarea asta în Eden ?
Nici un etolog sa ne despice soriciul în 4 ?
Simona, sunam adunarea ? 🙂
Întrebare : mamiferul Dinescu a reactionat ?
TM, Dinescu a ramas cu suta aia de la Vantu. Zice-se ca, pana acum, nu a reactionat in niciun fel. 🙂
@Thomas- Dinescu a primit mailul şi i-a convenit pentru că prea e bine scris, a la Mark Twain, da’ în română. 🙂
Multumesc de raspunsuri, Tania & ODLMV !
Nu ne ramane decat sa-i punem un mar paduret în gura si sa-l îndesam într-o tava mare pe maestrul Dinescu. Doar asa sa mai fragezeasca, ca altfel se caltaboseste rau la minte si port.
Cadou pt Tania : http://www.youtube.com/watch?v=rxrldy1NJxw
Pt ODLMV : http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=uuTzxvid5VU&fb_source=message
@Thomas- Norah Jones, frunte înaltă, ochii citibili din profil, buze senzuale, aspect exterior foarte plăcut, după reţetă. Fiinţa asta-i născută pentru jazz.
Mulţumesc pentru că mi-ai făcut-o cunoscută.
Bună seara!
Auzii de ceva cu mere-n gură şi mă înfiinţai şi eu. În fine, dezamăgirea a fost pe măsură când am văzut că era vorba de măr pădureţ, sper însă că vinul va compensa oroarea 😀
Hmmm… bune cadouri, Thomas.
Doru, am si pt tine un cadou mic 🙂 : http://www.youtube.com/watch?v=xO_R17pG2_s&feature=results_video&playnext=1&list=PLB790FD10C64333A0
TM, din cate stiu eu, am intrat in postul Craciunului, nu in luna cadourilor. 🙂
Da, Tania, vad ca si Banciu zice înjuraturi de post pe postul lui 🙂
Ma întreaba unii care-i mai… dintre Radu Banciu si Badea M. Se pare ca asta-i cestiunea ce framanta microcosmosul mediatic autohton. Pai poti compara un stiulete sanatos de porumb cu un furuncul confectionat în laboratoare ? Poti doar daca esti poet. Cultura ? Pai cam DA la primu’ si cam NU la furuncul, avantaj Banciu. Imaginatie, idei ? Avantaj net tot primu’. Repere si simtiri cinstite ? Banciu DA, concurentul NU. Procedee de expresie/exprimare, pe scurt „retorica” ? Banciu OK spre excelent, Badea Furuncul ok spre nimicuri ieftine. SAMD. Concurenta nu-i de actualitate caci dupa cum se vede prin ochii mei (miopi, ce-i drept), respectivii nu joaca în aceeasi divizie. Banciu ar fi prin A si Badea prin C. Daca ar pune un bemol la comentariile cu conotatii etnice sau antifeministe si la anumite mici vulgaritati, Banciu ar fi chiar de pus în rama din sufragerie 🙂
Ha? E post? Ăla cu ce se poartă anul ăsta?
Thomas, senks ă lot pentru cado! 🙂
Cât despre cele două personaje, nu cunosc, nu-s de pe aici…
BINE-i fără televizor! 😀
Simona, sa stii ca textul umbla pe net de mult mai mult timp de cand l-ai publicat tu in Tango, daca data pe care am vazut-o eu in link este corecta, Martie 2010. Deci cineva a copiat textul direct din carte si l-a lansat pe net. A pus numele lui Dinescu ca sa fie sigur ca ajunge viral, pentru ca toate celelalte calitati le avea, ii lipsea doar un autor celebru.
Luisa, draga mea, multumesc! 🙂 Nu, cred ca schema a fost mai simpla de-atat, cineva a vazut expresia „Mircea, fa-te ca lucrezi” si a considerat asta o autoironie, desi din text reiese clar ca e scris de o femeie, si logic, si gramatical! 🙂 Oricum, greseala a fost mai intai a mea, ca l-am scapat pe site nesemnat vreo doua zile. Bine ai venit! 🙂
cand m-am gandit sa deschid gura, mi-am dat seama ca de fapt nu mai aveam dreptul la replica
🙂 Si eu am primit acest e-mail de doua ori, ultima data in urma cu vreo jumatate de an. Era trimis triumfator catre multe femei :). Am recunoscut textul pt ca citisem cartea ta si l-am retransmis destinatarului si celorlalti, spunandu-le ca nu Mircea Dinescu, ci Simona Catrina e autoarea!
Simona, vezi ca pe cuvantul „sa” din primul paragraf ai un link catre un site dubios. Nu vizita site-ul respectiv, ca nu se stie ce virus mai iei, dar sterge link-ul.
Pingback: Plagiat… - dietandgossip
Pingback: Femeia de carieră | BLOGmania