„Nu suntem muritori, e clar. Dar suntem niste zei prosti, niste nemuritori care ne-am uitat destinul. (Constantin Noica)“

La hanul din alt veac

de

„Hai la un restaurant, sa mancam si sa bem ceva! Stiu eu un loc misto!”, aud foarte des in urechea dreapta, fiindca de-acolo bate vocea Alinei, persuasiva noastra colega, care are biroul in imediata si coruptibila mea vecinatate. Prima mea tentatie, de om supus desfraului, e sa zic „ok”. Am si zis de vreo doua ori, dupa care i-am spus cinstit ca nu mai merg cu ea la carciuma. Deoarece, desi pe drum se jura ca i se innoada stomacul de foame, cand ajunge la terasa schimba playlist-ul si trece la hiturile mondene: bea un sfert de bere chioara, cu 2% alcool, cu aroma artificiala de lamaie intr-insa, mananca patru centimetri de cartofi prajiti si plimba prin farfurie doua aschii de pui, pe care le inghite ca un operat, cu noduri si ofuri. Dupa care se da pe spate, isi pune palma pe talie si spune ca, daca mai ia o inghititura, se sufoca.

In aceste circumstante, eu, care sed cu dansa la masa, devin acel personaj care a mancat deja jumate de snitel si uite ca inca mai continua, oare unde-l mai baga? Mi-as lua si 50 de whiskey, pentru incurajare, dar interlocutoarea mea bea lesinatura de-aia light si nu vreau sa par ca obisnuiesc sa trag la masea. Fiindca – sa fim seriosi – pentru cineva care face betii cu lichior de caramel (cum e Alina), un bautor de snaps inainte de masa trebuie sa para un element-problema pentru societate.

Am inceput cu biata Alina fiindca a fost cea mai recenta experienta, insa viata mea e plina de gasti care, din motive invaluite in mister, adora carciumile. Nu stiu insa de ce le place asa de mult la restaurant, fiindca prea putini dintre cei pe care i-am insotit la local au fost relaxati si firesti. Restul par ca au firimituri in ghete. Se foiesc, se stramba, spun ca portiile sunt prea mari si apa plata e prea rece, ca broccoli-ul are prea mult unt pe el sau ca ei nu vor decat cotlet de soia.

Pe urma, intotdeauna, cineva vine cu eterna propunere care pe mine personal ma cam agita: hai sa luam fiecare cate ceva si sa le rotim intre noi, sa mancam toti din toate. De obicei, la faza asta eu sunt cea care ma uit piezis, dezaprob din fulgerul ochiului si imediat par din alta specie. N-am chef niciodata sa le explic pe loc (de-aia o fac aici, acum) ca eu nu sunt obisnuita sa mananc sase feluri la o masa, stomacul meu nu e invatat cu atata diversitate de colesteroale, nu pot sa molfai opt feluri de dumicati si doispe feluri de garnituri, nu e stilul meu, plus ca rar gasesc atatea tentatii intr-un meniu – prin urmare, daca ne jucam de-a masa rotativa si gura glisanta, statistic vorbind, ai sanse 20 % sa mananci ce-ti place si 80 % sa constati ce porcarii le plac celorlalti.

Pe urma, in gastile mari, incepe circul cu bautul. Ca, desi toti blestema traficul din Bucuresti, toti sunt cu masinile, deci mananca tochitura si beau apa plata. Fetele cer la aperitiv mamaliguta cu branza, smantana si unt, iar alaturi au un pahar de suc dulce, de la soare te poti uita, dar la dansele ba.

Alta tevatura e regimul e viata al fiecaruia. Vedeti, de-asta nu mai avem gastile de pe vremuri, cand mancam toti la McDonald’s si stiam o treaba. Acum, dintr-un grup de, sa zicem, zece persoane, obligatoriu trei sunt cu masina si nu beau, unul mananca numai tofu si alge, altul are intoleranta la lactoza, altul nu mai mananca pizza de cand i s-a facut lui rau odata de la aia cu pepperoni, altul e dupa anestezia de la dentist si nu poate sa mestece carne, alta e gravida si lesina cand vede ou, altul vrea bulz ardelenesc si in meniu nu exista asa ceva, deci el inchide hartoaga si nu mai vrea nimic.

De multe ori, am stat ca proasta si m-am intrebat de ce nu mai functionam sub forma de grup de nebuni, cum eram in liceu. Si pe urma, am priceput. Fiindca, de-a lungul timpului, incep gastritele, revelatiile mistico-alimentare, casniciile, yoga, dietele, e-mail-urile forwardate, care-ti spun ca prajelile sunt cancerigene si apa din sticla de plastic are dioxina si o mierlesti prematur. Incet-incet, pe masura ce se duc anii, ne feliem grupurile, ne incordam, ne caram tabieturile si hachitele cu noi. Ne e din ce in ce mai greu sa ne-ntalnim sambata seara, intr-o carciumioara la sosea.

Tag-uri:
· · · · · ·
Categorii:
Uncategorized

Comentarii

  • Te contrazic apasat asta dupa ce am ris cu lacrimi, nici eu nu-s sigura daca de tristete sau de veselie nebuna! Stiu ca asa fac majoritatea colegilor nostri de generatie dar draga Simona, unless nu mergi in fiecare zi la carciuma o pizza cu calorii multe n-a omorit pe nimeni, o bere rece si buna nu te face sa sughiti si un friptan „cat capacu’ de laveceu” ca sa citez un prieten drag nu-ti baga cantarul in apoplexie!
    Alina noastra asa maninca ea, ceea ce nu trebuie nici sa te eclipseze nici sa te enerveze, asa e ea si stai sa vezi cum te-ai simti sa o inviti la o portie de spaghete carbonara seara la ora 9, si ea sa-ti spuna ca aoleu, ea dupa 6 nu mai maninca, mincarea ingrasa seara si ea chiar nu vrea….si eu totusi, la cele 76 de Kg implinite si de cele mai multe ori depasite cu pina la 2 extra, am mincat linistita, uitandu-ma la taliuta ei de viespe si minunandu-ma in gindul meu bah baiete oare ar trebui sa ma arunc pe geam daca n-am vointa fetei asteia care uite cum arata da’ nici nu ofteaza ca mine cand simte miros de bacon…si nici vin rosu n-a baut, ca pleca in cursa a doua zi, draga de ea, decat niste apa plata ca m-am simti si meschina, n-am mai intrebat-o daca vrea ciocolata si inghetata ca io si de-alea am in casa mereu, asa, just in case 🙂
    Acu’ sper doar ca vorbim de aceeasi Alina ca daca nu, am rupt-o-n fericire, suntem vecine de cartier sa vezi ce ma ciufuleste ca „dau din casa”…dar e de bine, Ali, de fapt te-am laudat 🙂
    Eu nu-s deloc serioasa, cand ma duc la terase si crisme mananc ce-mi trebuie si-mi place, beau 2 pahare de vin demisec (nu-mi place berea!) sau unul de whisky si basta ca intr-adevar sunt mereu cu masina! Si un desert mic, asa, cat sa se taie mirosul de alcool….
    Te-as invita la carciumioara la sosea, da’ tot Alina stie ca-s neserioasa si neam rau, am copil adolescent si serviciu de om nebun, barbat, iubit, prieteni, 4 frati si doar 24 de ore, asa, cam ca toata lumea! Dar daca spui ca vrei si vrei, ai numarul meu de telefon, da te rog un sms mic si iti promit ca nu face nimeni „Foccacia VIP” cum fac aia de la Quattro Stagioni, paste cu somon ca aia de la terasa „La Misto”, friptura de vita cu piper mediu facuta ca la „Chez Marie” si – o, da Alina, citeste asta – somon cu sos de fructe de mare ca aia de la L’Incontro! De asemenea, te anunt ca umblu bezmetica prin mall pe la AFI de cand am citit ca mai treci pe acolo dar sunt dezamagita moarta ca eu m-am plimbat tot in contratimp cu tine! Dar daca ne nimerim, imi place rau sa mananc junk food de ala oribil de la NordSee si sa beau cafea cu caramel la Starbucks….
    Cu mare, mare drag

    Anca G 4 mai 2010 18:42 Răspunde
  • Aoleu, s-am uitat sa-ti spun ca la partea aia cu rotitul mesei eu nu fac asta nici la chinezesc unde chiar se obisnuieste si e recomandat! Pina si acolo am niste preferinte clar conturate, si anume imi plac furnicile-n copac de la Wuxing, vita picanta cu orez de la Chopstiks si vinetele umplute de la restaurantul chinezesc din fata casei de cultura din Constanta, na, ca nu stiu cum il cheama! Refuz sa mananc altceva si-n niciun caz nu mi se pare funny sa experimentez niste mincaruri noi mai ales cand – feri Doamne – chiar mi-e foame 🙂

    Anca G 4 mai 2010 18:48 Răspunde
  • Simona draga , ar fi imposibil sa nu ma regasesc in ceea ce ai scris ! Chestia cu schimbatul farfuriilor n-o accept si o spun din start pentru ca nu suport sa mananc din farfuria altuia si nici altcineva din farfuria mea , o fi vreun moft , nu stiu ….
    Evit sa merg cu masina mea la astfel de intalniri nu pentru ca as fi vreo bautoare de alcool cu state vechi dar pur si simplu nu vreau sa fiu stresata ca pentru vreun sprit cu trei sferturi apa sau o bere , ma fac de tot rasul in fata vreunui vigilent agent de circulatie , plus permis suspendat , amenda , puncte zburate,etc. Cand ajung la locul care ar fi trebuit sa fie de pomina dupa povestile celui care a lansat invitatia si dupa ce -mi trebuise ceva timp sa ma hotarasc ca merita sa renunt la dieta o zi , de dragul prietenilor pe care , nu-i asa nu vreau sa-i dezamagesc , constat ca de cele mai multe ori , seara e departe de ce sperasem . Cel care ne-a recomandat locatia nu conteneste cu laudele si ne recomanda feluri de mancare , probate de el si se jura ca sunt delicioase . Dar ce te faci ca tocmai in ziua respectiva , chelnerii sunt apatici si indiferenti , mancarea incepe sa fie criticata de cei care au comandat-o – ba e rece , ba prea multa , ori prea putina , tocmai atunci orchestra are pauza . Sa nu mai spun ca daca se intampla ca barbatii din gasca sa vina cu femei pe care n-am apucat sa le cunosc deja si incep prin a comanda : apa plata cu lamaie si salata verde imi piere tot cheful , ma simt prost sa comand vreo tochitura chiar daca suspin dupa ea de vreun an si sfarsesc prin a bea si eu o apa cu lamaie si mananc ceva ce puteam manca si acasa dar pentru care imi fac oarece gaura in buget . Deh , de dragul prietenilor, ce nu face omul ?

    Marina 4 mai 2010 19:04 Răspunde
  • Mamaaa, ce viteaza e Anca pe blog, ce mai insira ea toate meniurile din Bucuresti, da’ , altfel, nici la o cafea chioara n-o prinzi! Si de ce ma rog nu mi-ai spus ca aveai inghetata si ciocolata in frigider??? Ca eu pentru ele am un stomac special, separat de ala pentru saraturi, cat as fi de satula, tot mai incape un dulce!:)
    Dar te iert, macar pentru „talia de viespe” pe care mi-o atribui, desi e mai degraba a unui bondarel balonat:))
    Cat despre tine, dom’soara autoare, las’ ca mai vorbim (mancam, bem) noi intre 4 ochi! Las’ ca ma enervezi tu si dezertez de la berea aia siropel si te bag eu sub masa de nu te vezi! Cu sticla aia cu nene si baston pe ea! Hai ca m-am enervat si tre’ sa mananc ceva! :)))

    Alina Grozea 4 mai 2010 19:18 Răspunde
  • Si, Simona, ai uitat ca cealalta jumatate a ta de snitel am mancat-o eu??? Acasa, dupa 3 ore de la impact, dar am mancat-o!

    Alina Grozea 4 mai 2010 19:24 Răspunde
  • Simona, “you made my day” cu aceasta scena de la restaurant. Am meritat cu totii o postare scrisa cu atita umor, dupa stresul ultimilor zile.
    M-am vazut in descrierea ta. Numai ca eu nu mai vreau nici macar felia de lamiie in paharul cu apa, dupa ce am citit un mesaj precum ca felia de lamiie poate fi mortala.

    Odille 4 mai 2010 19:41 Răspunde
  • GENGHIS HAN CU VORBE DULCI LA CAPAC PROASPAT SCOASE DIN SARAMURA
    Sa mergi cu gasca la han si sa nu te ospetesti cu ceilalti cot la cot e un veac de singuratate 🙁
    Un fel de mancare pe care-l sorb (din ochii mintii, cat ai clipi) e «Simona’s kitchen»*. Face ea o bucatareala de cuvinte coapte la foc mic si asezonate cu mirodenii euforice ca a tine un regim de Simona e masochism la tava. Chiar si cand faina e rasnita mai grunjos, painea ei se rumeneste gratios ca doar taicul si-l fabrica cu manuta ei din drojdie de bere de Buzau 🙂
    Si mongolii ar rade cu toti premolarii daca ar intelege meniul Simonei. Si marii gagademicienii ai lumii daca ar ajunge la masa ei de scris.
    Nu va privati, consumati proza ei cu sare roz de Himalaya si batai cu frisca, face bine la lingurica neuronilor.

    *(nu «Violeta’s Kitchen», am testat-o, e sub nivelul marii (anuntate pompos pe net) si al Mariei (de la Chez Marie).

    Thomas Man 4 mai 2010 19:44 Răspunde
  • gagademicieni, evident

    Thomas Man 4 mai 2010 20:01 Răspunde
  • Anca G restaurantul din Constanta se numeste Chinese Garden si e si preferatul meu. Eu ador rata iute si crocanta cu vin rosu. Ai incercat ? O nebunie !!! Cand nu ajung eu la ei vin ei la mine 🙂 N-ai gusturi rele nici tu 🙂 Pupici xoxo

    ema dobre 4 mai 2010 20:04 Răspunde
  • Digera greu serverul asta înscrisurile.
    Dupa ce ca face rasism aleatoriu, neprimind pe cutarica sau pe cutarea pe criterii fantasmagorice… 🙁
    Gustoase, chiar pofticioase limbile doamnelor de mai sus, cu un bemol personal :
    Din mancarea chinezoiasca îmi place doar „Capul de ratoi”.
    Simona, bunele doamne canadeze, untrecator si mai ales doamna T se stresuiesc peste masura neaccesand gatelile tale in direct live.
    Ce facem, emigram toti la munte ?
    E primitor omuldelamunte, a pus pe masa texte jubilatorii, ca de obicei, si cafele etice pt toate palatele dar solutia general binefacatoare e-n falangele întepenite ale administratiei care danseaza tango cu un picior de ghips.

    Thomas Man 4 mai 2010 21:42 Răspunde
  • Dacă mă duc la un restaurant şi aud ( de la garderobă încă) nişte tobe şi-o guristă „Lionel, Ionelule” am două alternative:
    – dacă suntem singuri, dau fisa contra haine şi cer un taxi să ne ducă dincolo de aici.
    – dacă suntem o mulţime organizată şi nu reuşesc a-i convinge că nu-mi plac bârnele din ochii chelnerilor sau picoliţele sunt crăcănate şi se vede bucătăria printre, atunci, prima mea comandă ar fi o pastiluţă pisată de Rudotel. Plec de la astfel de stabilimente răguşit şi nesătul. Nu poţi să urli un „te iubesc” şi să tresară toate fetele din gaşcă, inclusiv chelnerul care-ţi aruncă galeşele şi cunoscutele priviri, doar-doar… La bodegă vii să vezi cum mai arată prietenii de ieri şi de azi şi cu cât înaintezi în vârstă, tot mai des, actualizarea asupra rezultatului analizelor. Colesterolul şi trigliceridele sunt reginii şi reginele vorbăriei.
    Pentru o ieşire elegantă din sfera apei cu lămâie şi a fleicii de soia, am învăţat de la prietenul meu Dilă, că trebuie să comanzi ce pofteşte majoritatea, să răspunzi cu „îhîm” dacă eşti întrebat dacă-i bun( deşi aş îngropa conţinutul în nisip) şi să arunci nonşalant o comandă dublă de cartofi ţărăneşti, o ceafă slabă de porc, cu doar o vinişoară de osânză, nişte chiflele casei cu ceapă prăjită şi o sticlă de vin roşu. Totul aşezat frumos în casolete şi servite la pungă de doggie bag. Sticla de vin era pentru grădinarul de mâine. Abia pe drum mi-am dat seama că Dilă n-are câine şi că are colesterolul cam mare, deşi în colectivitate consumă brocoli cu scobitoarea.

    Omuldelamunte 4 mai 2010 22:06 Răspunde
  • Anca, ma bucur ca mi-ai confirmat povestea, altfel credeau oamenii ca inventez! 🙂 Daaaa, de Alina Grozea e vorba, de altfel a sarit de-un metru-n sus adineauri, precum vazusi, deci n-are rost s-o mai dam cotita. 🙂 Aha deci asa face si cand e cu tine, m-am mai linistit! 🙂
    In rest… eu la AFI Cotroceni Mall merg rar, desi e langa locuinta mea, aproximativ… Dar, desi nu am arsenalul tau de obligatii, cele 24 de ore ale zilei nu sunt prea miloase nici cu mine. Nu ma pricep foarte bine sa-ti spun de ce, dar zilele trec uneori inuman de repede si nu apuc sa fac nici ce vreau, nici – si mai grav – ceea ce trebuie.

    Simona Catrina 4 mai 2010 22:09 Răspunde
  • Draga Marina, chiar ca desiri file din amintirile mele carciumoase de aur! 🙂 Fantastic, sa stii ca si pe mine ma enerveaza insistenta cu care unii comeseni te lasa initial sa insfaci meniul, dupa care profita de vaga ta incretire de bot – fiindca asa se manifesta orice dilema la masa – si incep sa-ti spuna; ia cutare cu ciuperci, ca asta e misto, nu fi fraiera, ia-ti rulada cu nu-stiu-ce…
    In fine, inventez niste intolerante alimentare sau invoc venerabila mea litiaza biliara ca sa scap de sfaturile imperative, dupa care reusesc sa comand ce-mi place.
    Si, cand mi-e foamea mai draga si incepe sa miroasa apetisant din bucatarie, mai vine o pereche, un amic prevazut cu – vorba ta! – o tipa pe care atunci o vad prima oara. Iar ea ne intinde o mana moale si se apilpiseste gratios, apoi comanda o portie mica de asparagus cu aroma de tarhon.
    Acum, la momentul asta, avem de ales: ori mancam toti ce-am comandat initial, cu iminenta ulterioarei indigestii, favorizata de sentimentul vinovatiei hipercalorice, fie strigam dupa chelner si ne schimbam comanda, cerem toti verzisoare de Bruxelles ornate cu dafin.

    Simona Catrina 4 mai 2010 22:22 Răspunde
  • Auzi, Alino? 🙂 Acus m-ai enervat si-am sa le mai povestesc ceva despre tine prietenilor mei de pe blog.
    Fratilor, Alina Grozea, cand catadicseste sa manance la McDonald’s, isi ia negresit Happy Meal cu McPuisor si jucarie, ha, ha, ha!! Pe cuvant, sper sa nu indrazneasca sa nege, n-aveti decat sa-l intrebati si pe Ionut Banuta, ca va confirma imediat.
    Ieri, Alina a mancat la pranz Happy Meal, apoi, cat inca mai mesteca – lesinata si satula – la McPuisorul ei, scosese jucaria din punga (doi pinguini care, cu burticile unite, formau un binoclu prin care ea ne studia pe noi in birou, vedea de la masa ei ce scriem noi in e-mail!).
    Ei, da, pai ai mancat jumatate din snitelul meu fiindca eu mai mancasem si aperitiv (bruschetta cu ton, fade si proaste, ca tot imi laudasi carciuma aia!) si nu mai puteam sa inghit momentan, iar tu sorbisesi trei linguri de supa, ca aia cu inel gastric.
    Deci sa nu ma provoci, ca acum le povestesc cum bei tu dintr-o sticla de suc de-o saptamana, ca nici lichide nu bei, esti acest cactus! 🙂

    Simona Catrina 4 mai 2010 22:34 Răspunde
  • HA HA HA HA Deocamdata, la aceasta ora si dupa un zbor cu Taromul, nu pot sa spun decat atat. Am ras de m-am spart, un ras adevarat dupa ceva timp. Am ras cu pofta si in timp ce radeam am uitat de tot ce este urat in viata asta. Multumesc, Simona! Cred ca lumea mai doreste sa se adune la carciuma pt ca inca, acele ore petrecute in carciuma mai promit trairi boeme, clipe suspendate parca deasupra tumultului societatii noastre, insa… in realitate… nu prea mai stim sa traim clipa… pentru ca, da, ne impiedica „gastritele, revelatiile mistico-alimentare, casniciile…”, dar si o mare TRISTETE, o blazare, o pandire a celorlalti, o viata prea complicata in sensul rau, lipsita de lucrurile simple in sensul bun. Relatarea ta ma duce cu gandul la o prietena de-a mea care, atunci cand imi propune un film, imi trimite link-ul, cronica, parerile de pe forum, ca sa imi argumenteze solid propunerea. Niciodata nu iau in considerare aceste argumente, pentru mine nu conteaza la ce film merg, important este sa merg la film cu ea, important este, eventual, ca ii place ei. Nu ma intelege cum pot sa accept sa merg la un film, fara sa stiu uneori nici cum se numeste filmul respectiv. Si, in mod similar, chiar daca am tendinta de ingrasare, pentru o seara minunata de vara in companie minunata, cu vorbe curgand si vise visand, as manca bulz plus sarmale plus cartofi prajiti minus tofu plus uischi plus bere plus marijuana. haha

    Georgia 4 mai 2010 22:38 Răspunde
  • Odille, bun, treaca de la mine, nu vrei lamaie in apa, dar in tequila-shots vrei lamaie, nu? 🙂 Hai, zi ca vrei… 🙂 Sau nu-ti faci vacantele in Mexicul nostru vecin si prieten?
    Iti multumesc pentru laude, asta merita un toast 🙂

    Simona Catrina 4 mai 2010 22:40 Răspunde
  • Thomas, bucatarelile mele n-au E-uri, in schimb au NU-uri, flacara refuza cu obstinatie sa coaca idei. Iar saruri roz nu folosesc, desi sunt pacatos de aromate, dar ma tem ca iar imi spune Alina ca am accesorii de culoarea pitipoancei cununata legal cu miliardarul idiot. Ca ea mi-a spus si data trecuta, am uitat sa va spun, ea se pronunta impotriva rozurilor mele, ea, care mananca mini-combo cu jucarii. 🙂 🙂 🙂

    Simona Catrina 4 mai 2010 22:47 Răspunde
  • Ema, daca-ti place asa mult rata iute crocanta, inseamna ca nu apartii gruparii care invarteste masa ca sa guste din toate. 🙂 Esti din aripa (crocanta) tanara.

    Simona Catrina 4 mai 2010 22:49 Răspunde
  • Omuldelamunte, ai atins alt buton sensibil, pe care il invelisem in banda adeziva, ca sa nu apesi, dar i-ai dat de cap. 🙂
    Da, multa lume vrea sa manance in balamuc. Omul vrea sa-i necheze unul in creieri, sa zbarnaie un canzone pe friptura lui, sa vada fete dansand cu fulgi pe noada, in timp ce el plescaie bucatele de ceafa.
    Mie, recunosc, imi place sa fac conversatie la carciuma. Daca ma duci in cluburi cu bubuiala, incep sa beau si sa scriu sms-uri (pe care le regret a doua zi).

    Simona Catrina 4 mai 2010 23:00 Răspunde
  • Georgia, draga mea, esti de-a noastra, stiam eu de ce-ti place cu noi! 🙂
    In cazul filmelor, si eu sunt la fel de moale, nu reusesc sa ma impun. Mergeam la Cineplex la Toronto si, din sase sali, companioana mea alegea cea mai mare porcarie, iar eu nu indrazneam sa spun ca nu-mi place genul, ziceam „ochei” si rabdam doua ore (fara popcorn, ca tot ea se exprimase sarcastic la adresa astora care mananca floricele la film, a zis ca numai caprele molfaie intre mese) un film despre un cowboy care facea glume proaste cu o cantareata care se credea actrita. Sala hahaia din rarunchi, iar eu deja ma bucuram ca nu mi-am luat popcorn, ca la cat oftam, precis as fi tras aer pe trahee cu floricica, cu tot.

    Simona Catrina 4 mai 2010 23:07 Răspunde
  • Nebunie maxima pe masa din bucatarie, vad: )
    Pai care-i smenul, de fapt? Nu-si ia fiecare ce-are chef, ‘cui ce-i pasa ca mi-e(sti) drag’ un anume fel din tabelul cu poze prea colorate si cifre insiruite , sau o anume marca de whisky?
    Descoperisem in perioada mea fericita studenteasca, indragostita boboc si plecata cu sorcova gandului dupa printul arondat in anii aceia de karma-mi, un restaurant cu meniuri imbracate in coperti de catifea roz-lila si negre-smoala. Contineau aceleasi rubrici, mai putin preturile in primele, si, évidemment, numai cele roz ajungeau in fata doamnelor, iar ele alegeau ce le inspira papila si nu aveau habar cat costa toata distractia . Insotitorilor li se dadeau caietele fumigene, asa stiau (dinainte)cat vor plati la sfarsitul mesei. Acum ma-ntreb ce faceau cei care decideau sa plateasca nemteste, probabil primeau scoarte lila si la final nota de plata cu tips inclus : ))
    Si eu am amici de genul asta fandositi, dar tocmai din cauza asta se-ntampla ca, voila, desi e tarziu, nu suntem in mall si-n 20 minute incepe filmul pentru care inca nu am cumparat bilete, da’ le-am rezervat pe net, singura care comanda desert la o masa de genul asta figurant sunt io! Daca m-ati scos la carciuma, tineti-ma pana vreau sa si plec!
    Faza bestiala e aia in care toti comesenii se decid sa aleaga acelasi fel de mancare, nu stiu daca vi s-a intamplat! Mie de vreo cateva ori, prin cateva trattorii, dar mi-am revenit cu succes si nu am ratat nicio panacotta!

    Una 4 mai 2010 23:08 Răspunde
  • PS.
    Uff, puteam sa jur ca Alina ti-a bagat in cap treaba cu pitipoanca si te-a lasat far’de roz: )
    Alina draga, nu ma judeca, aveam presupunerea asta pentru ca tu-mi pari cea mai in trend dintre doamnele cu blog in Tango!

    Una 4 mai 2010 23:12 Răspunde
  • Simona, chiar nu pot cu gustatul din toate cele. Leatul nostru se pare ca prefera crocant si bine facut in acelasi timp. Ce sa facem ? Gusturile nu se discuta, cica 🙂 Te pupa Ema

    ema dobre 4 mai 2010 23:16 Răspunde
  • offf, A number one – azi am sarit peste prinz , imi pica restaurantle si ratele si fripturile voastre de nu va spun… cred ca trec sa maninc ceva inainte sa pornesc spre casa.

    nici mie nu-mi place rotitul farfuriilor, nici chiar la chinezesc sau la japonez unde cica asa se face. nu-mi place nici obiceiul perechilor care isi baga furculita unul in farfuria altuia. adica nu e ca doar nu-mi place … ma ia stomacul cind vad dragalesenii din astea. si vad… aproape de fiecare cind se maninca in gashca la restaurant.
    comand aproape aceleasi chestii, in functie de restaurantul unde maninc si nu, nu ma iau dupa recomandarile cunoscutilor fiindca mi s-a intimplat sa nu-mi placa deloc ce altii considera „bunatati”.
    Simona si Omuldelamunte chestia cu muzica tare si bubuieli in timpul mesei este exclusa si in cazul meu.

    iana 4 mai 2010 23:20 Răspunde
  • Una, esti delicioasa, ha, ha!
    Asa e, mi s-a intamplat sa merg la masa cu inca opt oameni si ne-am uitat in meniu un sfert de ora, a venit chelnerul de trei ori si l-am usuit, ca nu ne hotaram. Ei, bine, a fost suficient sa-si ia unul vocea-n dinti si sa spuna „io vreau rulada de piept de pui cu parmezan”, ca toti au izbucnit ca dopurile de sampanie: si eu la fel, si eu la fel.
    Bun, si stiu si faza cu desertul. 🙂 Desi meniul are doua duzini de deserturi, cand chelnerul intreaba cine doreste ceva dulce, se clatina scaunele de refuzuri, mai ales doamnele se scutura de zici ca au un soarece sub masa. Zici ca le-a intrebat daca vor un gigolo, nu inghetata asortata.
    Normal, putinii care tanjesc dupa desert isi inghit intentia si-si cumpara mai tarziu o napolitana, in drum sspre casa.

    Simona Catrina 4 mai 2010 23:21 Răspunde
  • Iana, daca ti-am facut foame, bucura-te de o masa solitara in oras, sa nu te enerveze nimeni. 🙂
    Asta cu rotitul mesei si cu autoservitul din toate farfuriile imi aminteste de experientele mele din Toronto, unde foarte multi amici aveau obiceiul sa initieze „comanda colectiva”, adica lua fiecare cate ceva si mancam toti de la toti. Fara sa vreau, am comandat ceva ce lor nu le placea, si nici mie nu-mi placea nimic din ce comandasera ei. Dar, fiindca apucaseram sa proclamam ciuguleala la comun, ne-a fost rusine sa dam inapoi si ne-a stat ideea-n gat, dupa ce-am umblat toata seara unii in castroanele altora.

    Simona Catrina 4 mai 2010 23:30 Răspunde
  • Una, sa nu te sperii, putem s-o barfim pe Alina oricat, ca ea se culca la 9.30 – 10.00 seara!! 🙂 🙂 🙂 Pe bune.

    Simona Catrina 4 mai 2010 23:31 Răspunde
  • Simona, stiu si unde… la o patiserie – cafenea franceza… intr-o ora sint acolo.

    iana 4 mai 2010 23:32 Răspunde
  • Simona, sper sa nu te superi pe mine (m-a speriat Omuldelamunte ca se poate pune un IP la categoria junk), dar voi scrie in numele celor care apartin clubului Alinei, cind vine vorba de mincare.
    Nu stiu de unde mi se trage, poate de la Mos Nicolae si Mos Craciun care veneau intotdeauna cu dulciuri pentru ca eram o fetita cuminte, insa ador dulciurile cu ciocolata. Visez la ele asa cum sunt desenate acele cartoons cu scris deasupra capetelor. Mincarea nu ma atrage deloc, asa ca si eu comand cum comanda Alina. Nici salate nu maninc la restaurant de teama lipsei de higiena. McPuisor mi se pare un act de curaj la McDonald, french fries fiind singurii de care ma ating. Iar de baut, numai apa plata, fara lamiie.
    Insa ma bucur cind vad pe cei din jur care se infrupta din ceea ce vad ei ca bunatati.

    Odille 4 mai 2010 23:36 Răspunde
  • La Toronto am incercat, cred, tot ce este cofetarie, canadiene (dulciurile canadiene sunt de nemincat pt noi), grecesti, italienesti, rusesti, rominesti.

    Odille 4 mai 2010 23:38 Răspunde
  • Mda, deci asta cu rotitul de platouri nu mi-e familiara, se pare ca am companioni din alt regn. Am, in schimb, o buna prietena care daca suntem 4 sau 20 la masa moare de pofta sa ia din farfuria fiecaruia cate ceva, macar un bob de mazare, ceva acolo, sa vada si ea cum e ce-au luat altii si se pregatesc sa-mbuce..
    Pe unii chestia asta ii dispera si trec la amenintari, altii sunt intelectuali ironici, cei mai multi inlemnesc de jena de a-i tranti un NU fezandat si incisiv, iar meltenii isi acopera farfuria, sa nu le fie sosurile deranjate. Io mor de ras, o ador si i-as da tot ce am in farfurie, nu pentru ca as suferi de un altruism debusolant, ci din placerea de a-i scoate si eu din minti pe strambaciosii de trompeta, recte nesuferitii care-si incretesc nasurile dezastruos atat de usor!

    Una 4 mai 2010 23:40 Răspunde
  • Vad ca aici e bufet suedez si lumea îsi ia cate o farfurie englezeasca sau spaniola sau japonezeasca facand pofte refuzatilor de platou (Ah, Tania, unde umbli ? Ah, Cristina, ce mai gatesti ?) asa ca nu o sa propun reteta zilei dintr- carciumioara la sosea de teama ca-mi ramane vreo frunza de salata intre dinti.
    Sunt mese unde împartesti frateste fiecare bucata, fara nazuri sau gelozii.
    Asa ca as reveni la muschetari si la ideea de partajare a bogatiilor tarii cu sloganul : „toti pentru unul, una pentru toti !”

    Thomas Man 4 mai 2010 23:41 Răspunde
  • dintr-o, sry

    Thomas Man 4 mai 2010 23:42 Răspunde
  • Sa vezi tu ce ne-agata maine Alina-n cui pe tema asta: ))
    Domnul T, ati adormit devreme, ce soir, sau sunteti cu IP-ul trecut tot la junk si nu puteti decat sa ne rasfoiti in tacere?
    Thomas, io pe tine te-astept pe-aici, sincer, da’ mai am putin si o sa ma numesc Penelopa: ))

    Una 4 mai 2010 23:44 Răspunde
  • Odille, sper ca tu sa nu te superi pe mine… Eu nu ma supar, cum sa ma supar? 🙂 Sa stii ca, in ciuda mistourilor noastre, eu nu am nimic impotriva celor care mananca putin si nu beau deloc, dimpotriva, au toata stima mea… Eu radeam doar de combinatiile gresite chimic, atunci cand o gashca eterogena se gandeste sa mearga la carciuma. Si acolo o data trantita la masa, adunarea se descopune in mofturi distincte.
    Dar tu esti o fata draguta si fina, o lady, un fel de anti-Scarlett :), si iti spun cu cea mai mare sinceritate ca multi de-aici am vrea, in forul nostru interior, sa fim ca tine!

    Simona Catrina 4 mai 2010 23:44 Răspunde
  • ‘Sry’ si io, ca te strigam si nu vedeam ca esti deja!: P

    Una 4 mai 2010 23:44 Răspunde
  • Sim, nu stiu de ce, da’ mie imi place sa fiu ca mine: )
    Iata-ma-s si o exceptie pe noaptea asta!
    Ah, Thomas, ai venit!: ))
    (ca sa pastrez registrul interjectional, dar platonic)
    Marina draga, iti multumesc mult, am citit postarea ta de dincolo, abia acum. Ma faci sa ma simt frumoasa, desteapta si devreme-acasa cu efervescenta de care spui. Sunt incantata de-i asa cum zici ca te fac sa te simti citind ce scriu eu prin studioul Simonei.

    Una 4 mai 2010 23:50 Răspunde
  • Daaa, Una… Iti stiu pe mutrosii care se fac mov cand le ciuguleste cineva din farfurie, chiar daca le ia, vorba ta, doar un bob de mazare. Cred ca mai degraba ideea in sine ii deranjeaza, e o reminiscenta a luptei antice pentru conservarea proprietatii, cu orice pret. 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 0:03 Răspunde
  • Thomas, Tania e inca izolata de ape, dar nadajduiesc sa vina la mal maine macar… Mai ales daca aude imnul muschetaresc, va fi motivata sa reziste, sa ramana in viata. 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 0:04 Răspunde
  • Simona, nici vorba sa ma supar pe tine. Ma incinta cum scrii si cum esti. Numai am prezentat un pic si cum simt cei din cealalta tabara.

    Odille 5 mai 2010 0:15 Răspunde
  • Odille- Şi când te gândeşti că salatele cresc în pământ şi numai cu spirt se spală…

    Omuldelamunte 5 mai 2010 0:45 Răspunde
  • Ce bine ca nu dormiti inca
    Daca ati stii cum am ajuns la voi… sunt intr-o sala open access si fiindca nebuna cum sunt primul lucru pe care il fac cand ajung pe la un PC e sa incerc … simona.revistatango.ro…
    AM REUSIT!
    Nu ma intrebati pe ce criteriu la mine la birou nu merge… la receptionera nu merge dar aici a mers!
    Pana ajung eu acasa pe la 10 seara adica 5 dimineata la voi… mai citesc poate cate ceva

    Multumiri oficiale omuluidelamunte care ne-a gazdiut azi.

    Mi-e o foame de lup si nu pot pleca la nici un restaurant dupa ce v-am citit, adulmecat si „gustat” Am in pdf o carte despre Gulas si alte mancaruri nedietetice daca doriti va trimit.
    Thomas iti spun ce gatesc diseara cand ajung acasa… depinde ce cer baietii si ce chef mai am

    Maine sunt la alt campus si sper sa va vad la timp.
    Pupici de noapte buna

    CristinaC 5 mai 2010 0:52 Răspunde
  • Cristina, draga mea, cate zbateri, ma simt si vinovata, desi tehnic n-am nicio vina pentru harababura transferului IT, dar eu stiu ca tu esti asa devotata si draguta si tenace… Si ne intelegi si ne iubesti oricum am fi. 🙂 Ia fa-ti tu ceva bun de papa.

    Simona Catrina 5 mai 2010 1:03 Răspunde
  • Oh, si tu stii ca nu dorm eu la ora asta, cred ca am ramas intepenita in ora canadiana. 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 1:05 Răspunde
  • Simona draga fugi la culcare ca eu trebuie sa fug la desk-ul la care sunt de serviciu si … sper ca maine sa pot sa vin la voi in direct si sa va povestesc ce am gatit..
    Noapte buna

    CristinaC 5 mai 2010 1:10 Răspunde
  • Omuldelamunte, m-am pitit frumos sub o canapea. Nici salata nu pap, din farfuria mea ofer, dar numai cu o furculita nefolosita si o singura data pt ca imi este teama de microbi, ma duc la culcare la 9.30-10 si ma trezesc la 5 dimineata cu chef de treaba. Umblu cu mine cu sticla de spirt si lingurite de plastic. Nu cred ca voi primi vreo coronita de buna purtare.

    Odille 5 mai 2010 1:14 Răspunde
  • Simona, sunt rugat de Tania să vă transmit următorul mesaj:

    omuledelamunte, ai putea transmite, te rog, un mesaj din partea mea catre blogul simonei?

    daca da, ar fi urmatorul:

    – thomas man, simone, la masa bogata in mirodenii si veselie, motivatia ar fi fost, in privinta mea, doar una- numar triplu de scaune si cupe, chiar cu toc de 12, pe fundal marinimos de buna voie impartita in tabieturi si trufandale proaspat iesite din cuptoare primitoare. ash ramane in viata de aici din marea placere a ospitalitatii, cu care fusesem obisnuita. imi este teama insa ca, dintr-o nestare pricinuita de slove nenimerite, nici macar salata verde nu-mi mai prieste. chiar daca sunt in lipsa, sper sa-mi primiti sincera urare de…pofta buna in continuare.

    Omuldelamunte 5 mai 2010 2:04 Răspunde
  • Odille ce cuminte esti!
    Ceti-au facut microbii si cand de te sperii chiar asa?

    CristinaC 5 mai 2010 2:05 Răspunde
  • @CristinaC- Spirt şi ciocolată să ai şi vei fi o gazdă perfectă pentru Odille. Linguriţă îşi aduce ea.
    Nu ştiu ce face acum sub canapea unde colcăie microbii care de juma’ de oră n-au mai primit spirt în cap.

    Omuldelamunte 5 mai 2010 2:14 Răspunde
  • Spirt nu stiu daca am… am tot felul de geluri animicrobiene si solutii antibacteriene.. Ciocolata am oricand si inghetata la fel, am si lingurite de plastic si furculite si cutie… si farfurii de carton promit sa fac curatenie general cu mana mea si sa nu chem o firma de genul Moly Maid care stiu eu cum sterge cu aceeasi carpa totul…

    CristinaC 5 mai 2010 2:33 Răspunde
  • Cristina C si Omuldelamunte, abia acum, am facut ochii mari si mi-am dat seama ca sunt in minoritate. Asa ca voi mai sta un pic sub canapea.

    Cristina C, esti o draguta ca intotdeauna si multumesc pt invitatie. Sunt un musafir usor de invitat pt ca vin cu totul la mine, inclusiv cu tot cu sufletul.

    Odille 5 mai 2010 3:52 Răspunde
  • Odille iesi de sub canapea ca e praf acolo… si vino. Anunta-ma cu doua zile inainte sa imi iau liber si sa gonesc microbii. N-am animale de casa daca asta te incurajeaza

    CristinaC 5 mai 2010 4:59 Răspunde
  • Sunt constienta ca nu o sa ma mai invite nimeni la restaurant, dar eu sunt un dezastru ambulant si pofticios. Si m-au incurajat nemernicii astia de chinezi cu bufetele lor „all you can eat” de a trebuit sa declansez o alta lupta nedreapta cu mine insumi.

    Am rezistat cat am rezistat, apoi s-a renovat langa noi un bufet din acesta unde nu mai calcasem de multa vreme si au introdus sushi la discretie. Ce vreau sa va spun este ca va salut, cu ochii oblici 🙂

    amalia 5 mai 2010 7:18 Răspunde
  • Buna dimineata, natiune! Ahaa, acu nu mai esti aci, madam’ Catrina, sa dai cu McPuisoru-n mine! :)) Da, ma culc la 10 seara, recunosc, ce sa fac daca pic de somn dupa atata mancare! :)))
    Una si Odille, va pup, stiti voi de ce! :))

    Alina Grozea 5 mai 2010 8:03 Răspunde
  • Alinuto, ce matinala suntem !Normal, daca ne facem somnul de frumusete de la 10 p.m..
    Ca ‘bonus’ ne-o si chinui pe Simognette prin carciumi si-i alungi si rozul de prin proximitati! Uff, nu pot sa cred ca lume rea pe-acolo prin jurul ei!: )))
    Dragii mei, sper ca incepem sa ne regasim de azi incolo in mai multi pe-aici, nu ca l-am fi obosit pe muntean fara masura, da’ orisicat.
    Sunt exclamativa major azi, dupa cum deja remarcati, ma-ntreb daca Thomas e printre rasaduri, dar si daca Domnu’ Smith are timp de noi. De Paca,nico(apropo, nici nico nu si-a mai itit ciuful pe-aici de niste zile!), Blanca, AllBlacks-a nu mai indraznesc sa spun nimic, posibil sa fi trecut prin probleme identice cu cela intampinate de Madam T. la trecerea printre barierele IT-iste.

    Una 5 mai 2010 10:11 Răspunde
  • Buna dimineata tuturor!
    Odille, draga mea, nici n-am citit textul Simonei, ma reped sa-ti raspund pentru ca m-ai inteles gresit. Eu, EU pusesem virgula anapoda si „i” in plus(am scris: „Draga, Oona,” si „constiincioasa”) si EU imi ceream scuze! Nu mi-ar trece prin cap intr-o mie de ani sa corectez pe altcineva cand la mine sar virgule si dispar litere. Imi pare asa rau ca m-am exprimat ambiguu si am dat nastere la confuzii! Sorry, Entschuldigung, imi pare rau!

    Paca 5 mai 2010 10:20 Răspunde
  • Pe trotuar alaturi salta
    Multe fete vesele
    Nu-mi vine sa le las balta
    Si-uit de toate mesele

    Thomas Man 5 mai 2010 10:38 Răspunde
  • Uno, stii bancul ala cu papagalul de vorbea urat si fusese amenintat ca daca mai foloseste acelasi limbaj in continuare, ramane fara pene? probabil se simtea ca mine, aseara, cand incercam de-acasa sa intru in legatura directa cu voi, dar fara rezultat. sau, ma rog, rezultatul era altul decat cel asteptat, oricat incercam eu sa rotesc butonul balans :)))
    azi mai subtire, ca ies in lume.

    un trecator 5 mai 2010 10:39 Răspunde
  • Un nebun (adica eu, mai tr oare sa spun ?) arunca o maslina in dulceata de portocale.
    S-or gasi unii sa-i numere dumicatii ?

    Thomas Man 5 mai 2010 10:40 Răspunde
  • Draga Simona, ne-a trimis Thomas zilele trecute un video cu niste domnisoare care faceau „salata de cartofi” in pas de dans si mi-a fugit gandul la ele citindu-ti textul. Uite-asa faci si tu – din snitele si pui cu smantana – hocus-pocus, de trei ori peste cap : explozie de lumina. Ras. Magic.

    Paca 5 mai 2010 10:50 Răspunde
  • Un remember, La Grande Bouffe de Marco Ferreri, care va ajuta regimul de primavara :
    http://www.youtube.com/watch?v=PtFhICOpXy4&feature=related
    http://www.youtube.com/watch?v=gOgwCQY5Rb8&feature=related

    Thomas Man 5 mai 2010 11:00 Răspunde
  • Hallo Una, gata, am sosit, desfasoara-ti aripile, ciocaneste de trei ori cu condeiul tau mestesugit la porti ce altfel raman ferecate.! Dimineata cu zbor lin!

    Paca 5 mai 2010 11:01 Răspunde
  • Ai dreptate, Paca, Simona este un David Copperfield al vorbelor, sau un Iosefini, tzaca paca, îti scoate iepurasi zburatori din varful minei de creion (Dea Valma scoate olandeji zburatori, Heliade Radulescu, zburatori negri, etc.)

    Thomas Man 5 mai 2010 11:16 Răspunde
  • Dumicatii mai putin, da’ samburii de portocala de ce nu?
    Avem deshte destule sa ne afundam in pocal;)
    Willkommen zurück, Paca, draga. Ma bucur ca tie servaerul nu-ti pune piedici: )
    Domnul Smith, aveam io banuielile mele ca ai vrea pe-aici, da’ n-aveai cum. Io strigam dupa tine, sa stii; si stateam intr-un spagat perfectibil intre gradina de-aici si livada de dincolo, de la muntean, printre visini era si Tania.
    Asta-i treaba, probabil si la tine si la Doamna T. va tine cineva IP-urile de nas, e clar, ati dat voi sut la plural sau intamplator vreunei divinitati cu veleitati de web-admin.

    Una 5 mai 2010 11:17 Răspunde
  • Unul dintre primele socuri ale adaptarii pe alte meleaguri le-am avut si eu tot intr-un restaurant. Portiile erau uriase si nici eu nici, fiul meu (pe atunci mic si mofturos) n-am terminat de mancat, asa ca cei care ne invitasera, ne-au intrebat, politicos, daca pot sa le termine ei. La asta s-a adaugat si faptul ca bucatarul a venit personal sa ne intrebe daca ” Schmeckt’s” ( ne-a placut ?) si cum habar n-aveam ce zice am raspuns „nein”.

    Paca 5 mai 2010 11:29 Răspunde
  • Nu-mi vine sa cred, ma uit la colaje dintr-un french cu subtitrare englezita la indicatia unui domn ce sare peste mese. E misto si cand sari (cu) calu’ (peste balta, par exampl!).
    Imi exersez bruma de germana cu o doamna nemasurat de draguta, in timp ce, de fapt, trebuia sa ‘ies in lume’, vorba trecatorului. Adiq sa-mi iau talpasita de vreo juma’ de ora sa ajung intr-un loc..
    Fac toate astea intr-o zi teribil de incarcata de task-uri , dar ma simt bine, mi s-a facut rutina tandari de o vreme buna-ncoace, fiind pe-aici atat de incadrata-ntre fantome-nickname-uri: )
    Stiu io de ce, again: )
    Probabil sunt o persoana cu o morala a muncii relativ bicisnica! Unde ‘probabil’ e un eufemistic ‘mai mult ca sigur’ pe care am zis sa-l evit la inceput de propozitie.

    Una 5 mai 2010 11:35 Răspunde
  • : ) Paca. Dar e clar ca n-ai tinut-o intr-un perpetuu ‘nein’ pe-acolo !
    Domnul T. ati parasit deja cladirea? Sau sunteti inca in preparatiuni? Daca bantuiti prin Bucuresti la volanul vreunui bolid azi sa stiti ca eu sunt persoana aceea cu dragalasenii care lasa partenerii de trafic de pe drumuri laturalnice sa se-nscrie pe banda, riscand fara probleme claxoane, lumini si ceva surplusuri de urari fara sa fie ziua mea, de la coechipierii din spate: )

    Una 5 mai 2010 11:40 Răspunde
  • No more illusions.
    Eu merg cu caruta. Un magar putere.

    Thomas Man 5 mai 2010 11:47 Răspunde
  • Nu pot sa zic nici buna dimineata ca aia era cand v-ati trezit voi (si eu!), nici buna ziua ca o sa fie de abia peste 20 de minute asa ca va pup cu drag si raspund:

    @Simona – draga noastra a tuturor, deci lasa ca ma apuc atunci de plimbari si prin jurul mallului AFI nu stii niciodata cand ai sa te trezesti cu mine pe aleea din fata blocului/ casei tale.

    @Alina cea mincatoare de McPuisor – ruuuusine mai ruuuuusine, sa nu mai mananci Mc Puisor de la Mc, aoleu cate calorii are, si ingrasa, si e si nasol la gust! Iti recomand calduros Meltz Zinger si aripioare picante de la KFC, da :-). M-am jenat teribil in seara aia sa-ti mai spun de inghetata si de ciocolata, era a doua noastra vedere si nu vroiam sa pleci cu o impresie inca si mai proasta decat aceea pe care – ziceam eu – tocmai ti-o faaceai vazand cati carbohidrati bag in mine la 9 seara. Ma simt cumplit de vinovata si de faza cu cafeaua chioara, Ali pe cuvint ca pina la sfarsitul saptamanii urmatoare, cand vrei tu, mergem la L’Incontro pe bune ca somonul de care vorbeam e fabulos! Si beau 3 cafele, ca sa fiu serioasa!
    Simona, daca beau s-un whisky inainte vii si tu? 🙂

    @ Ema – va sarut mina, asa e Chinese Garden se cheama, nu ratza de care zici n-am mincat ca eu am un retard – cand imi place ceva si ma atasez nu mai schimb :-). Asa a fost cu vinetele umplute si cu cartofii cu urechi de padure! Si n-am mai depasit pagina a 6 (cred!) din meniu 🙂

    @ restul – va pupa Anca zgomotos ca tare sunteti haiosi, foarte misto gasca! Ce ziceti, mergem la crisma impreuna?!?

    Anca G 5 mai 2010 11:50 Răspunde
  • Eu fara magari, desi ii gasesc dragalasi: )
    Iluzorii imi sunt multe, fac slalom printre iluzionisti, supravietuiesc intr-un final fara ne-apoteotic.

    Una 5 mai 2010 11:54 Răspunde
  • Ema draga mea am vrut sa spun vaaaaiiiiii sarut mina si iata ce a iesit, hahahaha
    Nu ca nu te-as saluta respectuos cu sarut mina dar contextul e nefericit 🙂

    Anca G 5 mai 2010 12:02 Răspunde
  • Doamna Anca G. si io va stimez si v-as si imbratisa zgomotos si nefitzos, da’ intarzii la un meeting d’ala scortos cu camesa sub sacou!
    Da’ reapar, tot azi, mai veniti si Domnia Voastra ca sunteti cam rarutza: ))

    Una 5 mai 2010 12:03 Răspunde
  • Draga Odille, am tot citit si rascitit ce ziceai ieri, si desi n-as vrea sa imprastii cu ganduri serioase (si de ce nu, triste) aburii atat de apetisanti de azi, de pe blogul fabulos al Simonei, iti impartasesc (in soapta) cateva ganduri:
    Nu cred ca poti judeca o tara, dupa nebunia unui singur cetatean al ei. Si daca da, atunci include si Austria in rafuiala.
    Oamenii de atunci au trait respectand legile momentului. Multi au fost impotriva, dar Germania e o tara in care ierarhia e foarte importanta si legile sunt sfinte. Ti-as recomanda sa vezi „The Reader ” – filmul, sau mai bine sa citesti cartea. Bernhard Schlink explica (mai bine decat as putea face eu) drama generatiei care a supravietuit razboiului, si a copiilor lor. Un fel de vinovati fara vina nauciti de povara atrocitatilor razboiului.
    E adevarat poti cere socoteala tarii, dar poti singulariza un vinovat?
    Uite, dupa zeci de ani, si dupa ce zidul a cazut, Berlinul continua sa fie impartit in est si vest. Ei au o gluma (trista):
    Esticul zice Vesticului: Noi suntem un popor.
    Vesticul raspunde: Si noi suntem unul.
    Au platit cu varf si indesat si ei si noi, intreaga lume. Sigur, poti argumenta ca nu destul si te inteleg. Dar… ochi pentru ochi si in curand intreaga lume va fi oarba.

    Paca 5 mai 2010 12:19 Răspunde
  • Masline, portocale, carute trase de magari – miroase a vacanta!

    Paca 5 mai 2010 12:25 Răspunde
  • Simona, nu ai ales mesean pe masura. Next time sa iesi cu mine. Nu ma incurc cu salate decat daca sunt garnitura (adica basca), la restaurant manac intotdeauna mai multe feluri decat manac intr-o zi obisnuita acasa sau la birou, beau si-un vin, apa plata nu beau nici platita sau batuta, nu stric cheful nimanui ba din contra starnesc apetitul.

    Nu stiu cine rezista sau se incumeta cu noi doua la masa. Musai trebuie sa te scot!

    Anemari 5 mai 2010 13:06 Răspunde
  • Amalia, de cate ori citesc ce scrii, am un fior toracic, azi toata ziua mi-a fost turtita de doruri acute, de nostalgii. Am tanjit dupa Canada si America, mi-a fost un dor nebun de toate reperele de care ma legasem. Nu stiu ce-am avut. Adica stiu. E foarte greu… 🙂 Dar stiu ca deocamdata asta mi-e drumul, trebuie s-o tin cu pas decis, inainte.

    Simona Catrina 5 mai 2010 13:09 Răspunde
  • Tania, saraca de tine, tot nu razbati pana la noi? Cand am sa-ti vad numele direct aici (nu prin citate, via Odille sau Omuldelamunte), am sa topai live, in vazul vostru, cu mutrite vesele.

    Simona Catrina 5 mai 2010 13:10 Răspunde
  • Buna Dimineata dragilor,

    Vad ca sunteti toti veseli si plini de idei, cum va sta bine Mie imi pare rau ca nu pot comenta decit un pic pt ca am o zi cam grea.
    As vrea sa va sugerez cind sunteti in Franta, sa dati inapoi friptura de doua ori si sa o cereti well-done. Veti vedea ce primiti, un fel de talpa de pantof, care nu poate fi taiata cu nimic. Cred ca sunt doua lucruri care-i jignesc pe bucatarii francezi: sa ceri friptura well-done si sa ceri ketchup.
    Anca G, meniul KFC, nu stiu de ce ,dar parca creaza dependenta, chiar si pt mine. Am invatat ca este mai nesanatos decit McDonald, dar dependenta nu stiu de unde vine. Ma gindesc ca poate puiul este imbibat cu ciocolata.

    Odille 5 mai 2010 13:11 Răspunde
  • Anemari, esti draguta. 🙂 Bine, sa stii ca nici eu nu demolez meniul si nu cer cinci feluri, pe undeva stiu ca mancarea de la restaurant e mai satioasa si in general mananc mai putin decat as papa la mine (ori la mama) acasa. Ma legasem strict de combinatiile astea nepotrivite, unde unii mananca felul intai, felul doi si desert, iar altii mananca salata de morcovi (mica), la aceeasi masa. 🙂 Dar noi doua am mai stat impreuna la masa, am stat una langa alta la cununia lui Alice si am vazut ca avem afinitati culinare – dar si in ceea ce priveste vinul bun. Ca era bun, recunoaste! 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 13:14 Răspunde
  • Odille, eu banuiesc de unde vine dependenta de KFC, am avut in Toronto amici cu acest viciu (eu, din cauza calculilor mei biliari frumosi, nu-mi pot permite fast-food prajit): puii au un invelis maiastru, plin de aditivi care dau un gust bestial, si aderenta invelisului la carnita permite o tehnica aparte de prajire, naiba stie cum, cert este ca – si in Romania, si in Canada – daca mergi la Food Court, in mall-uri, la restul standurilor cu papa vezi cate un aiurit, doi, iar la McDonald’s si KFC e vesnic cate-o coada concludenta. 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 13:17 Răspunde
  • Va vad ori ba? va vad. 🙂

    banuit-am eu de ieri, simone, ca reusesc astazi sa ma catzar pe pervazul blogului. am refacut si modernizat gemenii de la 11 septembrie, dupa ce la etajul al nu stiu catelea am rasturnat dintr-o cutie prafuita o creatura de computer invechita si prea indesata in propriul desktop. 🙂 imi rasuna in ureche trompeta lui thomas man, rasfoirile lui justine si click-urile trecatorului pe drumul incoace. 🙂 odille, una si omuldelamunte au facut poteca intre bloguri. avem chip si dale la puterea a treia. 🙂 sper ca ati asfaltat-o bine (poteca), dragi comeseni, ca sa nu ma proptesc in vreo groapa-doua de diseara incolo de voiesc sa calc pragul hanului din veacul de aici. 🙂

    pana mai ajung pe la voi, ma apuc de tranzactii cu IP-uri, ca tot au multe zerouri, iar intre timp, incerc sa comand un castron imens cu salata verde, in speranta ca mi s-or ascuti auzurile imnurilor cantate all over si around. 🙂 🙂

    tania 5 mai 2010 13:35 Răspunde
  • Draga Simona, cu ce am ramas eu din povesteata? Cu pofta de bulz. E pranz, mi-e foame si nu-mi trebuie altceva! Desi sunt genul de persoana care flambeaza conservele inainte sa le deschida si care e convinsa ca microbii colcaie indiferent de dezinfectantul folosit, ei bine, as imparti farfuria cu (aproape) oricine daca pe ea s-ar afla… mmmmm un bulz. Si smantana? Si!

    PS: Scuze pentru comentariul nelalocul lui de mai sus pentru Odille, nu era momentul. Am dat in clocot si acum imi pare rau.

    Paca 5 mai 2010 14:21 Răspunde
  • Draga mea Simona, nici nu ma gandeam sa „sarim pe sarmalute” cum spune un refren al anilor ’80 de la Boema. Si apoi suntem niste doamne! Ma gandeam la mancatul nu doar olfactiv sau vizual.

    Anemari 5 mai 2010 14:26 Răspunde
  • Tania, finally!!!!!! 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂
    Credeam ca nu te mai vedem acasa! 🙂
    Te pup in fuga acum, am ceva de lucru, voiam doar sa efectuez topaiala promisa! 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 15:42 Răspunde
  • Anemari, ai dreptate! 🙂 Foarte plastic spus… Cunosc specia aceea portelanoasa si ierboasa a gratiosilor cu digestie olfactiva! 🙂 Dragut, trebuie sa ne vedem la un brainstorming gustos, oricum sunt cam deprimata si am nevoie de traditionalul, nord-americanul „comfort food”. 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 15:46 Răspunde
  • Buna ziua..pofta buna sau sa va fie de bine ca la voi e afternoon.
    Sunt la alt campus azi asa ca va vad si nu imi vine sa cred.
    Mi s-a facut foame citind ce ati mai scris de cand v-am parasit si m-am si intristat vazand ca puneti la cale , deocamdata in gand, intalniri culinare.
    Ma duc putin si pe primitorul blog am omuluidelamunte ca sa-l salut … asa e frummos dupa ce a fost asa de primitor .
    Odille eu nu cer Ketchup in nici o tara dar in Franta ai dreptate, risti sa nu te mai serveasca.

    CristinaC 5 mai 2010 16:25 Răspunde
  • tania, cit de bine imi pare ca ai reusit sa invingi vitregiile virtualului. Am impresia ca si Un Trecator are inca dificultati de conectare.
    Adevarat ca Omuldelamunte a fost o gazda minunata, cu dulceata si apa rece servite oricind, sfaturi si povesti frumoase. Multumim mult.

    Am vazut ca se fac planuri de vacanta pe ambele bloguri si m-am gindit sa va recomand o mica insula la frontiera dintre North si South Carolina, Sunset Beach.
    Este legata de uscat printr-un pod care se ridica atunci cind trec vapoare mici.

    http://www.sunsetvacations.com/Content/default.asp

    Pentru alte agentii, faceti search pe google pt : Sunset Beach vacations nc
    (nc= North Carolina)
    Sunt case de vacanta care apartin proprietarilor americani, inchiriate prin agentii. Plaja aproape iti apartine, apa se adinceste treptat ca la Mamaia si in Iulie are si 37 de grade.
    Casa este utilata cu tot ce ai nevoie. Eu iau cu mine numai numai o sticla cu spirt pt dezinfectare si atit.
    Cu cit vrei o casa care sa fie mai aproape de plaja (1st row) cu atit pretul este mai mare.

    Nu am mai fost de citiva ani, insa sper sa ajung in Iunie si va voi spune cum mai este.
    Insa puteti sa organizati o vacanta cu citeva familii prietene, pt ca aceste case sunt mari, sau f .mari cu 3-6 dormitoare si 3-4 bai, terase cu sita si fara sita.
    Insa, nu v-as recomanda sa mergeti prea departe in apa pt ca sunt rechini.
    Oamenii vorbesc o engleza cu un ritm mai lent decit in nord si parca un pic cintata. Dupa doua zile incepi sa simti ca esti in vacanta.

    Odille 5 mai 2010 16:34 Răspunde
  • Cristina C, as vrea sa-ti dau o lamurire in privinat luptei mele cu microbii. Am in familie mai multi care sunt in domeniul medical. Ca urmare, de mica, am auzit in casa discutii despre ce probleme de sanatate au oamenii si mai putin de cit de sanatosi sunt. Totul se dezinfecta si am continuat obiceiul.

    Odille 5 mai 2010 16:36 Răspunde
  • Paca, acum am inteles ce ai vrut sa spui despre „virgule”. A fost o neintelegere. Scuze.

    Odille 5 mai 2010 16:38 Răspunde
  • Simona, trebuie musai sa organizam o ieseala, ceva, nu se mai poate in ritmul acesta 🙂 salivant.
    Anca G m-ai nenorocit ! Hai la chinezesc sa ne tutuim la o rata si un pahar de vorba 🙂 ca altfel nu-mi revin dupa atata respect 🙂
    Dragilor, a venit vara cu adevarat !!!!! Va pupa Ema

    ema dobre 5 mai 2010 17:20 Răspunde
  • dragutilor… pai e frumos sa marginalizati pe unii si pe altii?
    O data am fost sinistrata in afara blogului Reginei si acum va duceti sa mancati bine si sa radeti si mai bine…Eu n-am personal jet si nu pot sa vin si pe urma trebuie sa astept vreo 4-5 luni sa ma vada un psihiatru ca sa ma trateze sau nu de depresie post traumatica.

    CristinaC 5 mai 2010 17:24 Răspunde
  • Cristina C, nu te amari, ne vom gindi cu drag la cei care se vor duce la restaurant in Romania, iar noi vom organiza aici, un adevarat bayram, la iarba verde, pe valea lui Niagara River, cu niste cosulete cu mincare delicioasa, friptura de pui organica, piine – gluten free, din orez, fara drojdie, fructe organice si nemodificate genetic si sticle cu apa rece. Pentru cine doreste bere, bere organica.

    Odille 5 mai 2010 17:38 Răspunde
  • Un masaj, daca-i bine gatit, poate sa potoleasca o foame de magar.
    Un meniu posibil :
    Un Tui Na cu mamaliguta si unt de bivolita,
    Un Foot Reflex cu iahnie de fasole batuta,
    Un Shiatsu cu smantana si sos de dovlecei
    Un Esalen cu gem de trandafiri si frunze de menta…
    Daca gospodina-i priceputa, nici n-ai de ce sa fi legat la ochi ca în 9 saptamani si jumatate.

    Thomas Man 5 mai 2010 17:43 Răspunde
  • Odille… la mine in backyard e OK?

    N-am chef crede-ma sa ma tratez de depresie asa…eu stiu sa fac mititei dupa reteta lui Pastorel, si daca tu vrei pui organic trag o fuga la o ferma in Ancaster si cumpar… painea o vreau de la nemti sau de la frech backery si bere de care vrei tu chiar si Ursus gasim la LCBO si vinuri avem cat cuprinde ca de la Hamilton la Niagara drumul se numeste The Wine Route… comanda desertul… o chemam si pe Amelia de la Chicago si pe iana de prin DC… si facem o intrunire nord americana

    CristinaC 5 mai 2010 17:46 Răspunde
  • Cristina C, esti o scumpa, ca intotdeauna.

    Odille 5 mai 2010 17:55 Răspunde
  • Odille, tu mananci si mancare in afara de ce-ai spus mai sus? 🙂

    un trecator 5 mai 2010 17:57 Răspunde
  • Un trecator, in afara de lista de mai sus, prajituri de tot felul, dar de ciocolata sa fie si bomboane.
    Ma bucur ca ai reusit sa te alaturi la masa cu bunatati.

    Odille 5 mai 2010 18:09 Răspunde
  • A propos de masaje si de fripturi în sange, nu va ganditi la lucruri rele.
    Jace Everett o face well done si in sepia si pe note piperate :
    http://www.youtube.com/watch?v=MDY42pFwq7c&feature=related
    http://www.youtube.com/watch?v=vxINMuOgAu8&feature=related

    Thomas Man 5 mai 2010 18:09 Răspunde
  • pai cand pot n-am cum, cand am cum, nu mai pot. sa ma alatur, adica 🙂
    sa vedem de-oi reusi in seara asta sa rup tacerea.

    un trecator 5 mai 2010 18:10 Răspunde
  • Draga Trecatorule, noi glumim, insa avem si motive de ingrijorare. Aici toate fructele si aproape toate legumele sunt modificate genetic. Un exemplu: capsunile au gene de peste oceanic, pesti care traiesc la mari adincimi. In felul acesta capsunile devin rezistente la temperaturi joase si nu se deterioreaza.
    Cerealele sunt toate modificate, iar carnea, nu vrem sa ne gindim pt ca am deveni vegetarieni.

    Asa ca facem haz de necaz.

    Sper din suflet, ca de acum incolo, nici tu, nici tania sa nu mai veti probleme de conectare.

    Odille 5 mai 2010 18:19 Răspunde
  • Odille, pe asta cu capsunile nu o stiam. Eu rosii imi pun in mini-gradina de la marginea gardului… si numai cherry fiindca altele nu sunt la fel de productive. Din cele mari cumpar de la un itaian care le cultiva in backyardul lui… si le vinde la un pret fantastic … dar asta doar in iulie august. In rest .. nu ma gandesc

    CristinaC 5 mai 2010 18:35 Răspunde
  • Cristina C, nu vreau sa te dezamagesc, insa aproape toate rasadurile sunt modificate genetic. Citeodata este bine sa nu stii. Asa fac eu cu dulciurile, nu ma gindesc ce ingrediente contin si sunt fericita.
    Aici fructele si cartofii (despre astea stiu) sunt iradiati. Nu exagerez cu nimic. Am inteles ca prin iradiere se distrug enzimele si asa se explica faptul ca un fruct, la noi, tine si citeva saptamini.

    Nu sunt sigura nici de fructele cu eticheta de „organice”. Am vazut in Romania culturi „organice” linga culturi schimbate genetic. Asa ceva este imposibil, dar primesc certificat de „organic”.

    Odille 5 mai 2010 18:43 Răspunde
  • Scuze pentru aceasta vijelie de realitate nord-americana. Vom ridica din nou cortina de catifea albastra catre o alta lume, vesela si straluciatoare.

    Odille 5 mai 2010 19:01 Răspunde
  • Doamne ce bine ca nu m-am informat in acest domeniu ca ma ingrozesc… italianul meu isi face rasaduri din semintele lui… naiba stie. pana acum nu m-am imbolnavit dar mai ine nu ma gandesc… stii tu ca de ce ti-e frica de aceea nu scapi.
    Eu cand vad banane organice … ma cam indoiesc oricum. Oua .. am o sursa de la un nene care le vinde de la el din barn si gainile le hraneste cu salta si boabe ( tot modificate or fii si alea)
    In concluzie mergem in apuseni la stana si mancam acolo nemodificat si neiradiat bulz cu branza de burduf ( malai de imoprt?) si bem apa de izvor.

    CristinaC 5 mai 2010 19:04 Răspunde
  • Cristina C,
    nu zi de doua ori ca ma si infiintez la usa ta…
    Odille, da asa e … in Nord America mincam foarte ieftin si foarte, foarte prost… sa nu ne mai gindim. E adevarat cu cartofii si cu capsunile si cu… aproape tot ce mincam.
    nici post nu mai putem tine cu adevarat caci fructele si legumele aproape toate au gene de la animale. 🙂
    dar sa lasam ….
    si sa zica Cristina cum e cu micii …

    iana 5 mai 2010 19:06 Răspunde
  • Simona, mi-e asa de rau, mi-e greata si am frisoane, cred ca m-ai deocheat. 🙂

    Alina Grozea 5 mai 2010 19:07 Răspunde
  • Odille,
    esti o scumpa… asta cautam zilele trecute pentru vacanta… ceva unde sa nu trebuiasca avion. Ma uitasem la plajele din Delaware dupa o casa de inchiriat. dar South Carolina suna si mai bine – fiindca e mai sud si deci mai cald. o sa trebuiasca sa petrecem ceva ore in plus pina la destinatie… ii voi cauta negresit..

    iana 5 mai 2010 19:08 Răspunde
  • Odille,
    nu lua spirt draga mea… una ca sticluta cu spirt e a munteanului sa dezinfecteze lingurita Ilincai … glumesc…
    clor… apa de clor… spirtul nu face nimic. stiu din sursa sigura, am un microbiolog in casa.

    iana 5 mai 2010 19:15 Răspunde
  • iana, daca vrei, poti sa-ti dau mai multe detalii prin e-mail, daca-mi dai adresa ta.

    Odille 5 mai 2010 19:17 Răspunde
  • ianadob@yahoo.com
    multumesc mult.
    noua ne trebuie o casa fiindca mergem cu copilul, cu bunicii… o gashca intreaga. vreau o casa sa putem gati pentru Ana… o tinem deocamdata pe tot ce gasim pe-aici „organic” . Nu-mi place ideea sa manince pe la restaurante.

    iana 5 mai 2010 19:21 Răspunde
  • iana, iti voi scrie in citeva zile, cu detalii. Mie imi este foarte drag acest loc si am mers ani la rind ,acolo ,in vacanta. Imi place si drumul cu masina pina acolo.

    Odille 5 mai 2010 19:26 Răspunde
  • iana, nici spirtul de 90 de grade?

    Odille 5 mai 2010 19:42 Răspunde
  • Odille,
    eu sint o biata contabila, OK?
    aud si eu cind si cind la mine in casa discutii savante pe teme de imunologie, biologie, microbiologie… stiu ca dupa o zi petrecuta intr-un laborator bio-defense unde se lucreaza cu tot felul otravuri si praziti si bacterii si virusi… toate ustensille, toate mesele de lucru se curata cu clor. cind scot sticla de spirt ca sa dezinfectez te miri ce aud : „asta e gluma”.

    iana 5 mai 2010 20:02 Răspunde
  • dar,
    nu schimba spirtul daca esti confortabila cu folosirea lui… asa cum ziceam, noi putem sa influentam lucrurile… daca esti absolut convinsa ca spirtul face minuni foloseste-l in continuare.

    iana 5 mai 2010 20:04 Răspunde
  • iana eu zic de doua ori daca vrei… stiu sa prepar mititei… stiu ca sunt si in magazine dar nu stiu ce matze toaca in pasta de mici ( of ca mi-am amintit de micii facuti din carne de magar mort dintr-un articol de ziar romanesc acum doi ani)
    Ai vazut caderea de apa de la Niagara? Daca nu intr-un long weekend trage o fuga…
    Apropos de anitseptice anti altele fiul meu cel mare a lucrat la o companie farmaceutica care pe langa altele producea tot felul de antiseptice pentru sptital si cabinete medicale… nu sunt pe piata normala. Erau anitTBC, antifungus anti… de te si speriai cand citeai. mi-a adus si mie niste serrvetele imbibate cu asa ceva pentru birou… cica eu lucrez cu publicul care nu se spala pe maini.
    Odille sa stii cu clorul are drptate. cand s-a inundat basmentul nostru ni s-a spus sa stergem totul cu bleach…

    CristinaC 5 mai 2010 20:20 Răspunde
  • Cristina C, dar eu dezinfectez si telefoanele, unora le-am topit si culoarea. Cu clor ar fi mai neplacut. Voi studia ceea ce spune iana.

    Odille 5 mai 2010 20:27 Răspunde
  • Mai sa fie, aici e un festin cumsecade, unde se mananca peste organic cu tacamuri de peste, lumea se sterge mumos cu servetul la gura înainte de a-si înmuia buzele conventional într-un lichid verificat microbiologic, în plus ne tinem scaunele si ne «pofta buna» si «sa va fie de bine dupa fiecare înghititura», ai zice ca Romania si-a deplasat polul magnetic sau poate chiar asa e si eu nu stiu nimic de cand nu mai ascult stiri normale dintr-o lume anormala (daca nu cumva o fi invers), toti si mai ales toate ne-am pus cotiere pt bune maniere, ne hranim homeopatic sub supravegherea coach-ului gastro-alimentar, unde-s micii cu scuipici de la Cocosatul, unde-s chiolhanele lu’ nea Pantagruelescu, aici mestecam «sub vid», nu se aud plescaieli nici zgomote postprandiale ca nu se face, nu-i asa, mai sa fie ce fete binecrescute suntem cu totii, de la Constanta pana la Vancouver, nu numai foarte simpatice si extrem de frecventabile, mai mai ca-mi vine sa stric nitelus cheful ca un spargator de greva ce nu sunt, sa revina si fantomele un pic cu picioarele pe pamant, parca un «ceva rau» îmi vine sa fac dar mi-e ca scandalizez mediul asta placut si aseptizat, ca doar n-o sa propun ca fel principal un maidanez micut si jucaus ca doar si aia-i mancare chinezeasca sau ca desert un furuncul de mistret sau ceva de genul asta plin de vitamine, as fi sarit din schema IT-istilor pt un cincinal dar parca totul e prea corect pe masa noastra comuna pt a fi ok (sa fie tonul dat de bunele doamne canadeze ?), or din cate stiu eu mai sunt si fete care fac lucruri rele, asta ca sa pun doua puncte la fraza asta si sa revin la subiectul meu anterior :
    Chris Isaak – Baby Did A Bad Bad Thing
    http://www.youtube.com/watch?v=x0U8FeWe-L0

    Thomas Man 5 mai 2010 20:29 Răspunde
  • TM
    eu zic ca era si timpul sa-ti revii… 🙂

    iana 5 mai 2010 21:10 Răspunde
  • venit acasa, deschis laptopul, fix la tango-ul simonei. click eroare, click try again, click- simona catrina, click – nu suntem muritori, e clar! fara click 🙂 🙂

    simona, stii cand mi-am insfertuit amicii? cand, din motive de viata familiala, nu am mai putut onora invitatiile in orash. si daca nu am mai putut, a zecea oara nu m-au mai invitat deloc. ba mi-au cadorisit si cea mai dureroasa dintre indiferentze, pentru ca, deh, daca nu am mai fost in stare, dupa programul de serviciu, sa impart aceeasi ceasca de cafea cu ei sau sa-mi invecinez farfuria cu bunatati de paharul lor de bere, s-a intamplat sa-mi dovedesc marea si nebuloasa mea insuficientza. ulterior, mi s-a intamplat sa cunosc alti oameni, acum amici sau drage prietene onorabile, cu care mi-am impartit chiar si vreo trei minute de cafea sau pura si simpla placere in jurul unui dinner asortat in betzisoare asiatice (asta ca tot a amintit TM de chinezi 🙂 era mai grav daca ma apucam de yoga, ca nu stiu sigur de ash mai fi fost in stare sa ador clatitele sau macar papanashii cu ciocolata. 🙂
    odille, niste servetzele umede si parfumate gasim? 🙂

    tania 5 mai 2010 21:10 Răspunde
  • in ultimul timp (citeva zile) erai asa de .. pufos… si de plin de tot felul de dragalasenii ca nu-mi venea sa cred ochilor. 🙂

    iana 5 mai 2010 21:11 Răspunde
  • iana, thomas man vrea sigur sa arunce niscaiva sageti in cuvinte. 🙂

    una, iata-ma intreaga si nevatamata, daca ma tot intrebai. 🙂

    trecator, da-mi voie sa-ti spun cat de bine ma simt ca nu doar eu am fost izolata de lumea larga. 🙂 nu stiu daca impartim aceeasi zona geografica, dac ar cam fi timpul sa ti se deschida si tie portile. 🙂

    de justine nu mai stie nimeni nimic???

    omuledelamunte, tin sa iti multumesc si aici pentru gazduirea placuta. tocmai ce m-am obisnuit. 🙂

    tania 5 mai 2010 21:17 Răspunde
  • Alina, tie nu ti-e rau ca te-am deocheat, ti-e rau fiindca fumezi tigari aromate (sa v-o parasc pe Alina ca fumeaza Kent din ala subtirel, gri, ca un pai?) 🙂
    Nu, acum vorbesc serios, azi Alina se simtea rau, cred ca o impresoara o raceala. Alina, ia niste buline, ceva, infofoleste-te, bea ceai, culca-te la 9.00 seara, cu faci tu de obicei – ha, ha – si fa-te bine, daaa? 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 21:38 Răspunde
  • Tania, inca o data, ma bucur mult ca ai revenit din Twilight Zone, incepusem sa ma tem ca n-o sa te mai vedem niciodata pe-aici – si nici nu-mi puteam explica tehnic foarte bine. 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 21:41 Răspunde
  • Iana, Odille, Cristina, Amalia, imi face si bine, si rau sa asist la planurile voastre nord-americane, mi-e groaznic de dor! 🙂 Stiu fiecare chestiune si locsor la care va referiti! 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 21:43 Răspunde
  • Trecatorule, vad ca ai reusit „sa rupi tacerea”, cum zici, dar asteptam si restul croielii, ca la descusut ne pricepem si noi. 🙂 Sau – ca tot veni vorba – esti la carciuma? 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 21:45 Răspunde
  • tania, bine ai venit. Cred ca ai dreptate cu sagetile trimise de Thomas. Le-am prins, le-am trecut prin google.com si nici o traducere, acum incerc un dictionar.
    Servetelele parfumate ar trebui sa fie rezervate pt aruncare pe jos pt Aramis, dar eu ramin cu D’Artagnan.

    Cred ca Omuldelamunte, dupa ce a fost asa o gazda buna si gratioasa, acum este la iarba verde, cu ear plugs si incearca sa-si revina dupa agitatia din ultimile zile.

    Odille 5 mai 2010 21:49 Răspunde
  • Thomas, imi place inventarul tau nouazecist, ce memorii cu nuante si arome seismografic zguduite pe ecranul mintii noastre… La Cocosatul, fie, dar sa vezi cum se strangeau ziaristii la Gogosaru’! 🙂 Ce vremuri idilice, cand se bea in redactie, se scriau articole pe masa de la bufetul Casei Presei si copyright-ul era doar un zvon… 🙂

    Simona Catrina 5 mai 2010 21:50 Răspunde
  • Simona, simt ca pina la urma te vei intoarce pe meleaguri canadiene pt ca le duci dorul.

    Odille 5 mai 2010 21:51 Răspunde
  • Omuldelamunte, iti multumesc fiindca ai avut grija de astia micii, cat am fost eu ocupata cu domnii fermecatori de la IT! 🙂 S-au distrat frumos pe blogul tau, i-ai supravegheat cum se cuvine, erau odihniti, satui si rumeni! 🙂 Ia uita-te la ei.

    Simona Catrina 5 mai 2010 21:52 Răspunde
  • simona, odille, eu zic sa ne intalnim sambata seara in carciumioara de la sosea. iar pana atunci, sa spuna fiecare ce preferinte are sa se-mbogateasca si….destinda masa. 🙂

    tania 5 mai 2010 21:53 Răspunde
  • Odille, nu stiu cand si cum va fi asta, dar sunt aproape sigura ca, daca n-am sa vin pana atunci, macar la batranete descind iarasi in Canada si acolo raman! Nu ca acum as plesni de tinerete, dar inca ma tin bine. Ca altfel cad. 🙂
    Dar cine stie ce-o mai fi?

    Simona Catrina 5 mai 2010 21:55 Răspunde
  • m-am gindit La Gogosaru’ cind a scris TM de Cocosatul… 🙂
    era asa de bine cind nu luam colesterolul si e-urile in calcul… c e vremuri bune-bune…

    iana 5 mai 2010 21:55 Răspunde
  • Simona, iti doresc sa fie cum va fi mai bine pentru tine. Draga Simona, stii ca aici vii la liniste. Uneori, poate chiar prea multa dupa ritmul din Bucuresti.

    Odille 5 mai 2010 21:58 Răspunde
  • Iana,
    Rautaciunea mea nu era nici complet gratuita nici asa groaznica 🙂
    Mi-era teama ca daca respectam prea scrofulos toate codurile dam in steril. Adevarul e doar un moment din minciuna 🙂
    Alina, un pahar de vin rosu, de la un producator fiabil, cu pedigree cunoscut pana la a cincea generatie 🙂
    Simona, o ceasca de opium, pt fericirea poporului 🙂
    Tania, un toc de Ronnenfeld, si simti ca plutesti 🙂
    Omuldelamunte, ai un microscop Zeiss si o pensula în milioane de pixeli, ca sa ne zugravesti ASA damezele din agenda ta ?
    Nu stiu Gogosaru, dar daca mi-l canti, ti-l fredonez, Simona 🙂

    Thomas Man 5 mai 2010 22:02 Răspunde
  • thomas, daca degust un astfel de ceai, imi este teama ca plutesc pana in 1823 si tare imi este teama ca de acolo chiar nu mai trec peste toti IT-istii, fie ei si din frankfurt pe Main. 🙂

    tania 5 mai 2010 22:21 Răspunde
  • tania, nu te duce in 1823 vca cine stie peste ce print gelos dai si nu te mai lasa pe blog.
    Thomas mi-a placut „dam in steril”

    CristinaC 5 mai 2010 22:42 Răspunde
  • TM,
    am zis eu ca tu ai rautati groaznice? eu ziceam doar bine ca ti-ai revenit in fire, de matase 🙂

    iana 5 mai 2010 22:54 Răspunde
  • cristinaC, daca m-as teleporta prin 1823, ash participa la prima reprezentatie a semiramidelor. deci, chiar ash pluti. da, doar cu printul meu. pe…. rossini. 🙂

    http://www.youtube.com/watch?v=TxLQVuURBKI

    tania 5 mai 2010 23:05 Răspunde
  • De ieri dimineata de pe la 8.23 nu mai caut in dictionare cuvantul fericire: am avut un incident de masina cu tangaj si ricosare-ntr-un salcam cu aterizare apoi pe campul plin de lucerna abia cosita de pe langa padurea Sinesti, pe unde-am aflat tot ieri la sosirea politiei ca umbla pe acolo niste domni Duduianu’ care fura tot ce pot chiar si ziua-n amiaza mare.
    Asadar va dedic si voua o melodie acum cand lumina inunda tot ceea ce ma inconjoara si sper sa ajunga si pana la voi si sa va mai risipeasca din umbre:
    http://www.youtube.com/watch?v=79cG_F1GxfI

    nico 5 mai 2010 23:22 Răspunde
  • Pareti cu analizele la zi si-n noaptea asta!
    Misto faza cu ‘extrem de frecventabile’, mi s-au pupezit ochii citind-o.
    Thomas nu poate fi rau, cand si cand pe cuvintele lui le doare burtica! Nu cred ca de la micii renumiti de Cocosatu, cat de la depresiile postmoderniste dintre meridiane care-i incearca neindoielnic si iminent nervii de primavara: )
    Tanio, bine-ai reaparut, ma gandeam ca o vreme serioasa te voi gasi numai la domnul amfitrion in ograda lui cu miros de fan cosit si bucataria-merisor: )
    Cum va simtiti azi-asta seara?
    Eu sunt prin zona, muncesc la ceva, dar cu ochii dupa voi, desi ritmul meu ce oscileaza cracanat in ultima vreme intre job si noptile crailor caragialieni de tip nevestele vesele din Windsor imi ravaseste lucidiatea si-mi moleseste coccisul: )

    Una 5 mai 2010 23:24 Răspunde
  • multumesc pentru telepoortarea virtuala in lumea lui rossini.
    Incerc sa ma autoportez si eu pe la casa mea cu lacramioare inflorite si revina cu miros de lacramioare… oare de ce nu putem sa le trimitem pe blog?

    CristinaC 5 mai 2010 23:28 Răspunde
  • nico,
    altfel esti bine, da? adica macar atit de bine cit poate fi cineva dupa asa un „incident”… si bine ai venit in rindul celor care stiu cum e impactul cu pomul (ma rog, cu stilpul de telefon…). 🙂

    iana 5 mai 2010 23:30 Răspunde
  • cristinaC, daca le fotografiezi, prinde si parfumul lor si invita lacramioarele si pe la noi.
    Una, ce cina servesti de esti mereu in forma?? 🙂

    tania 5 mai 2010 23:30 Răspunde
  • Nico, cand vad „incident” si „salcam” in aceeasi fraza, nu stiu daca sa tresar sau sa caut. Bine ca esti teafara fizic si moral, bine ca ai revenit…

    Simona Catrina 5 mai 2010 23:45 Răspunde
  • Incident cu masina nu de masina , voiam sa spun … :p
    Iana ,multumesc, sunt ca noua si-n dotare cu a doua viata activata-n mod miraculos de cardanul zvapaiat ce si-a luat zborul. Si Una, sa stii ca de depresiile postmoderniste am scapat, dar domiciliul tot in depresiune il am (si inca una de renume din moment ce apartine de iubitul oras al Simonei) si sigur ai simtit ieri ca mi s-a cam zbarlit ciuful pana la incretire 🙂

    nico 5 mai 2010 23:46 Răspunde
  • @Thomas- Încerci capacitatea de rezistenţă a bărbaţilor din acest salon cu „Baby did a bad bad thing” ?

    Omuldelamunte 5 mai 2010 23:47 Răspunde
  • Una, tu la ora asta „muncesti la ceva”? 🙂 Trag nadejde ca muncesti la un vis, la o anticipare extatica. Exista si ore cand singura munca imaginabila e fericirea.

    Simona Catrina 5 mai 2010 23:48 Răspunde
  • Taniuto, de ce nu-i dai tu un bobarnac la ergonomic domnului Smith, ca iar ma simt tentata
    sa-i trec o absenta nemotivata pe-aici ?!
    Intrebarea ta despre cina m-a luat pe nepregatite, in orice caz. O sa-mi inchipui ca-i retorica : )

    nico, eu sunt cu talonetele printre metafore, asa ca o sa insist prozaic spre tampit: chiar ai dat cu rotile de lucerna de langa padurea Sinesti intr-un accident din trafic? Sper ca esti bine si tu si ai tai. Stiu zona aceea de pe DN2, e si o curba inainte sa inceapa paduricea aia, apoi e un camping in zona.. Imi pare rau pentru ce-ai patit.

    Una 5 mai 2010 23:49 Răspunde
  • Sim, iata-te: ) speram ca esti prin zona.
    La vis io-s toata o lene, deci muncesc rar si cu program fix: )
    aHA, OK, ne-a lamurit nico, e totul in regula. Bine ca nu te-a interceptat vreun argat de-al lui Duduianu, desi sa stii ca ei sunt in competitie cu aia din clanul lui Sadoveanu, nu e banc si n-are nici poanta din ”tara de dincolo de negura”..

    Una 5 mai 2010 23:55 Răspunde
  • Uno, nu stiu ce sa spun de bobarnace. Nu-mi dau seama care pistol ar fi mai fulgerator, nu de alta. 🙂 🙂

    http://z.about.com/d/movies/1/0/M/W/6/mrandmrssmithposter.jpg

    lasand gluma la o parte, si una peste alta, cred ca trecatorul traverseaza acelasi circuit precum al meu. eu am lasat niste urme, ca m-am gandit ca o mai pati si altcineva ca mine pana la crestele castelului, scuze, hanului din pervazul veacului simonei. 🙂

    tania 5 mai 2010 23:57 Răspunde
  • Una, Simona si toti ceilalti, e totul lin ca apa din pahar ! Multumesc.

    nico 6 mai 2010 0:01 Răspunde
  • nico,
    este ca dupa asa o intimplare viata e .. altfel?
    pacat ca uitam repede lumina de dupa…

    iana 6 mai 2010 0:06 Răspunde
  • Vin cu vesti in sac, la Tango-ul de ultim ceas din gradina de legume munteneasca danseaza Herr Smith. Nu va spun ce incantata eram acum 5 minute cand l-am zarit, mai aveam un pic si-l si piscam sa vad de-i real, eram pe punctul sa-l si pup, sa vad de ma lasa !
    Sper sa mai fie prin zona, ca nu-mi imaginez ca ora de midnight l-ar intimida. : )

    Una 6 mai 2010 0:15 Răspunde
  • Asta cam asa e, dar sa stiti voi ca m-am gandit la moarte acum vreo saptamana cand intrata intr-un magazin, am ” furat” un ciorchine de strugure ca-mi era pofta si-n loc sa-i simt gustul, mi-a stat in gat de faceam semne vanzatoarei sa-mi articuleze vreo doua peste ceafa. Ieri nu m-am gandit la moarte nici un moment, nici macar atunci cand am vazut salcamul in fata, dar cu siguranta am simtit asa si pentru ca taica-meu ma prinsese repede de umar ca sa ma ia sub aripa lui ocrotitoare iar eu ma tineam strans cu mana stanga de camasa lui.
    Nu stiu ce sa-ti zic, daca va trece sau nu repede lumina asta, eu as vrea s-o iau mai degraba ca pe-o schimbare si sa n-o uit!

    nico 6 mai 2010 0:16 Răspunde
  • Omuldelamunte, incercasem inainte capacitatea de rezistenta a doamnelor cu Jace Everett si „Bad Things”.
    Chestie de echitate, nu de echitatie. Eram pus pe rele, la modul mistic si ieftin parsiv.
    Nu pot sa ma abtin :
    Somnilic pufulos, amazoance invincibile !

    Thomas Man 6 mai 2010 0:21 Răspunde
  • trecator,
    haide, gaseste luminita de capatul DNS-ului!!

    iana 6 mai 2010 0:21 Răspunde
  • si tie vise dulci cu ingerashi zlobii, Thomasicule! 🙂

    iana 6 mai 2010 0:22 Răspunde
  • chiar nu ma pot abtine … sper sa nu supar pe nimeni…

    iana 6 mai 2010 0:23 Răspunde
  • TM,
    sa stii – de cind cu „pufoseniile” ma duc si caut sa citesc tot, sa nu cumva sa-mi scape ceva. 🙂

    iana 6 mai 2010 0:24 Răspunde
  • Iana, asta era ca sa-ti raspund tie!
    Si acum: http://www.youtube.com/watch?v=9GglWRD9rHg

    nico 6 mai 2010 0:24 Răspunde
  • Thomas Man, de citeva ore fac repetitie la harpa, sperind sa-ti incint urechea cu niste sunete ireale. M-a ingrijorat faptul ca ai avut nevoie de atita masaj si shiatsu. Poate pe miine.

    Odille 6 mai 2010 0:28 Răspunde
  • Poate era Thomas-ul, da poate era altul…sau poate doar Fat-Frumos calare pe zile albe. 🙂

    nico 6 mai 2010 0:30 Răspunde
  • ..
    Sau calul lui Harap-Alb mancand jar din palma si dand cu o copita de clestar in avutiile spanului: ))))
    Aia cu somnilicul e chiar penala, cu pufoseniile ma mai pot obisnui, loool intensiv. Pana plec.Sub pled!

    Una 6 mai 2010 0:34 Răspunde
  • Una, daca pufoseniile nu se aplica si lui D’Artaganan, inca pot sa accept.

    Odille 6 mai 2010 0:43 Răspunde
  • Daca tot a venit vorba, va marturisesc acum ca, in viata mea, pufoseniile au intrat o data cu iubitul meu din Canada, alaturi de care am simtit instantaneu ca orice e bun, dragut, cu gust, odihnitor, frumos, placut, atractiv, senzual, interesant, lin sau curat este automat, PUFOS. De altfel, ca sa n-avem discutii, ne spuneam unul altuia „Puf”. Si impufosam totul in jurul nostru, si cu vorba, si cu gestul. Si cu inima.
    A fost minunat, atat cat a fost.

    Simona Catrina 6 mai 2010 0:47 Răspunde
  • Draga Odille, pufoseniile pot ‘executa’ pe oricine la un moment dat: )
    Nu ma asteptam, insa, la asa o revigoranta urare dupa aia de acum cateva zile cu ‘zeite’ linguroase! Deci se poate! Credeam ca doar io inghit agurida pe post de stafidute tarate-n ciocolata!: )))

    Una 6 mai 2010 0:48 Răspunde
  • Una, ai perfecta dreptate. Dar mai bine nu comentez.

    Odille 6 mai 2010 0:58 Răspunde
  • Simona, daca a fost asa frumos, nu se poate sa nu mai ramina ceva in suflet, pe care sa se poata cladi.

    Odille 6 mai 2010 1:00 Răspunde
  • Buna seara/nopte buna
    Aici toarna cu galeata sa u cu butoiul… tania mama nu pot sa fac poze lacramioarelor si din pacatenu pot sa intru in puf inca… chit ca mi-as dori.
    Simona ynde e iubituyl tau acuma…in alt puf?

    CristinaC 6 mai 2010 1:04 Răspunde
  • Nu, Cristina, nu e in puf. Asta stiu sigur. Iarta-ma, dar nu pot da detalii.

    Simona Catrina 6 mai 2010 1:06 Răspunde
  • Odille… poate. „Somewhere in time”…

    Simona Catrina 6 mai 2010 1:08 Răspunde
  • uite ce tastatura am acasa…. scuze… intelegeti voi ce am vrut sa spun

    CristinaC 6 mai 2010 1:09 Răspunde
  • Simonica draga mea…. nu vreau nici un detaliu… mai ntrebam asa sa vad de ce a renuntat la puf…

    CristinaC 6 mai 2010 1:11 Răspunde
  • Vedeti? Cristina zice (stie, crede) din start ca „el a renuntat la puf”. Exista un reflex social de a presupune, aprioric, ca daca o femeie e singura, a fost parasita. 🙂
    Cristina, sa nu te superi pe mine, stiu ce voiai sa spui, acum ma amuzam strict de scepticismul pitoresc al lumii feminine. 🙂
    Poate am renuntat eu. 🙂 Sau poate nu, intr-adevar. 🙂
    Dar asta e o amintire foarte pretioasa pentru mine si n-as vrea s-o maculez cu nimic. Asa ca voi inchide acest subiect…

    Simona Catrina 6 mai 2010 1:22 Răspunde
  • Sa traiti am inteles Regina
    Eu ma gandeam doar de ce nu apreciaza unii ce comorii au langa ei, iar daca Regina a spus ca nu mai vrea… insemana ca asa trebuie sa ramana!

    CristinaC 6 mai 2010 1:49 Răspunde
  • simone, trecatorul iti transmite din munti aceasta melodie, vizavi de puful interzis. :

    http://www.youtube.com/watch?v=7RkWs6P2IwE&feature=related

    tania 6 mai 2010 1:54 Răspunde
  • Pe blogul omului
    un trecator says:
    May 6, 2010 at 01:44
    dati-i voi Simonei, vis-a-vis de puful interzis

    http://www.youtube.com/watch?v=7RkWs6P2IwE&feature=related

    CristinaC 6 mai 2010 1:55 Răspunde
  • Cristina, daca as fi paranoica, as spune ca ma ironizezi. Si te rog sa ma crezi pe cuvant ca nu merit.

    Simona Catrina 6 mai 2010 2:02 Răspunde
  • Trecatorule, iti multumesc. Sa inteleg ca v-ati mutat toti cu arme, bagaje si restul complicatiilor? 🙂 Sa incui blogul si sa vin si eu acolo, la Omuldelamunte?

    Simona Catrina 6 mai 2010 2:04 Răspunde
  • hei! lasa blogul la locul lui! cum sa-l incui?

    un trecator 6 mai 2010 2:05 Răspunde
  • ooooopppppsssss! na ca (mi-)am revenit ! 🙂

    un trecator 6 mai 2010 2:05 Răspunde
  • Imi cer sincer iertare. N-ma vrut sa te ironizez si nici sa te supar.
    Ma duc la treaba mea ca numai prostii fac.

    CristinaC 6 mai 2010 2:06 Răspunde
  • trecatorule, bravos.

    bine ai revenit la patrat! 🙂

    tania 6 mai 2010 2:08 Răspunde
  • simone, nu vezi poteca???? 🙂

    sa stii ca eu i-am spus trecatorului ca trebuie sa vada lumina de la han. acum, o mai fi ceva de papa??? nimeni la servire??? niste bucate calde or mai fi pe la orele astea pe masa veacului de aici??? 🙂

    va urez somn usor de noapte buna!

    tania 6 mai 2010 2:10 Răspunde
  • Cristina, iarta-ma, eu am avut o zi proasta, tu esti o fata foarte buna. Eu te-am provocat, cu starile mele sucite si zburlite, azi am avut o zi de dor acut si de nostalgie – nu aveai de unde sa stii asta – si sunt hipersensibila, e numai vina mea. Sa nu mai spui niciodata ca faci numai prostii, tu esti prietena mea, a noastra. Te rog sa ma ierti si sa nu pleci… Sunt nebuna.

    Simona Catrina 6 mai 2010 2:10 Răspunde
  • Tania, vad poteca. Si zambesc… Si iti multumesc mult.

    Simona Catrina 6 mai 2010 2:11 Răspunde
  • stiu, Tania, am mai luat in greutate, dar chiar (atat) de patrat n-am devenit. nu de alta, dar vaz ca se poarta pufos in ultimul timp 😛

    un trecator 6 mai 2010 2:12 Răspunde
  • Trecatorule, adica si tu ai fost izolat, suspendat in telecabina blocata?
    Bine ai revenit la sol. 🙂
    Iti multumesc…

    Simona Catrina 6 mai 2010 2:13 Răspunde
  • trecator, simone, ash mai dormita si eu pe aici cu voi, dar am ochi de plumb. 🙂

    ok, ok, rectificam, drumetule din noapte. 🙂

    bine ai revenit, din nou! 🙂

    tania 6 mai 2010 2:16 Răspunde
  • Simona, eu iti multumesc! 🙂

    un trecator 6 mai 2010 2:17 Răspunde
  • Daca toata lumea e pe drumul cel bun si mie mi se va intampla maine cand ajung la al meu desk sa nu va vad… ma… nu va spun… ma fac ca mi-e rau si vin acasa… dar ar trebui sa exersez in oglinda din sera asta sa nu am surprize.

    Voi o sa cascati maine toata ziua dragilor… eu trebuie sa stau treaza chiar daca nu m-ar opri nimic de la somn dar mams vrea traducere la american Idle… of si vai

    Una unde iti dau detalii spaniole?

    CristinaC 6 mai 2010 2:23 Răspunde
  • Mai, noi iarasi avem o noapte din acelea. 🙂 Stiti ca ne-a mai apucat o data 4.00 dimineata.

    Simona Catrina 6 mai 2010 2:23 Răspunde
  • A scăpat peste badigardurile serverelor şi Un Trecător a revenit în salonul Reginei.
    Simona, când mai schimbi serverul? Abia mă obişnuisem cu copy/paste.
    Crescute-n puf şi griji-free vă doresc, măcar de acum încolo!

    Omuldelamunte 6 mai 2010 2:25 Răspunde
  • stiu, numai ca urma o zi de luni care, oricum, ca orice zi de luni, e ratata. dar maine e o noua zi de joi. sau de joaca. pentru noi. sau invers 🙂
    eu va spun noapte buna. sau lina. sau frumoasa. sau cum vreti voi.

    un trecator 6 mai 2010 2:27 Răspunde
  • Omuldelamunte, eu presimt ca vom culege flori de pe doua bloguri, si asta si al tau, de-acum inainte – in egala masura.
    Ai un blog ca o dimineata pe pajiste, cand observi ca ai adormit acolo unde intentionai sa culegi fructe de padure.
    Nici nu stiam ca exista bloguri care miros a roua.

    Simona Catrina 6 mai 2010 2:30 Răspunde
  • fara insomnii, va rugam
    dupa asta sigur nu, nu-i asha simone? 🙂

    http://www.youtube.com/watch?v=Fygkc8ygLBw

    tania 6 mai 2010 2:31 Răspunde
  • Trecatorule, oricum – in Romania – ziua de joi e deja weekend. In Canada, tin minte ca-l considerau „creasta de stres”, un fel de apogeu al incordarii carieristice. Dar sa-i dea Dumnezeu sanatate cui a inventat lenea. Nimic nu-i mai placut decat nesomnul dus pe picioare, dupa o noapte translucida. E ca atunci cand te trezesti din anestezie si langa pat te asteapta un cantec.

    Simona Catrina 6 mai 2010 2:34 Răspunde
  • Ba cam asa e, Tania. 🙂 Ascult muzica, deci situatia a scapat de sub control.

    Simona Catrina 6 mai 2010 2:36 Răspunde
  • nesomnul e cu atat mai placut cu cat da si rezultate. cat despre zilele de joi, la noi, unii le au de lunea, asa ca….eu imi permit, acum ca-mi permite si echipa ta de specialisti in ale serverelor si restul tacamului, sa-i spun Taniei ca de noapte buna mergea „colegul” de lista

    http://www.youtube.com/watch?v=LKvH8mz-Jz4&feature=related

    gata, m-am retras. pentru ieri, azi abia incepe 🙂

    un trecator 6 mai 2010 2:40 Răspunde
  • Nesomnul meu da deja rezultate. Noapte buna, Trecatorule.

    Simona Catrina 6 mai 2010 2:44 Răspunde
  • Simona, ador ginul şi tonicul blogului tău şi palinka comentariilor scoase la minut. A fost primul blog asupra căruia m-am statornicit şi am rămas ostăşeşte pe baricadă, cu-n stindard de laudă înfipt în reduta concurenţei.

    Omuldelamunte 6 mai 2010 3:26 Răspunde
  • Omuldelamunte, presupun ca ti-ai imaginat ca dorm :), dar uite ca nu-mi scapa nimic.
    Sincer, m-am mirat, magulita, ca petreci un timp pe blogul meu, cand tu ai un blog asa uniform improspatat, asa frumos.
    Pe urma, mi-am amintit ca luasem decizia sa nu ma mai mir. Fiindca mirarile placute m-au costat enorm, de cele mai multe ori.
    Asta e mai degraba un blog ca un gin sec, cateodata miroase a brad. Si culmea, niciodata de Craciun. Atunci miroase a spray de camera. Intotdeauna pulverizez ceva aromat intr-o camera nelocuita.

    Simona Catrina 6 mai 2010 3:34 Răspunde
  • Simona, nici eu nu dorm! Am fost de i-am învelit pe aia mici de pe blogul meu. Le-am răspuns de noapte bună, pentru ca mâine să se trezească într-un mic dejun de vorbe din suflet.
    Pot acum să mă întind liniştit, ştiind că şi ţie-ţi spun să fii ravisantă!

    Omuldelamunte 6 mai 2010 3:51 Răspunde
  • Simona, nici eu nu dorm :)))))))))))))))))))

    un trecator 6 mai 2010 8:30 Răspunde
  • buna dimineata, comeseni! Trecator, oare ce fel de ceas tii la mana???? Ce este cu orele astea nedormite???? La mine zorii mijesc greoi.

    Sleeplessheart. Cum nu te-as simpatiza, ca-mi citesti gandurile??? 🙂 melodia o postasem eu printre munti, dar am amanat-o la un moment dat. 🙂

    sa avezi o zi superba, desi la mine ploaia bate-ngeam.

    tania 6 mai 2010 9:05 Răspunde
  • Dragilor, nici io nu (mai ) dorm!
    Good Morgen, ca sa impacam toate meridianele: )
    Mai apar, plec dupa palink!

    Una 6 mai 2010 10:06 Răspunde
  • Ce coincidenta bizara, Una, Tania, Trecatorule, Omuldelamunte, nici eu nu dorm! 🙂
    Acum, insa, doarme aripa canadiano-americana: Cristina, Odille, Amalia, Iana, Miki… Ar fi culmea sa vezi ca apare vreuna acum si striga „nici eu nu doooorm”! 🙂

    Simona Catrina 6 mai 2010 11:10 Răspunde
  • Eu dormeam. Acum, nu!

    Am visat că un IT-ist cu coarne mi-a schimbat serverul, mi-a înşfăcat DNS-ul şi-l târăşte prin toate gropile şi mlaştinile indolenţei. Ce coşmar!
    Când m-am trezit, mi-am strâns blogul la piept şi l-am mângâiat pe creştet doar-doar o creşte faimos ca al Simonei. Frumoasă-i realitatea!

    Omuldelamunte 6 mai 2010 11:33 Răspunde
  • CristinaC,
    «Dam în steril» era o formula rezumativa si oarecum politicos-sibilina, ca sa nu spun «ne sablonam», sau «ne uniformizam», sau «ne unilateralizam», etc.
    Stiu ca aici avem prerogative rare si regale : blogul Simonei e una dintre ultimele redute ale bunului scris si ale bunului simt dar cand elementele ansamblului se «încadreaza», cand personajele se «unicolorizeaza», cand interventiile se «tiparizeaza», mai trag si eu un semnal de alarmist ; cum la mine anormalul e norma, normalul ma cam înfioara !
    Fiind ora mesei pe meridianul nostru, va urez sa «consumati» orgasmic, în limita stomacului disponibil.

    Thomas Man 6 mai 2010 13:21 Răspunde
  • Thomas Man, fuga si frica de normalitatea despre care spui tu nu semnifica neaparat ca suntem….diferiti, ci poate doar altfel. eu nu mi-am aprofundat anumite clipe din viata, tocmai pentru ca ma inconjurase plictisul, tiparele, formalitatile, obisnuinta, comunul, banalitatea. spui foarte bine despre unicoloratura, uniformizare etc. Dar, simpla mentionare a evitarii lor te desemneaza deja intr-o grupare alunecata in plictis. gresesc? or, ma uit in zare si nu prind nimic dintr-o astfel de stare fada. Cine e aici anost, plat, fara de savoare? Avem entitati gustoase, pasionale si atat de expresive. 🙂

    eu degust, pe indelete, firea de aici, firea de dincolo, pentru ca, nu vezi?, cei doi manageri au creat propria noastra obisnuinta. 🙂 si e chiar un alt fel de normalitate. 🙂

    tania 6 mai 2010 13:44 Răspunde
  • Thomas, mi-am zis sa fiu “o lady” si sa nu raspund nimic, apoi am citit ce ai scris astazi si am decis sa o sui pe “lady” in pod pt citeva clipe si sa-ti raspund si mii de scuze Simonei. Fac acest lucru pentru ca tu folosesti dublu standard, unul pentru tine si altul pt ceilalti.

    Cu citeva postari in urma eu am facut un comentariu complet nevinovat referitor la un “carnet de dans”. Tu ai inteles compet gresit si ai iesit in strada, pe baricade, cu drapelul in mina, strigind “Asa ceva nu este permis pe acest blog!”. Eu m-am inrosit din cap pina’n picioare cind mi-am dat seama ce ai inteles tu si mi-am cerut scuze de citeva ori, desi nici prin minte nu-mi trecuse sa scriu asa ceva.

    Acum, insa, la un monolog al meu despre un meniu organic, monolog destul de plat si prozaic, este adevarat, tu ai sarit cu multe mesaje, care de care mai grele, aratind cit de greu ti-a cazut tie la burtica pufoasa, acel momnolog. Ai mai trintit si un clip ca sa se inteleaga.
    Toata aceasta “affair” mi se pare nedemna de un “Man”, notiune pe care o asociam cu “gentleman”.
    Voi pasi in lumea reala pentru 6 – 8 ore, pt ca exista si asa ceva in afara de “make believe”. Dar daca unul din voi, Thomas, sau Vegetal, decid e sa-mi raspunda, as aprecia un raspuns mai putin imbirligat pt a nu cauta punctul si sensul pe alte pagini decit pagina actuala.
    Nu mai am timp sa-mi corectez acest mesaj, si-mi cer scuze pt orice greseala.

    Odille 6 mai 2010 13:53 Răspunde
  • T, da, gresesti 🙂
    Nici frica de „normalitate”, nici plictis în „grupare”, nici anost aici. Altfel, talpasita 🙂

    Thomas Man 6 mai 2010 13:58 Răspunde
  • Odille,
    Nu mi-a trecut NIMIC prin cap din ce ai spus tu mai sus. Cred ca e vorba, inca o data, de neîntelegere.
    Iertare daca ai interpretat asa. Milioane de scuze, chiar. Sunt aproape socat de reactia ta. Tu esti o tipa mult prea ok, îmi pare rau de aceste bulversante interpretari.

    Thomas Man 6 mai 2010 14:03 Răspunde
  • Thomas, chiar imi doream sa fiu in eroare. 🙂

    tania 6 mai 2010 14:03 Răspunde
  • Cred ca mi-e furios de necesara o reciclare la capitolul semantica. Cu simbolisticele mele se pare ca dau din boroboata în boroboata. Si pica grav la cratita fiecaruia 🙁
    Asadar.

    Thomas Man 6 mai 2010 14:11 Răspunde
  • Thomas, sa nu fie prea tarziu. 🙂

    eu si alti cativa, printre care sigur si Una, am creat deja: http://www.thomexonline.ro 🙂

    stimati locuitori ai acestui spatiu si stimate trecator, pt voi, un ALT FEL de spirit. de patefon. 🙂

    http://www.youtube.com/watch?v=4nTBKRGIKQQ

    tania 6 mai 2010 14:24 Răspunde
  • aha, Tania, subliminal de-a dreptul. vrei tu sa spui ca va fi sarbatoare cand vom merge la fete? :)))))

    un trecator 6 mai 2010 14:39 Răspunde
  • da, trecator, cam asha. 🙂 pt cei care nu stiu pic de franceza, cred ca da. 🙂 🙂

    acum, voi decideti daca stiti ori ba. 🙂

    tania 6 mai 2010 14:55 Răspunde
  • Simona si toti cei care au avut de spus ceva despre „pufosenii” daca stiti de unde se trag aceste mici rautati si ati vrut sa ma trageti de urechi fiindca devin rautacioasa – am inteles si ma astimpar imediat… daca nu stiti, e si mai bine, oricum eu sint gata fiindca intrecusem masura si chiar nu se cade sa merg mai departe.

    Odille,
    nu am crezut nici macar pentru o secunda ca TM ar fi vrut sa „parodieze” cometariile tale… dar deloc… doar p parere si atit.

    iana 6 mai 2010 16:17 Răspunde
  • Totul la mine la birou si-a revenit deci nu a trebuit sa pun in practica exercitiile din oglinda.

    @Thomas Man: multumesc pentru explicatie. In mintea mea, gadem ca ne vom stereiliza de tot. Scuze. Eu pornisem de la antiseptice si mi-am aminit ca la primul meu drum in Ro dupa 4 ani de absenta si de schimbat felul de a manca am avut probleme mari de „adaptare digestiva”. Mi s-a explicat atunci ca noi pe aici mancam prea „steril” si prea pasteurizat si… ca nu mai avem o flora microbiana care sa fie imuna la alte conditii.
    Scuzati ca m-a dus mintea in alta parte.

    CristinaC 6 mai 2010 17:04 Răspunde
  • eu am crezut ca ne face mineri 😛

    un trecator 6 mai 2010 17:11 Răspunde
  • trecator,
    de ce sa ne facem mineri?

    iana 6 mai 2010 17:31 Răspunde
  • pai nu spunea ca dam in steril ?

    un trecator 6 mai 2010 17:39 Răspunde
  • trecator… sterilul este un by product in industria metalurigica nu?

    CristinaC 6 mai 2010 17:42 Răspunde
  • Ups. nu vrem mineri, trecatorule. ca ne cautam atunci cu lanterna printre bloguri subterane. 🙂 vom fi un blogtube, ca youtube-ul nu cred ca ar mai avea trecere. 🙂 si…ar fi culmea sa ne riscam o…mineriada. 🙂

    tania 6 mai 2010 18:02 Răspunde
  • este (si) suportul pentru minereu, sau ceea ce ramane dupa extractia acestuia. incercam o gluma. am sa mai incerc si-n viitor, poate pana la urma mi-or reusi.

    un trecator 6 mai 2010 18:06 Răspunde
  • Hello, sunt din nou printre voi, nu reusesc sa inteleg daca a batut vreun alizeu, sau e numai fluturare de gene..
    La faza cu pufoseniile despre care si eu am scris plus ras raman la fel de indicativo-imperativa! Imi scapa, in schimb, partea cu carnetul de bal si conclusivul destul de categoric dintr-o postare. O sa ma uit mai bine, azi am nalucit toata ziua..
    Munteanule, daa, suveica mi se spunea cand eram mica si mancam inghetata pe bat:)
    E careva pe-aici, sau sunt cu monologul dupa mine acum si ne vedem mai la noapte in mai multi?

    Una 6 mai 2010 18:19 Răspunde
  • Aaa, pai asha da. 🙂

    Zăcăminte minerale?
    Înşiră-te, mărgărite?
    Pe lungi fire aurite?

    tania 6 mai 2010 18:27 Răspunde
  • @Una- „Carnetul de bal” s-a întâmplat acum vreo lună în urmă. Va trebui să sapi mult şi să ocoleşti sterilul.
    Nu uită şi ţi-o serveşte şi peste ani. Vezi, de asta o iubesc!

    Omuldelamunte 6 mai 2010 18:49 Răspunde
  • Una eu sunt prezenta…
    si nu mi-ai scris ca sa iti dau informatii spaniole utile .

    „Pe lungi fire aurite?”

    Printre bloguri despletite
    Si de Omu’ re’mpletite
    Cu povesti despre mancare,
    muzici sudamericane….

    continuati va rog

    CristinaC 6 mai 2010 18:55 Răspunde
  • ooppss.. sindromul pay-back! 🙂 o fi contagios?
    Odille, sau Omul sau Ilinca… la cine a ramas sticluta sa dezinfectam sa nu ne molipsim.
    TM acest maestru al pay-back-ului este lovit de peste mari si tari de concurentza! Pay-back-ul loveste din nou!

    iana 6 mai 2010 19:08 Răspunde
  • Cristina, continuam

    si tinand mana proptita
    pe tablia mesei vechi,
    ne trezim intr-o clipita,
    certati si trasi de urechi

    (ma scuzati, dar n-am gasit alta rima :P)

    un trecator 6 mai 2010 19:16 Răspunde
  • …cu uitare de plecare
    uneori sterilul salta
    minerul de mi-l scalda carnetelul mi-l ingroapa
    sa ne strangem iar in barca
    pentru vesnica-mpacare 🙂

    nico 6 mai 2010 19:18 Răspunde
  • Cristina, am uitat de spatiu… p

    nico 6 mai 2010 19:20 Răspunde
  • nico, unde-ai vazut tu spatiu cand esti prins la-nghesuiala ? 😛

    un trecator 6 mai 2010 19:23 Răspunde
  • trecator, in zborul coatelor ! P

    nico 6 mai 2010 19:24 Răspunde
  • avem aripi la picioare si la coate ???? 🙂

    tania 6 mai 2010 19:28 Răspunde
  • zbor de zi si peste noapte
    perle-n aur atent coapte?
    bal din bal preface-o carte. 🙂

    (una, vreau si eu carnet) 🙂 de bal. 🙂

    tania 6 mai 2010 19:33 Răspunde
  • aripi si-o codita perversa cand ne dor incheieturile de stramtorare 🙂

    nico 6 mai 2010 19:35 Răspunde
  • zburatori prin lumea larga
    cea a blogurilor draga
    ne-adunam cat zi lumina
    nici noaptea nu ne termina
    avem aripi diafane
    si la maini si la picioare….

    eu trebuie sa scriu rapoarte azi … in engleza nu am scris in acest mod ,inca, dar poate incerc acum ca m-ati inspirat

    CristinaC 6 mai 2010 19:36 Răspunde
  • inspiratia tot de la mina vine, cristinaC 🙂

    si de la piatra filosofala. 🙂

    simone, eram si eu cu veacul in ganduri rimate. cred ca a iesit si ceva ritm 🙂

    La hanul din alt veac
    Zburatori se strang la sfat
    Cum ca mina aur are
    iar piatra vine din floare
    cu mireasma dantuita-n
    tesatura argintita.
    Pocalele-s platinate
    din soare-n lume cantate
    si din suflet adunate.
    Printi, printese vin sa soarbe
    ceasuri verzi imparfumate
    de regina crosetate
    si-n alama-mpachetate.
    Cu ore in Tango suflate.

    tania 6 mai 2010 20:20 Răspunde
  • Abia am sosit, am deschis computerul si deodata peoziile se insiruiesc ca perlele. Aproape toata lumea este poeta. Adevarat ca este o frumusete de blog.

    tania, nu, nu poti si ai carnet de dans pt ca nu este voie. Asa s-a decis.

    Omuldelamunte, promit ca nu voi mai vorbi despre „Apricot”, insa, dupa cum vezi ,sunt oameni care nu uita.

    Odille 6 mai 2010 20:28 Răspunde
  • odille, stai ca nu pricep. ce este cu acest carnet de bal pana la urma???? si cine a decis ca nu cum e valabil? fa-mi un rezumat, rogu-te…..

    tania 6 mai 2010 20:30 Răspunde
  • tania, mi-ar fi imposibil sa-ti povestesc, pt ca ceea ce a crezut Thomas ca am scris eu, nu pot sa repet. Dar mai bine fara carnet, crede-ma.
    Sa uitam de menuet si figuri din astea, in privinat dansului va trebui sa fie ca la hora, care cum apare.

    Odille 6 mai 2010 20:37 Răspunde
  • odille, eu spuneam sa reamintesti, doar doar putem inchide un subiect. Ashaaa, avem final deschis si nu-i recomandat. adica, am un interes direct aici, pentru ca eu chiar vreau carnet. macar de tango. 🙂 hora nu-mi place, ca se poate bate pasul pe loc si devenim sterili, fara zacaminte. 🙂

    tania 6 mai 2010 20:50 Răspunde
  • o fi observat careva de printre meseni comentariul omuluidelamunte? Odille, poate tu? 🙂 🙂 🙂 vad eu bine sau e vorba despre cuvinte insirate intr-un….margarit???? 🙂

    tania 6 mai 2010 20:52 Răspunde
  • tania, poate ar trebui sa faci cerere pt o dispensa, dar nu cred ca ai sanse mari.

    Odille 6 mai 2010 20:54 Răspunde
  • tania, poate a fost un cavaler si a dorit sa ma sustina, pt ca si el era in povestea cu carnetul de dans?

    Odille 6 mai 2010 20:56 Răspunde
  • e innorat la voi? sta sa ploua? e de fulgere, de tunete?

    un trecator 6 mai 2010 20:58 Răspunde
  • Un trecator, la noi a aparut soarele. Toti norii au fost alungati de poezii.

    Odille 6 mai 2010 21:02 Răspunde
  • trecatorule, pe la mine, e de tunete. chiar acum si fulgera. serios, suparata ziua de azi pe dinafara ei. iata, acum si ploua. 🙂 de fapt, picura inca de dimineata.

    odille, poate. poate tu stii mai bine. 🙂

    tania 6 mai 2010 21:05 Răspunde
  • well, odille, pe masa cui depun cererea de dispensa???? incercarea poate tango are, nu???

    pfu, astea da tunete, trecatorule. 🙂

    tania 6 mai 2010 21:07 Răspunde
  • well, mai este un pic pana aici:

    http://www.youtube.com/watch?v=X4V9awsmKpQ

    tania 6 mai 2010 21:09 Răspunde
  • La voi se face noapte
    eu tot mai scriu rapoarte
    Tangouri toti visam
    Carnete nu puratam

    CristinaC 6 mai 2010 21:15 Răspunde
  • tania… fulgerele si tunetele le-am am avut noi aseara cand pe aici s-au rupt norii, dar crede-ma ca nu le-am trimis chiar asa departe

    CristinaC 6 mai 2010 21:19 Răspunde
  • cristinaC, se rup nori si pe aici. iar fulgere atat de lungi in spatiu si timp, nu am mai vazut de mult. ma jur. dar poate asta este doar trecerea dintre anotimpuri. semn ca vom avea o vara in sensul ei.

    trecatorule, cred ca locuim pe aceeasi strada. 🙂
    la mine chiar s-a suparat cerul. dar norul, ca orice nor, e trecator 🙂

    tania 6 mai 2010 21:25 Răspunde
  • jonglerii cu picaturi de apa:
    http://www.youtube.com/watch?v=Vh6iUAFHUBM

    nico 6 mai 2010 21:26 Răspunde
  • da, Tania, treceam eu suparat pe strada ta :)))

    un trecator 6 mai 2010 21:35 Răspunde
  • La multi ani, dea valma. iti doresc ca toti fluturii tai sa fie roi de impliniri si bucurie pentru omul special care esti si pe care am avut bucuria sa il cunosc…

    pisica 6 mai 2010 21:35 Răspunde
  • trecator, si…semnul acela multicolor care strabate, de dupa nori, cerul, este tot trecator. 🙂 🙂

    Deavalma, la foarte multi fluturashi!

    tania 6 mai 2010 21:41 Răspunde
  • LA Multi Ani DeaValma. Ti-a trimis Regina toate lalele de la Keukenhof de ziua ta?

    Daca nu ti le trimit eu
    http://www.youtube.com/watch?v=eXVcYLuPc9

    Sunt convinsa ca si fluturii se vor bucura! Cred ca in parc e loc si pentru pestisorii tai

    CristinaC 6 mai 2010 21:56 Răspunde
  • La Multi Ani, De-a Valma!

    iana 6 mai 2010 22:00 Răspunde
  • Aud ca e rost de aniversare ! La Multi Ani , draga Dea Valma ! Ne strangem toti in jurul mesei sa sarbatorim cum se cuvine ? Eu aduc o ulcica de vin pentru voi si un buchet mare de liliac alb pentru Dea Valma !

    Marina 6 mai 2010 22:04 Răspunde
  • Dea Valma, primeste te rog si urari bune de pe meleaguri canadiene. Vad ca se poarta fluturasii, atunci fluturasi de toate culorile.

    Odille 6 mai 2010 22:16 Răspunde
  • Dea Valma, la multi ani! 🙂 Petrecerile olandeze au acel parfum de interdictie, care le face irezistibile. Iti doresc un spirit liber si-un noroc nebunesc!

    Simona Catrina 6 mai 2010 22:34 Răspunde
  • Bonsoir:)
    CristineC, uite adresa mea de email:
    oana_a7@hotmail.com
    scuze ca abia acum reusesc sa raspund, am mai dat adresa mea pe-aici.
    Ma duc sa vad ce-ati mai scris.
    Iar daca nu inteleg ceva, poate ma lamureste munteanul cum e cu carnetul de cadriluri..

    Una 6 mai 2010 22:35 Răspunde
  • Cristina, Una, Tania, Odille, n-am avut curaj sa ma arunc in largul discutiei cu Thomas, mintile mele isi savureaza superficialitatea serii de joi, cand saptamana se inmoaie frumos.

    Simona Catrina 6 mai 2010 22:37 Răspunde
  • Pisica, tresar placut cand vad ca revii, chiar azi m-am uitat cu Alina pe blogul tau. 🙂 Oaspetii tai torceau confortabil. Frumos! 🙂

    Simona Catrina 6 mai 2010 22:39 Răspunde
  • Simona, imi cer mii de scuze. Te rog sa nu-ti faci griji pt ca noi suntem copii mari si educati si ne rezolvam diferendele.

    Odille 6 mai 2010 23:01 Răspunde
  • Pisica are blog? la noi nu se vede asa…

    CristinaC 6 mai 2010 23:02 Răspunde
  • Deci io n-am stiut ca nu e voie cu carnet, dar cum Domnul T. ma numise tandru ‘copil teribil’ o sa inlocuiesc ideea de carnet cu aia de catalog: )
    Un prof m-a dat odata afara de la un seminar pentru ca ne-am contrazis flagrant in ochii tuturor din clasa pe niste chestii (debile as spune azi ) despre un scriitor. Si mi-a spus sa nu-i mai deranjez ora pentru ca sufar de teribilism juvenil! Taica-miu, caruia n-am ezitat sa-i zic intamplarea din ziua respectiva, a conchis ceva de genul: ”profesoru’i tampit! tu suferi de toate tipurile de teribilism!”
    Nu ma chinuie amintirile, dar ma-ntreb daca intrebarea mea de mai devreme si zarva pe care-o mai fac eu uneori pe-aici, nu reusesc uneori sa va dea batai de cap: ) S-ar putea ca gluma trecatorului sa fie destul de aproape de adevar, deci n-am mai prea evoluat din anul I..

    Una 6 mai 2010 23:04 Răspunde
  • Una, ramai asha, stai pe loc, aici nu sunt batai de cap 🙂 se numesc discutii. constructive. :)Cum sa devii Alta? 🙂

    tania 6 mai 2010 23:12 Răspunde
  • Una mie mi-a spus un prof in facultate dupa ce imi facuse observatie ca vorbesc in timp ce el explica (si avea drptate) ca tac impertinent….Si eu care nu n-am spus nimic fiindca avea drptate…

    CristinaC 6 mai 2010 23:13 Răspunde
  • las-o, Tania, sa mergem impreuna inainte, pe langa Simona, cum sa stea pe loc? cum scrie ceva nou Simona, luam si copilul, si catalogul (p’asta doar daca tine mortis. oricum avantajul e ca, din ditamai catalogul poti scoate, cand o fi nevoie, gramada de carnetele de dans. asta asa, ca sa nu uitam 😛 )

    un trecator 6 mai 2010 23:15 Răspunde
  • da Una ne mai dai tu si batai de cap… dar asta e de bine… tine-ne ocupati in stilu-ti caracteristic.

    iana 6 mai 2010 23:15 Răspunde
  • sa transformam catalogul intr-un maaarree registru unde sa inregistram toate dansurile. da tania, chiar si hora, fiindca se mai intimpla ,rar, ce-i drept, sa mai batem si pasul pe loc.

    iana 6 mai 2010 23:18 Răspunde
  • Domnule T., de luam si catalogul, va fi sigur unul….teribil. 🙂
    …….eu nu inteleg NIMIC din carnetul de dans si…..neuitatul. De ce atata conspiratie?????? Macar trimite-ti un indicator catre pagina aceea de acum o luna sa ne lamurim si noi…:(

    tania 6 mai 2010 23:19 Răspunde
  • eu nu vreau carnetele fiindca asta suna a „confidential” si daca e confidential eu vreau sa stiu tot-tot. asa ca mai bine cu catalogul – registrul la vedere.

    iana 6 mai 2010 23:19 Răspunde
  • iana, mai bine Hara, in loc de Hora. 🙂

    ce zici??? poti vedea linkurile????

    http://www.youtube.com/watch?v=sW0ZwRQVqKM

    tania 6 mai 2010 23:22 Răspunde
  • pai daca mai dam si indicator, ar insemna ca pe langa tango si hora, tragem si-un scurt dans al fetelor de la Capalna (ma rog, voi, fetele) ca ala-i cu pasi inapoi. cu neuitatul ma gandeam ca mai bine nu ne mai uitam la ce-a fost 🙂

    un trecator 6 mai 2010 23:22 Răspunde
  • tania,
    nici eu nu inteleg nimic din carnetul de dans , dar ma gindesc sa rasfoiesc blogul in week-end, pe ascuns, cu lanterna sub patura, si sa nu ma las pina nu gasesc carnetul acela.

    devine ca in bancul cu polistii pe care ii intreaba seful lor: unde se ascunde lumina cind o stingem. si astia se duc acasa inchid si deschid luminile ca sa se lamureasca, pina unul dintre ei gaseste raspunsul: in frigider, acolo se ascunde… cind deschizi frigiderul o gasesti acolo.

    iana 6 mai 2010 23:23 Răspunde
  • :)))) Tania, iana vede link-urile, nu le poate accesa (ce-al naibii am fost acum! )

    un trecator 6 mai 2010 23:23 Răspunde
  • Deci VA SPARG daca mi l-ati gonit pe Thomas: )

    Una 6 mai 2010 23:23 Răspunde
  • mai, Una, tu vii de la crasma? :)) de unde si pana unde concluzia asta? ia, sezi copacel, poate are omul treaba, asta nu inseamna ca l-am gonit noi.

    un trecator 6 mai 2010 23:25 Răspunde
  • …asta ca tot era OK cu bataile de cap: )
    pot avea degringolade ale limbajului , berechet!: )
    Uff, in fine, se misca gratios serverele astea,pare cam toata lumea prezenta pe-aici, prin luminis!

    Una 6 mai 2010 23:26 Răspunde
  • hehehehhehehehe. corect domnule T. pfuuuu! 🙂 🙂

    Una, esti……dementiala. 🙂

    tania 6 mai 2010 23:26 Răspunde
  • thomas, prin ce pagini umbli???? poate sterge ceva din scriitura????? uff, eu tot is curioasa cum vine treaba cu…carnetul. 🙁

    tania 6 mai 2010 23:27 Răspunde
  • pai daca insisti si insisti, cred ca era vorba de carnetul tau de soferita, pierdut asta iarna in zapada.

    un trecator 6 mai 2010 23:28 Răspunde
  • gata, am gasit discutiile. Uff, elucidarea misterului de mister. 🙂

    tania 6 mai 2010 23:29 Răspunde
  • T-ule, am fost azi la o carciuma la pranz. Am ajuns mai devreme si pana mi-au venit si companionii v-as marturisi ca v-am citit de pe mobil. Nu-mi dadea voie sa va dau si eu reply, dar mi-a placut teribil, parca citeam o carte, tupaiam cand aici, cand la muntean-ul pasionat (si) de tango: )

    Una 6 mai 2010 23:29 Răspunde
  • Pleca acasa… va rog sa-l gasiti pe Thomas si pe toata lumea pana pornesc Pc-ul de acasa bine? Daca sunteti cuminti va dau bomboane de ciocolata fina ( made in Italy) cu alune la mijloc.
    Pupicuri

    CristinaC 6 mai 2010 23:30 Răspunde
  • nu, exclus, domnule T. Am fost la cateva baluri aici, pana sa aflati ca is soferita. 🙂

    tania 6 mai 2010 23:30 Răspunde
  • Una, te rog sa nu-ti facu griji. L-am vazut pe Th pe la casa cu maslini a Omului de la munte.Era singur, gazda facind, probabil, lectura cu Ilinca, la ora asta.

    Odille 6 mai 2010 23:31 Răspunde
  • odille, omul a spus mai devreme ca…..ca…….ca……. te iubeste. 🙂 🙂 ai vazut?????? 🙂 a si explicat de ce chiar. 🙂

    tania 6 mai 2010 23:33 Răspunde
  • Taniuto, o sa te strig de azi incolo elucidatoarea: ))
    Mr.Smith io in zapada nu-mi pierd carnetul de soferita, nici p’ala de note. Doar vocabularul si/sau vreun repertoar: )
    Ah.Si abacul!
    Doamne, in ce hal ne mai aberam pe-aici..: ))

    Una 6 mai 2010 23:34 Răspunde
  • Odille: )
    Nu pot spune ca-s chiar ingrijorata, dar intrebatoare tot raman, ca doar ma stiti cum intru-n vrie! Stiu, voi sunteti draguti prin definitie si definitiv, da’ io am inceput deja sa ma foiesc pe ergonomic..
    A aparut un personaj foarte misto la muntean in gradina lui cu lalele, ma duc sa vad ce-am putea delira printre ronduri si rondele! Sunt cu ochii pe Domniile Voastre: )
    Paca oare nu obisnuieste net cu noi dupa apus?

    Una 6 mai 2010 23:40 Răspunde
  • Una, fix in momentul asta am avut impresia ca esti fantomatica. 🙂 🙂 🙂 in trecerea de aici acolo. daca esti imbracata si in alb, asta e! te-am prins! 🙂 🙂 eu propun sa facem si o gradinita intre han shi cabana. Ce ziceti? 🙂

    tania 6 mai 2010 23:42 Răspunde
  • trecator, mai da’ chiar ca esti …. las’ ca ajung acasa si stau si ascult muzicile… nu prea mai am timp sa scriu ceva cu voi de acasa dar cu muzile sint up-to-date asa sa stii.
    ma duc si eu o fuga in curtea de la munte… sint cu voi inca o jumatate de ora.

    iana 6 mai 2010 23:46 Răspunde
  • TM. ia vezi tu cu discretiile astea, stii?
    cred ca nu te faci iar din cerneala simpatica… 🙂

    iana 6 mai 2010 23:48 Răspunde
  • Tania: )
    Pe fragilul domn T. unde l-ai pitit? Se pare ca aia cu carnetul de soferita ascuns in zapada te cam viza, da’ io, cum stii deja, gasesc urgent raspunsuri, inclusiv la chestii retorice: )))
    Deci pe bune ca am fost la o carciuma misto azi, cu mancare faina si chelneri gratiosi, atenti, deosebiti. M-a luat prin surprindere la mai multe capitole: preturi super-decente, desi e-n P-ta Victoriei, servire spectaculoasa, mancare savant aranjata pe platouri si gustoasa. Nu mai continui, o sa credeti ca am trecut pe advertising-uri: )

    Una 6 mai 2010 23:53 Răspunde
  • mda, nu cred ca am gasit ce trebuia. 🙁 pagina pe unde am ajuns ma indica pe mine si pe thomas luati la harta din cauza de bal, dar nu de carnet. 🙂 Thomas, cum nu mai am un ego exacerbat, am ras copios pe marginea subiectului de acolo, demn, totusi, de nerepetat. 🙂
    sa tinem cont de sfatul domnului T. !!

    tania 6 mai 2010 23:53 Răspunde
  • pai, Una, nu l-am pitit eu pe trecator. 🙂 Buna asta. cred ca e pe aici pe undeva, rasfoind pagini, daca nu….cel mai probabil printre perne shi pufoshenii. 🙂 🙂 in rest, nu ash shti sa-ti spun.

    Uno, fara publicitatiuri. mai bine un banner mare la han, sa se vada si printre picaturi de ploaie, tunete, fulgere si stele cazatoare. 🙂

    tania 6 mai 2010 23:58 Răspunde
  • si cum se cheama restaurantul ala?

    iana 7 mai 2010 0:01 Răspunde
  • iote-o pe iana ca ne-a dat cu gheata-n cap: )
    cu gheata de cuburi chiar! draga mea Iana, restaurantul se numeste ”Thalia”, e undeva pe str.Sevastopol..in zona Buzesti, aproape de Pta Victoriei.

    Una 7 mai 2010 0:08 Răspunde
  • ce?
    unu ca sint curioasa pe unde maninci tu.
    doi ca niciodata nu se stie cind mi-e foame in Bucuresti si nu stiu unde sa ma duc.

    iana 7 mai 2010 0:15 Răspunde
  • asa am sughitat si dupa rata aia de la Constanta ca voiau sa zica ce restaurant e ala…

    iana 7 mai 2010 0:17 Răspunde
  • ca nu ziceau numele restaurantului, cel cu rata, de la Constanta

    iana 7 mai 2010 0:18 Răspunde
  • eu am mincat anul trecut la o terasa-restaurant pe la televiziune… fiindca am batut din pinteni ca vreau si eu sa vad lume de fitze… foarte proasta mincare – ceva ce ar fi trebuit sa fie salata cu fructe de mare… si dupa ce am vazut nota de plata ma si vedeam la spalat vase, la curatat mesele, ca sa ne mai scoatem din bani.

    iana 7 mai 2010 0:23 Răspunde
  • Iano, hai sa ghicesc unde te puteai duce pe langa Televiziune:
    City gril? Uptown? Fattori-trattoria nush cum? Era pitit pe vreo straduta in zona, sau la vedere, chiar pe Dorobanti? Mai era unu’ cu specifin unguresc undeva mai spre Pta Dorobanti..
    Sau poate-ai fost la Quattro Staggioni, ala din buza Herastraului? Cu exceptia primelor doua mentionate, unde nu am mai fost de cel putin 2 ani, la restul se mananca destul de misto. Dar sunt cam exagerate uneori preturile, asa e..

    Una 7 mai 2010 0:31 Răspunde
  • Iana draga, eu am gasit si am pe o lista mai personala, asa, cateva locuri in Bucuresti unde e pacat sa nu mergi cu prietenii. Ma refer la restaurante. Pentru mine conteaza mai putin specificul lui, ma intereseaza cum se poarta aia pe-acolo cu mine si implicit cu mesele populate, pe langa mancarea in sine.. Imi pare rau pentru experienta neplacuta de care spui, cum ati ajuns acolo?Vi l-a recomandat cineva, sau v-ati oprit si voi unde v-a apucat foamea?: )

    Una 7 mai 2010 0:36 Răspunde
  • trecator, ne-ai suntat. De ce m-oi mai mira io oare asa, la ce pui de lele esti tu de fapt……..: )

    Una 7 mai 2010 0:42 Răspunde
  • Adevarul e ca ma uit ( dupa voi pe-aici ) ca_coorca_n’ lemne! : ))
    E firesc, la 01.05 oamenii sa doarma..
    Marina draga, tu vii cam rar pe-aici! Ca sa nu mai vorbim de layla care e meteorica si savuros-glamouroasa, da’ si pe ea o prindem rar.

    Una 7 mai 2010 1:06 Răspunde
  • Ce faceti, fetelor, v-am lasat un pic de capul vostru cu baietii si i-ati pierdut, sa stiti ca data viitoare vi-i scot din priza inainte sa plec, daca-i vorba ca nu sunteti cuminti si n-aveti grija de ei! 🙂

    Simona Catrina 7 mai 2010 1:11 Răspunde
  • Simonetto, mai e un pic si ne scoatem si noi prizele, alea cu impamantare cu tot! Avem ustensilele-n gena: )))
    Ma bucur c-ai venit. In Canada aveai fus mioritic, aici ai trecut pe ora nord-americana. Io mai am un pic si-mi termin lectiile pentru maine, dar ma astept, pana dau submit-ul riguros, deja sa-ti fi raspuns cineva; de regula trecatorul sau munteanul se itesc pe-aici cand le apare ”Reine” prin zona: P

    Una 7 mai 2010 1:24 Răspunde
  • Una, azi-noapte pe vremea asta eram in acelasi foisor, de garda, te-ai fi gandit ca pic lata azi. As! 🙂 Tocmai mi-am luat casti noi si ascult o muzica destabilizator de misto.

    Simona Catrina 7 mai 2010 1:33 Răspunde
  • Thomas şi Trecătorul sunt la somn, iar fetele nu adorm decât cu o poveste şi numai după ce frământă perna până ce-i găsesc poziţia de nănică.

    Omuldelamunte 7 mai 2010 1:33 Răspunde
  • Simona, cred ca tu inca te legeni pe fus canadian, dar dupa ce fus merg tania, Una si Omuldelamunte?

    Sa visati povesti frumoase. Noapte Buna!

    Odille 7 mai 2010 1:49 Răspunde
  • Omuldelamunte, in ceea ce ma priveste, am de framantat patru perne si doi puisori (de perna, ca sa nu existe ambiguitati!), asa se explica ora depravata la care ma duc sa dorm, in general.

    Simona Catrina 7 mai 2010 1:52 Răspunde
  • Simona, sper că sunt perne de puf pentru că acelea de decor sunt numai pentru musafiri care rămân intempestiv peste noapte şi dorm pe canapea.
    Am păţit şi eu să dorm pe canapea pentru că aşa promisesem încă de la restaurant. O dată, de două ori, sunt gentleman…apoi nu mai este ea gentlewoman.

    Omuldelamunte 7 mai 2010 2:05 Răspunde
  • Domanr domane ce destrabaare prin gradinita ta… oameni care ar trbui sa fie la nani nani puiu’ mamii sunt cocotati pe net ….
    V-am citit si m-am bucurat sa va vad veseli.

    Noi abia acum , dupa cina ne gandim cat de multe treburi mai avem de rezolvat si …plecam la cumparaturi, pe urma gatit pentru maine macar ceva pus o masina la spalt vasae si alta la rufe…pe seara cand la voi e zori de zi calcam 3 camasi caci avem 3 barbati in household si nici unul nu stie sa calce camasi…

    vise placute…
    Odille tu ce faci?
    iana esti in parc cu Ana?

    CristinaC 7 mai 2010 2:07 Răspunde
  • Cristina C, eu venisem sa sting candelabrul. O seara frumoasa si cu spor.

    Odille 7 mai 2010 2:12 Răspunde
  • @Odille- Poţi să-l stingi că Regina s-a culcat! Eu văd şi pe întuneric.

    Omuldelamunte 7 mai 2010 2:14 Răspunde
  • Omuldelamunte, bine ca ai spus ca esti aici, eram gata sa o sting. Am vazut ca ti-ai pus o dorinta, bravo ca ai papat tot si probabil ca ai venit sa-i spui Simonei. Te las pe tine cu lumina. Somn usor si indeplinirea dorintei.

    Odille 7 mai 2010 2:18 Răspunde
  • Odille, am venit de trei luni in Romania, daca inca m-as mai legana pe fus canadian, as avea deja un diagnostic. 🙂

    Simona Catrina 7 mai 2010 2:23 Răspunde
  • Draga Cristina, tot cam atatea treburi avem si noi de facut. Doar ca nu le facem. 🙂
    Mi-e dor de Canada noastraaaa, mai ales dupa ziua de azi cand Boc & Basescu au dospit taxele si au reluat bataia de joc. )

    Simona Catrina 7 mai 2010 2:25 Răspunde
  • Simona, glumeam. O seara placuta la taifas alunga o gramada de stres.

    Odille 7 mai 2010 2:27 Răspunde
  • Odille, stiu ca glumeai, si eu glumeam, de-aia am pus mutrite vesele. 🙂 🙂 🙂

    Simona Catrina 7 mai 2010 2:29 Răspunde
  • Ma simt vinovata sa te mai tin, fiind asa de tirziu la voi. Iti doresc somn usor si o zi frumoasa miine.

    Odille 7 mai 2010 2:34 Răspunde
  • Sim nu sunt la curent cu nimic… prefer sa va citesc pe coi inaintea de a viziona stirile pe TVRI… ma pune mam la curent ( elecric) imediat ca toti ma iua de buna si proaspata cand ajung acasa.
    Masinile merg.. eu plec la cumparaturi… ma intorc repede ca nu ma duc la Winners.

    CristinaC 7 mai 2010 2:34 Răspunde
  • PS. Pe Voi am vrut sa spun

    CristinaC 7 mai 2010 2:34 Răspunde
  • Va pup, dragelor Odille si Cristina, happy shopping, happy Thursday, o zi pufoasa va doresc! 🙂

    Simona Catrina 7 mai 2010 2:37 Răspunde
  • Haiducie serioasa pe-aici, si nesoamne cat cuprinde..
    Nu stiu de ce la mine Vinerea seamana cu Lunea, deci si azi voi fi un fel de ‘muscata din fereastra’.
    Am catalogul la mine, azi cine n-are nota si nu si-a facut nici temele, sa-si roage neamurile sa le tina pumnii stransi,pliz: )

    Una 7 mai 2010 9:26 Răspunde
  • sim, nu vreau sa tresari… eu sunt mai mereu prin preajma, ba pe pervaz, ba pe sub cuvinte. ca totdeauna. 🙂 multumesc de vizita si tie si alinei, casuta mea/ blogul meu e doar un loc unde cuvintele se rostogolesc asemeni picaturilor de apa. si e bine asa.

    da, cristinac, exista un loc al pisicii, de putin timp, dar nu as vrea sa-i fac reclama aici, nu mi se pare nici frumos si nici corect fata de cea care m-a primit mereu cu caldura, simona.

    pisica 7 mai 2010 9:46 Răspunde
  • auzi, to’arsa, pui note si pe mirari?

    un trecator 7 mai 2010 9:48 Răspunde
  • Buna dimineata, dragilor!
    Ai pus de cafea, Una ? Aduc eu nisipul… 🙂
    Frumos era insa sa fie in Blogroll…, chiar merita, nu ca ar avea nevoie de reclama.

    all blacks 7 mai 2010 10:28 Răspunde
  • Simona,

    Noi avem inca un grup, care manifesta preferinte culinare comune.
    Bem snapsuri si mancam pe saturate. Nu la carciuma. Ne adunam pe la fiecare, vinerea pe-nserat, la cinat…iar cand timpul e frumos, incingem gratarul, pe care il garnisim cu de toate.
    Iar la sfarsit, acum, in sezon, nelipsitele ,,capsuni”.

    SA AVETI POFTA!

    mi 7 mai 2010 10:32 Răspunde
  • o cafia la nisip, va rog, asezonata cu un pishcot si o apa plata. 🙂

    buna dimineata, printre zi deja. 🙂

    tania 7 mai 2010 10:45 Răspunde
  • Una , raspund si eu „prezent” ! Mi-e teama ca vei face prezenta si imi vei scadea nota la purtare pentru absente nemotivate . Hmm, temele ? Sa stii ca mi le fac in fiecare zi , citesc tot , chiar daca nu prea raspund la lectii !

    Marina 7 mai 2010 10:54 Răspunde
  • Buna dimineata, buna dimineata!
    Eu n-am decat nisip ud (dupa iarna vine toamna? stie cineva?) iar capsunele au gust de ploaie. Cafeaua mi s-a terminat deja si flota sta sa se scufunde. Da’ as veni cu pofta ( cititi cum va lasa inima ca nu am diacritice)!

    Paca 7 mai 2010 11:05 Răspunde
  • MUZA COMEDIEI GATESTE BINE DAR UNEORI RADE STRAMB.
    Una calda, una rece !
    Una m-a aparat cu ardoare atomica, Simona m-a abandonat, stigmatizat cu fierul de calcat, în groapa cu lei 🙂
    Dintr-o prietenie înca neînregistrata la primarie, Iana, Tamia si CristinaC au aratat o morganatica încredere în fondul meu principial de cuvinte. Multumiri înflacarate celor 4 gratii ! Le sugerez totusi sa fie mai suspicioase cu fantomele, mai ales cu cele care scriu cu cerneala simpatica.
    Eu nu am imaginatia chiar atat de bogata ca sa-mi pot închipui ca vreo litera din bazaconiile însirate de mine aici din fuga calului ar putea vexa vreun participant la trafic. Unde intentie nu e, nimic nu e.
    Daca te holbezi bine, dalmatianul asta nu are nicio pata.
    Am conceptualizat recent «Trebuie sa platesti ca sa fii furat», sunt nevoit sa teoretizez acum «Trebuie sa-ti ceri scuze pt o culpa inexistenta» si, maslina din dulceata de portocale, ele nu-ti vor fi nici macar acceptate ! 🙁
    In «societate», ti se numara dumicatii desi nu ai inghitit decat un pahar cu apa.
    Eu stiu sa înjur dar nu o fac decat in fata oglinzii. Dupa black out, m-am uitat fix in ochii mei si m-am stropsit. Asa-mi trebuie !

    Daca memoria nu-mi joaca feste, cred ca am spus deja ca sunt lexicopat cu patalama si asta nu-i doar o fita de stil.
    Am omis probabil sa precizez : sunt lexicopat cu specializarea în calcat în strachini, daca e sa ma oglindesc in semeni si semene.
    Mi se trage poate de la nastere : am venit cu cezariana prin iconoclastie. Mai trag cu prastia dupa baloane, nu m-am vindecat nici dupa pedeapsa cu moartea, rejudecata, dupa apel, în arest voluntar la domiciliu.
    Din pacate, zboara balonase si în cerul plin de stele pe care-l deseneaza inspirat muzicienii acestui blog sub bagheta iubitoare a gazdei noastre.
    Eu ma exersez cu balonase de sapun, poate poate nimeresc un zeppelin. Oricum fac boom boom, pt ca ocolesc rutina ca pe raie.
    Afurisita de gluma proasta.

    PRECIZARE : niciun fonem din textul de mai sus nu are intentii nocive, jignitoare, etc.

    Thomas Man 7 mai 2010 11:11 Răspunde
  • ok, all blacks… asa sa fie.

    pisica 7 mai 2010 11:15 Răspunde
  • Pe Simona tot nu o vad 🙂 , dar blogul ti-l vazusem demult si mi-a placut, sincer. Sa ai spor!

    all blacks 7 mai 2010 11:29 Răspunde
  • Thomas Man 7 mai 2010 11:32 Răspunde
  • demult? duminica face 2 saptamani… 😀 e inca crud!
    multumesc.

    pisica 7 mai 2010 11:37 Răspunde
  • Herr Man, daca n-ar exista cei ce merg impotriva curentului, cine ar mai sparge zidurile care ne inconjoara?
    Listen to this:
    „So you can stick your little pins in that voodoo doll
    – I’m very sorry, baby, doesn’t look like me at all.
    I’m standing by the window where the light is strong,
    They don’t let a woman kill you, not in the tower of song.”

    Paca 7 mai 2010 11:48 Răspunde
  • Salutari meteorice din buza inspumata a marii!
    Va citesc/savurez deseori printre fire de nisip si petece de soare, uneori mai scrijelesc si cate un comentariu dar pana la submit mi se termina bateria la laptop.
    Azi profit ca soarele s-a dat dus si o sa dau iama la Chinese Garden ca ramasesem cu gandul atarnat si gura apa, la vinetele umplute ale Ancai G. Dar nu inainte de a-mi hrani liota de maidanezi adoptati, ce ma asteapta cuminti si nerabdatori in fiecare dimineata la locul stiut pe plaja.La joggingul de dimineata am adoptat cu voiosie si cateva lebadute din golfuletul de la Midia Navodari, dar dupa cateva zile brusc mi-a palit entuziasmul celor 5 km dus si alti 5 intors de slalom printre scoici, alge, santuri lasate de tractoare ce au uitat sa-si lase discurile in nisip.
    Va mai spun ca am primit o mandrete de avertisment dar nu pentru lacomia de a-mi fi burdusit portbagajul cu scoici care mai de care mai sofisticate (si mai urat mirositoare), ci pentru ca fiind loc berechet pe plaja(a se citi goala)mi-am facut socoteala ca nu i-ar strica si masinutei mele putin aramiu. Chit ca argumentul asta nu i-a prea convins pe atosii de la politia locala sa nu-mi faca masina, vedeta de la pagina 5…

    layla 7 mai 2010 11:48 Răspunde
  • : )
    Io-s dupa o sedinta, deci gata capsata, puteti sa ma prindeti intr-un file, d’ala muncitoresc, in care se trec pontajele: )) .Ma bucur mult ca-i atat de multa lume la ora asta la brainstorming.
    Nu as comenta cezariana icononoclasta, io nefiind musai adepta ‘normalului’ iconodul.
    Ma intreb acum daca nu cumva chestiile astea din trecut pe care ni le ducem in carca pe post de aste_riscuri virtuale nu ne devalmasesc prea tare magnele.. Oricum, haios mi se pare, si am facut-o si eu, si destui dintre cei ce scriem pe-aici, dam o bata la un car cu oale smaltuite, si apoi ne explicitam gestul si ne scuzam ca n-am stiut ca acolo salasluiau portelanuri de Saxa.
    Elev Smith, inafara de mirarile care-ti sunt si cadou si bici, uneori, ce altceva mai gasesti bun si esential de zis azi, ca te scot la harta, nu prea ai nota: )
    Pisicuto, ce frumos ca mai dai cate-o geana pe-aici, si eu trec pe la tine prin lacas uneori.
    Paca draga, si Marina, io ma uit dupa voi pe-aici si noaptea, cand mai stam la suete sub luna.

    Una 7 mai 2010 11:49 Răspunde
  • thomas man, PS-ul tau suna mai nimerit astfel- acesta este un pamflet, tratati-l ca atare. 🙂

    ar fi trebuit sa iti justifici intr-un oarecare fel pedeapsa asta cu moartea si arestul voluntar la domiciliu. prevad si presimt un living descarcat in baloane si balonashe, in tintar nascocit dupa propriile tale reguli lexicale, in care rutina este aspru pedepsita, trecuta la coltz, in genunchi pe coji de nuca. Stapanesti imperiul cuvintelor imbracate somptuos dupa moda stralucita al unui profil gen Galliano sau al Viviennei Westwood, dintr-un soi de extravagantza clar-obscura croita sigur prin atelierele tale. Esti pus pe shotii unoeri curajoase, alteori timid agatate pe umerashe ursuze. Din cate constat, preferi mesele orientale, rotunde sau patrate dar sustinute perfect pe patru picioare, sub greutatea a zeci, poate sute de vesele tipator condimentate pentru orice imbold nascocitor de tonus. Te construiesti, reconstruindu-te verbal, dupa fiecare lingurita sau furculita de bucate al caror gust trebuie musai sa-ti fie strain, atipic, alarmant de delicios….un sfat??? incearca, din cand in cand, sa te mai uiti si in ochii tai. 🙂 🙂 nu trebuie sa-i tii neaparat deschisi. 🙂

    tania 7 mai 2010 11:55 Răspunde
  • To’arsa, bun si totodata esential este ca azi incepe we ! da’ nu stiu de ce simt ca unii sunt inca prinsi intr-o zi de marti cu ceasuri rele 🙂 daca ma scoti la harta, marcheaza talia s-o nimeresc cu ochii inchisi. ha! v-am prins! va gandeati la prostii, dar intentionat n-am scris si „h”, da?

    un trecator 7 mai 2010 12:02 Răspunde
  • Draga Oona, aici pentru absente aduci Entschuldigung scris/semnat de parinti . Dupa 18 ani (ceea ce mi se pare extrem de amuzant) il scrii/semnezi singur – tu pentru tine.
    Asadar: am avut ieri o zi , nu rea, da’ grea si ciudata, in care – printre altele- am fost intrebata daca stiu sa scriu si sa citesc . Grea intrebare. Nu cum as vrea. Nu cat as vrea. Nu intotdeauna. Inca mai caut raspunsul potrivit!
    Mit freundlichen Grüßen,
    Paca

    Paca 7 mai 2010 12:06 Răspunde
  • trecator, h de la Thalia???? restaurantul???? 🙂

    tania 7 mai 2010 12:06 Răspunde
  • Cat despre suspiciunea cu care ar trebui tratate fantomele eu imi pastrez neconditionata parere ca putem admira, iubi, chiar, cu puteri inexplicabile, dar luate din rezervele noastre strategice, exact pe cine vrem noi.Adica e de capul nostru, totul, fiind vorba de un fel de ‘second life’ in care alegem sa traim, nu avem obligatii, dar nu ne asumam nici drepturi.
    Sau putem s-o facem, dar atunci tarasenia capata aripi.De libelula.

    Una 7 mai 2010 12:12 Răspunde
  • normal ca de-acolo, Tania. am sa ma duc incognito, poate, sa-i stric reclama Uneia (mamaaaa, cum suna chestia asta de la final !! :)))

    un trecator 7 mai 2010 12:13 Răspunde
  • Reclama Uneia. 🙂 suna mirobolant, dar e tot(Una) 🙂 , domnule T. 🙂

    Una, cand vorbeai de numele restaurantului, mi-am dat seama ca tot ce se intampla sa inceapa cu T si e din cateva litere, pe doua silabe, imi sare in privire instantaneu.

    Mi-a placut asta cu….rezervele strategice. parca iesim pe campul de lupta. Unde sunt spartanii??? gladiatoriii???? sau amazoanele???? Uno??? 🙂

    tania 7 mai 2010 12:22 Răspunde
  • Paca draga, tre sa dai toata viata felii de ingaduinta semenilor tai.Ca nu cred ca te-a intrebat asa ceva vreun piranha..
    Doamna T. io spun ca-s prea multe potriveli, nu degeaba am facut eu o acolada cu Domnia Voastra si Domnul Aferent: ) Fantomatic sau nu, oamenii care au devenit prezente cotidiene in cafeneaua asta gazduita de Tango, incep sa-si gaseasca conexiuni intre nickname-urile lor si ale celorlalti. E ca un chat din anii 2000, ce dreaq, nu-mi spuneti ca nu stiti asta, o gramada dintre noi, cei de-aici, eram si atunci si pe-acolo, voiam sa vedem cum stat treaba cu virtualu’ si posibilitatile fericite!
    Trecatorule, marcat-as harta cu stegulete movulii! Normal ca tre sa te duci sa vezi ce si cum, dar cand o sa fii mega-flamand, ca au tigai picante mari in diametru.Ma uitam pe site, cica Thalia asta e cu vechime, e unul si prin Tineretului, vizavi de Pta Norilor, care stiti zona..
    Al, tu ai avut note mari la purtare cand erai mic?
    Sau mijlocii?: )

    Una 7 mai 2010 12:38 Răspunde
  • Am revenit, ca si pe mine m-a piscat de ureche aia cu reclama Uneia.
    Da’ ”reclama lu’ Una” suna chiar pisdos! : ))))
    Scuze celor care vedeau in aceste pagini doar petale de crini si mirobolante gaze in loc de cuvinte, exprimarile mele au uneori sunet de harlet.
    Nu-i rau sa te duci mai pe sestache, poate era intr-o zi buna lumea ieri!
    Dar oare tie nu-ti placeau, de fapt, stabilimentele cu crasmarite, oare? D’alea de pe vremuri, cu ii si ulcioare de vin ales?!
    Paco, tie-ti lipseste acolo mancarea romaneasca? Sau te-ai adaptat fara probleme la bucataria nemteasca?

    Una 7 mai 2010 12:50 Răspunde
  • exista Piata Norilor in Buc. ?????????

    tania 7 mai 2010 12:50 Răspunde
  • Ihi: )
    Intre Tineretului si Timpuri Noi, prin zona Universitatilor, daca stii: Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu si ce-o mai fi..

    Una 7 mai 2010 13:04 Răspunde
  • Layla, aparitiile tale (chiar si pe post de cometa, daca altfel nu se poa’ ) mie personal imi plac mult.

    Una 7 mai 2010 13:06 Răspunde
  • Da Tania, Piaţa Norilor e pe lângă Parcul Tineretului.

    Omuldelamunte 7 mai 2010 13:07 Răspunde
  • Buna Dimineata tuturor, fara nici o exceptie!

    Paca, in Europa ,Romania a fost si este cunoscuta, in Canada, cind am sosit, se uitau cu mare suspiciune la noi. Sa nu uitam ca in istoria Canadei au fost lupte sa fie primiti numai cei din Anglia si Tarile nordice, pt ca nu vroiau sa se strice rasa.
    Eu am fost intrebata cu ce ne imbracam noi in Romania?

    Dar au trecut anii aceia, nu a fost usor, dar acum au venit alte probleme si alte bucurii.

    Odille 7 mai 2010 13:10 Răspunde
  • Numai ca daca imi amintesc bine Piata Norilor nu este un loc tocmai placut???

    Odille 7 mai 2010 13:10 Răspunde
  • O dimineata exceptionala si peste balta, asadar!: )
    Deci, Odille, poate ar trebui sa definesti ce inseamna ‘un loc tocmai placut’. Din cate imi amintesc nu seamana zona cu pricina nici cu Berceniul-Beirut, nici cu anumite parti din Bucurestii Noi, dar poate tu stii altceva.Eu recunosc, merg rar pe-acolo.

    Una 7 mai 2010 13:36 Răspunde
  • Una, eu cunosc putin din suburbii, insa compar pietele cu Piatza Amzei. Am fost o singura data in Piata Norilor si imi aduc aminte ca nu m-am simtit in largul meu. A fost cum am simtit, nu-mi amintesc motivul.

    Odille 7 mai 2010 13:40 Răspunde
  • Cred ca voi incepeti curind weekend-ul, va doresc un weekend placut, cu soare si voie buna.

    Odille 7 mai 2010 13:42 Răspunde
  • Una, ai fost beton la comentariul ala :))))) ma rog, nu te vad statuie, ca sa se muleze musai materialul mentionat de mine, da’ s-a mai colorat pagina asta putin :))) stai sa vina Simona, parca o vad ca-ti ia catalogul :))))))

    un trecator 7 mai 2010 13:58 Răspunde
  • As vrea sa fac o precizare. Bucurestiul este foarte schimbat si am o senzatie de neliniste.
    Una, nu este vorba de Beirut, dar nu este cum il stiu eu.
    Eram intr-o dimineata de Duminica pe Calea Victoriei , adevarat ca era devreme, si citiva tineri tzigani veneau de pe o straduta. Cum m-au vazut au strigat: Ce alba e!
    Sigur ca nu sunt in apele mele, aici nu a strigat nimeni ,niciodata lamine, in toti anii de cind sunt aici.

    Odille 7 mai 2010 14:12 Răspunde
  • Una:))) bună faza cu catalogul; am crezut că numai eu funcţionez prost vinerea…
    Neamurile alor mei nu au fost avizate, deci s-a lăsat cu victime azi 🙂

    simo 7 mai 2010 14:15 Răspunde
  • Oona, eu locuiesc in Turnul Babel, si cate limbi, tot atatea tentatii culinare care te imbie. Sigur ca mancarea nemteasca nu e argumentul decisiv in a te stabili aici dar am invatat sa-mi placa „spargel” cu sos olandez (sparanghel cred, in romana, nu sunt sigura), varza acra cu ananas, prajiturile cu ciocolata de la KaDeWe . Nu-mi place aroma de „curry” asa ca (desi e renumit in Berlin) „curry wurst” e off my list.
    Stiu locuri dragute, nu le-as numi restaurante, cu doua trei mese, unde farfuriile sunt pline, mancarea are gust si preturile nu-ti taie apetitul.
    In rest , cand n-ai timp, insfaci un döner-kebap si un pahar de iaurt (gustooos, multe vitamineeee) si asa se face duminica seara, si faci singura, pentru toti ai tai, bulzul cu cartofi prajiti dupa care ai tanjit toata saptamana!

    Paca 7 mai 2010 14:30 Răspunde
  • Odille, sper ca n-ai plecat inca in week-end (daca da, have a nice one). Probleme de adaptare am avut toti, si cred ca de intrebari idoate n-a scapat nimeni. Dar oriunde ajungi, cred eu, dupa ce-ti tragi sufletul, incepi sa vezi ca oamenii din jur nu-ti sunt ostili. Poate curiosi, poate rezervati, dar in fond cumsecade si prietenosi. Asta cel putin a fost experienta noastra.

    Paca 7 mai 2010 14:37 Răspunde
  • simo, ce placere. Deci ne citesti cand si cand, plus ca inveti cand stii ca n-ai nota, sau ai dat de pereti cu extemporalul..: ))))
    T.ule, mie nu mi se poate confisca in niciun caz catalogul, tie, insa, ti se pot da 3 ture de stadion, ca sa te pregatesti sa dai bacu’ la sport: )))) Inca nu stiu la care dintre comentarii faci aluzie, cum esti tu pricinos, o sa-mi imaginez doar.
    Sa revin la obsesiile mele mai vechi: doarunmelc, Doru, or mai fi trecand pe-aici??
    Stiu, o sa spuneti ca ma obsedeaza barbatii acestui ciat cu care sunt amabila fara sfortari, da’ ce sa fac daca asa cad zarurile?! Fireste, nici de George nu am uitat si, mai e un tip (cred) care are un blog misto cu nume de propozitie simpla ”cumpar iluzii”, in a carui pagina am ajuns intamplator, din clik-in-clik..Scrie bestial.
    Odille, ca nu ma pot abtine sa nu dau reply: nu stiu cand ti s-a intamplat treaba de pe Calea Victoriei, dar iti garantez ca asta ti se putea intampla si in Ferentari, si in Barcelona sau Helsinki, iar limba in care se putea formula asertiunea fiind ori romana, ori rromanes.
    In tot cazu’ io nu asociez locurile prin care ma tot preumblu prin Bucuresti si tara cu marlaniile si exasperarile unei minoritati si-asa batuta de Dumnezeu. Poate ar trebui si tu sa nu mai iei drept ‘etalon’ Pta Amzei : )

    Una 7 mai 2010 14:39 Răspunde
  • Am vrut sa scriu „intrebari idioate” – pe tine te-au intrebat cu ce ne imbracam? pe noi daca venim „de acolo de jos” unde o fi fost aia pe harta lor, nu stiu.

    Paca 7 mai 2010 14:40 Răspunde
  • Paca, da, mi-am exprimat eu aiurea intrebarea catre tine.
    Prin Bucuresti intr-un timp facusera senzatie carciumile cu carnati bavarezi si bere nefiltrata la metru. Plus aveau si o mica formatie care incepeau sa cante dupa ora 9.00 seara, cantece populare cu iz de Prusia.Eu m-am simtit super mergand acolo, da’ in functie de oamenii cu care sunt la masa, ma pot simti foarte bine in multe locuri. Nefiind bautoare de bere pe vremea aia, am ales strudelul: )
    Daa, stiu, am mancat un kebab foarte bun in Bruxelles, iar pizza care mi-a placut cel mai putin a fost in Roma..

    Una 7 mai 2010 14:52 Răspunde
  • UFF, Una, draga mea, cum o da omul cu tine nu este bine. Se spune ca Semn de Aer cu Ascendent in foc duc la vilvataie mare. Nu-ti mai porini Ferrari din loc atita viteza, lasa motorul sa porneasca lent ca sa auzi si pe cei de linga tine si radiuol. Au si ceilalti ceva de spus bazat pe niste realitati.
    Astazi sustii cauza Pietii Norilor si a minoritatilor! Eu iti voi spune ca fiecare natie poate sa ajunga acolo unde doreste, prin educatie si munca. Ii pling pe cei care nu au nici o sansa, care au fost tinuti ca sclavi, dar cind traiesti in Europa, daca vrei poti sa te realizezi, orice minoritate esti.

    Odille 7 mai 2010 15:13 Răspunde
  • Odille, pardon?

    Una 7 mai 2010 15:21 Răspunde
  • Una…brişca-i la mine:))) eu ţin catalogul…
    Dacă vă citesc din când în când? Eu mai mult nu vă citesc din când în când, în rest blogul ăsta şi cel al doamnei Alice îl servesc la micul dejun, prânz şi cină . De intervenit, mi-e teamă să intervin prea mult ca să nu deranjez:)

    simo 7 mai 2010 15:22 Răspunde
  • Simo, pacat ca nu intervii mai des, sincer..

    Una 7 mai 2010 15:26 Răspunde
  • Una, se pare ca pe Internet conversatiile sunt mult mai dificile decit la o cafea.
    Am vrut sa spun ca atunci cind cineva isi spune o opinie, se bazeaza pe ceva si nu poate sa fie considerata ca neavind nici o baza.
    Tu imediat dai in foc. Nu vrea nimeni sa te contrarieze, este o discutie in care fiecare ne prezentam argumenetele. Putem sa fim de acord, sau We can agree to disagree, fara nici o suparare.

    Odille 7 mai 2010 15:29 Răspunde
  • Paca ma scuzi ca nu-ti raspund. Vad ca este atmosfera incarcata, asa ca ma voi retrage la o cafeluta decafeinizata.

    Odille 7 mai 2010 15:31 Răspunde
  • Draga Oona, asta cu carnatii si leganatul cu halba in mana e chestie din Bayern, deci as putea spune din alta tara. Bere se bea si aici, curge valuri, dar mie nu-mi place (da, stiu, am pus cenusa pe fata stramosilor, cum ar zice Thang care e prieten cu fiul meu si vine din Vietnam). Asa ca, de cand la o petrecere refuzul meu de a bea bere a fost intampinat cu intrebarea: Warum, sind Sie krank?(ca doar boala putea constitui un motiv plauzibil, nu?), cand cei care-mi ofera bere nu ma cunosc, refuz explicand ca iau medicamente. Momentan. Cei care ma cunosc, nu-mi ofera.
    Pizza si Roma – confirm!

    Paca 7 mai 2010 15:45 Răspunde
  • Una., mulţumesc pentru invitaţie. Am văzut cercul perfect aici şi nu am îndrăznit. Am făcut-o doar că sunt prin definiţie tare „limbută”:)

    simo 7 mai 2010 15:49 Răspunde
  • Buna dimineata ( la mine)…
    Am dat o tura scurta pe outlook sa ma asigur ca pot citi in liniste si pace lanaga cafea ce ati mai concluzionat azi.
    E Vineri!
    Sau vorba restaurantului american TGIF… adica Thanks God It’s Fryday!
    N-am fost niciodata sa manac pe acolo dar poate stie iana care probabil e pe drum inspre birourile ei.
    Aici vine toamna/iarna ca azi noapte au fost 4 grade… plus
    Una mama eu ma voi pregati sa raspund la lectia de geografie din amintiri.
    Sunt atenta la lectiile predate citite si scrise pana la 9 PM la voi . pe urma merg la optometrist care imi pune picaturi in ochi si … nu mai vad doar mai aud.

    CristinaC 7 mai 2010 15:56 Răspunde
  • @pisica eu imi amintesc ( nu stiu dca e corect) ca esti din brasov… voiam sa citesc doar pe blogul tau daca daca nu e voie…

    CristinaC 7 mai 2010 15:57 Răspunde
  • Apropos de catalog… cata experienta aveti ca sa il tineti? Aici se tine cont…

    CristinaC 7 mai 2010 15:58 Răspunde
  • @Odille- Cumva tinerii care veneau de pe o străduţă erau 7 şi erau mai scunzi? Tu, de când te ştiu, ai fost extrem de Albă şi în iernile canadiene faci parte din peisaj.
    Asta, pentru o atmosferă descărcată!

    Omuldelamunte 7 mai 2010 16:07 Răspunde
  • Simona s-a defosat, diplomatic, pe ziua de joi. 🙂 Hm. WE e un culoar si mai larg.
    Paca, CristinaC, Nico, Iana, Marina, Layla, Pisica, Ema, ca sa nu vorbesc de Una si Tania, coloanele infinitului în Simone Haute Couture, ca toate celelalte domnite de pe acest podium, cos niste rochite impecabile, taind cu bisturiul materia colorata a unor cuvinte si idei. Nu-s fraze cajual, si de-aia îmi scot sapca (admirativ, subliniez, în ciuda redundantei), cu riscul de a-mi face chelia panou de tinta (sintaxa pe chelie).

    N-as vrea sa cant o oda Odillei (sunt ragusit) dar se vede cu ochiul liber si din alte galaxii ca este painea lui doamne doamne si nu-ti vine s-o atingi nici c-un fir de vorba, asa-i de buna si generoasa.
    Problema e ca ne uitam la acelasi film si vedem filme diferite !
    Îti pui inima în palma, si poti sa afli ca ce tii tu în mana e de fapt un frankfurter cu mustar.
    PRECIZARE : niciun fonem din textul de mai sus nu are intentii nocive, jignitoare, etc. It’s just a joke si trebuie luat ca atare (coachingul Taniei da primele rodii – pl. masc. de la roade)

    Thomas Man 7 mai 2010 16:08 Răspunde
  • Thomas, eu deja declarasem o inchidere armonioasa a ostilitatilor. Vin pe blogul Simonei pentru ca Simona este un om talentat si deosebit si pentru ca m-ati impresionat voi toti. In nici un caz nu vin pentru a va supara, sau irita. Doar pentru un schimb de opinii, o gluma, vorbe placute. Sursa de suparare gasesc in viata de zi cu zi.
    Dupa scuzele tale, te incadrasem inapoi in catelgoria de „Muschetari”. Daca am inteles bine, ti-ai retras scuzele pt ca ti-ai declinat orice raspundere. Eu imi asum greselile atunci cind le comit si cu adevarat, imi pare rau daca supar pe cineva. Insa fiecare avem dreptul sa gindim cum dorim.

    Redau din comentariul tau:
    «Trebuie sa-ti ceri scuze pt o culpa inexistenta» si, maslina din dulceata de portocale, ele nu-ti vor fi nici macar acceptate !

    Din intimplare incerc sa gindesc si sa fac cit mai mult bine. Imi este mult mai usor decit sa gindesc rau. Si pentru asta nu-mi cer scuze.
    Continurea ostilitatilor mi se pare ciudata. As vrea sa stiu daca va deveni un serial?

    Odille 7 mai 2010 16:26 Răspunde
  • Thomas, daca te deranjeaza prezenta mea ,te rog sa-mi spui si ma voi retrage. Nu cred ca avem dreptul sa-i expunem pe toti ceilalti la acest gen de dialog in fiecare zi. Sa nu mai vorbesc despre Simona, care este o amfitrioana prea gratioasa si nobila ca sa ne atraga atentia

    Odille 7 mai 2010 16:34 Răspunde
  • Buna dimineata,
    e vineri… muncesc miine un pic dar de luni incepe iar saptamina mea de „mama casnica”. Acum avem „tata casnic” si ma voi gindi de luni la strategiile de atac in vederea punerii de ordine in casa care arata ca dupa razboi.
    Avem o vreme superba… cine e prin zona sa-mi spuna sa mergem afaraaaa, la soare, la „monumente”… de cite ori scriu asta cu „monumentele” rid de una singura fiindca eu ajung acolo de cite ori am vizitatori din Romania. deci, poftiti sa le vedeti!

    Una,
    restaurantul cu pricina era prin spate pe la hotelul Helvetia sau asa ceva… nu m-as fi speriat de Quatro S. sau chestii de genul acesta. Doar mi s-a parut absurd sa platim cina pentru 6 persoane undeva pe linga 500 de dolari… anyway, sint locuri foarte frumoase de iesit cu amicii in Bucuresti … si multumesc de sugestii.. anul viitor te voi ruga sa actualizezi lista fiindca nu cred sa ajung in Ro anul acesta.

    CristinaC,
    nu stiu de restaurantul acela. Am iesit aseara pe linga casa. Am hranit gisca, giscanul si puii aferenti cu piine. Restul de firimituri ramase prin punga le-am dat furnici. Apoi ne-am plimbat prin padurea (citiva pomi si o alee) din spatele casei.

    Paca,
    nici eu nu beau bere. nu gasesc nimic bun in gustul berii. nu le pot deosebi intre ele pe cea blonda, de cea bruna, de cea light… cu lamii sau fara imi e totuna . 🙂

    iana 7 mai 2010 16:40 Răspunde
  • Odille,
    Thomas glumeste… ce e asa greu sa vezi ca glumeste? de ce iei tot ce spune el ca ofensa?
    te rog, relaxeaza-te un pic!

    iana 7 mai 2010 16:43 Răspunde
  • eu va rog sa nu mai stati botoase cat lipsesc, da? si cand ma intorc din we, sa va gasesc (mai) zambitoare.

    un trecator 7 mai 2010 16:46 Răspunde
  • un trecator,
    eu deja zimbesc. e bine? 🙂

    iana 7 mai 2010 16:47 Răspunde
  • e bine, e bine, dar asta nu inseamna ca n-am sa lipsesc. 🙂

    un trecator 7 mai 2010 16:49 Răspunde
  • Omuldelamunte, nu erau 7, cred ca erau numai 4. Insa, poate ca din lipsa de fonduri.
    In Toronto aceasta piesa se joaca cu cite 3 – 4 pitici, din lipsa de fonduri. Apar pe scena trei pitici si apoi fug in culise, cite unul, cite unul si-si schimba numai tichiuta.

    Odille 7 mai 2010 16:50 Răspunde
  • iana, draga mea, sunt glume si glume, mai ales pe un subiect sensibil.

    Odille 7 mai 2010 16:51 Răspunde
  • Un Trecator, cred ca ai lipsit deja prea mult. Ma bucur ca nu mai ai dificultati de conectare.

    Odille 7 mai 2010 16:52 Răspunde
  • @ iana aici e un link.http://www.tgifniagara.com/ N-am mancat niciodata acolo si m-a amuzat numele doar. Poate pe acolo pe la tine nu s-a intins frnaciza.

    @ un trecator, noi suntem batoase… suntem flexibile si ne adaptama in general… sa vezi ce frumoase vom fii dupa weekend!

    CristinaC 7 mai 2010 16:53 Răspunde
  • Apropos de Bucuresti si Beirut…
    Anul trecut in timp ce conduceam prin Pantelimon sa iesim pe autostrada, prin gropi, praf, printre camioane… barbatul meu zice: „asa arata Arabia Saudita in timpul razboiul din golf”. Nu vreau sa jignesc, nu-mi place sa vorbesc Bucurestiul de rau, iubesc orasul acela fiindca acolo am trait cea mai mare ascensiune profesionala, acolo m-am format ca si profesionist. Acolo mi-am facut prieteni dragi (eu fiind o provinciala,) acolo am iubit pina la stele si dincolo de ele.

    iana 7 mai 2010 16:55 Răspunde
  • Iano draga, cred ca stiu despre ce e vorba, se numeste ”La Gigi”, si umbla vorba prin targ ca ar fi (fost?) al lui Florin Calinescu, actorul.
    Altfel, cum sunteti? Atmosfera mi se pare flambabila, dar e mult mai interesant asa!: )

    Una 7 mai 2010 16:58 Răspunde
  • Dap, si eu cand am trecut prin Sofia am zis ca-s prin Voluntari.
    Era un fel de ‘downtown’, nu glumesc. Pareau in reconstructie, ca si Bucurestiul..Un santier vesnicit.
    : ))

    Una 7 mai 2010 17:02 Răspunde
  • Thomas , punandu-ma in acelasi cos cu domnitele acestui blog ; Una, Paca, Iana, Odille , Cristina C , ce tes fraze impecabile , frumos mestesugite , imi faci un compliment pe care nu il merit . Cum spunea si Simo , blogul acesta mi-e hrana la micul dejun, pranz si cina . Una imi spunea aseara ca vin rar , judecand dupa comenturile pe care le fac asa poate parea dar nu ma fac mai mult simtita pe aici pentru ca uneori simt ca nu pot sa comentez la teme ce fac subiectul conversatiei doar a doua persoane . Ma simt bine aici , imi sunteti dragi toti , nu ma sperii atuncii cand intervin furtuni pentru ca stiu ca ele se petrec intr-un pahar cu apa rece si ulterior se revine la stari mai bune ( desi , uite daca stau si ma gandesc bine Juztine nu a mai aparut in urma unor mici diferente de opinie ) . Nu-mi analizez ceea ce scriu , n-am pretentii de filoloaga pentru ca nu sunt , nu vreau sa impresionez pe nimeni .

    Incepe week-endul , ne strangem pe la mese in han cei care nu avem program de hoinarit pe coclauri insorite cu aroma de capsuni ? Eu aduc vinul (am mai facut invitatia asta si aseara dar n-am avut succes ) voi aduceti cuvinte bine garnisite si poate soarta ne surade si Simona va fi maestra de ceremonii ! Ce ziceti ? Ma aude cineva ?

    Marina 7 mai 2010 17:31 Răspunde
  • Marina, se apropie cina, e binevenit un vin bun, eventual la gura sobei că prea seaamănă a noiembrie pe afară…
    …Şi, da, îmi doresc să apară Simona să ne mai dea fir de tors 🙂

    simo 7 mai 2010 17:48 Răspunde
  • Dragilor, voi lipsi in seara asta de la apelul de noapte, fiindca sunt plecata, dar de maine ma intorc si vom comunica (doar e sambata, unde stam decat pe blog)? 🙂
    Va pup pe obrajii vostri care mai care mai pufosi.

    Simona Catrina 7 mai 2010 17:55 Răspunde
  • Cu sandale pe masura poti sa dansezi si sotron pe note de mic vals (aviz sandalistelor)
    Marlango – Pequeño Vals
    http://www.youtube.com/watch?v=u6UXsPNs1RQ&feature=related
    Tania, ce-i cu delirul Thomex ? Un medicament online ? Fake link, fake Thomex, ca în viata.
    Obrajii mei s-au facut rubescenti, Simona 🙂
    Îti doresc Laleaua Dragostei, Dea ziua ta, Valma !
    Pace voua si vin rosu, tonic.

    Thomas Man 7 mai 2010 18:05 Răspunde
  • Atentie, Simona, cu absentele astea. Una tine catalogul si-si ia misia în serios ! Dar cum tu îti pregatesti lectiile ca o scolarita silitoare, s-ar putea sa beneficiezi de putina indulgenta 🙂

    Thomas Man 7 mai 2010 18:09 Răspunde
  • Marina eu sunt pentru dar tot cu vin tre sa vin deoarece sunt varza. La scris. Ma primesti asa? Zbor 🙂 La mine e varaaa 🙂

    Ema 7 mai 2010 18:12 Răspunde
  • Cand Simona nu-i acasa…
    …Una buna împreuna !
    Nu-i Lady oricine, desi Gaga sunt multi.
    O Lady pacifista si foarte disponibila, care umbla dupa iepuri asa, ca sa contribuie la încalzirea climaterica blogala :
    Lady Antebellum – Need You Now
    http://www.youtube.com/watch?v=1OfsZyYPLoI

    Thomas Man 7 mai 2010 19:25 Răspunde
  • Voi ati plecat cu totii la Marina?

    CristinaC 7 mai 2010 19:31 Răspunde
  • Omuldelamunte 7 mai 2010 19:56 Răspunde
  • Cristina , haiducii si domnitele nu-s la mine ! Am incercat sa-i ademenesc la hanul de la rascruce – caci ce e acest blog decat o rascruce a drumurilor noastre prin lume unde poposim sa mai schimbam povesti -in rol de hangita cu cosite impletite , ochi de taciune si maneci suflecate , dar se pare ca nu mi-am facut o buna reclama .
    Lume , lume , am vin bun , din struguri parfumati ca boabele de roua ,culesi cu mana mea la ceas tarziu de toamna , intr-un octombrie de miere si fum , calcati in picioare de fecioare neprihanite alese pe spranceana ! Opriti-va din drumul vostru , rogu-va si hai s-o punem de-o poveste la ceas de seara ! Plata ? in cuvinte mestesugite sau dupa caz accept si carti de credit cu boabe de roua , raze de luna , petale de liliac sau capsuni in ciocolata !

    Daca nici de data asta nu-mi gasesc niciun musteriu , inseamna ca n-am niciun haz 🙁

    Marina 7 mai 2010 20:18 Răspunde
  • Marina eu as veni dar as ajunge numai maine dimineata si asta in cazul in care as prinde un loc liber pe vre’un jet plane… Suna bine la tine la han.
    Banuiesc ca toata lumea a plecat prin lume ca la voi e vineri seara..

    CristinaC 7 mai 2010 20:28 Răspunde
  • Marina,
    multam frumos.. si vinul si liliacul si capsunile in ciocolata, toate sint bune
    ce dragutza esti tu

    iana 7 mai 2010 20:29 Răspunde
  • Omule, s-a facut schimbarea de servere, nu-i asa?
    sa vad cum te gasesc caci daca click din curtea Simonei ma duce la prima postare cu Starbucks.
    incerc pina ajung in curtea de la munte nu ma las.

    iana 7 mai 2010 20:31 Răspunde
  • Nici fecioarele neprihanite nu-s de lepadat 🙂

    Thomas Man 7 mai 2010 20:44 Răspunde
  • CristinaC, mai greu cu jet plane , dar eu sunt doar la un gand distanta de tine . Intre o masina pusa la spalat si doua vase spalate poti poposi in hanul Simonei in care eu incerc doar sa fac atmosfera , cu viteza gandului si a dorintei tale – de care suntem siguri -. Si ca sa nu vii cu mana goala poti aduce pe taler bucate alese cum numai tu stii sa faci . Nu de alta , dar poate asa reusim sa-i tinem pe haiduci mai mult la ceas de seara 🙂

    Marina 7 mai 2010 20:47 Răspunde
  • Iana , in stanga cum intri pe poarta hanului , sub liliacul alb inflorit e un bol plin ochi cu capsuni , special culese pentru tine . Daca vrei frisca sau ciocolata neaparat trebuie sa intri ca nu stiu de ce exact de sub liliac mai pleaca o carare spre omuldelamunte pecare il cam simt concurent in seara asta . Off , cum sa fac sa o atrag pe Ilinca, poate asa reusesc sa scap de concurenta ! 🙂

    Marina 7 mai 2010 20:53 Răspunde
  • Marina multumesc!
    Fug sa gatesc si iti spun ce voi aduce!

    CristinaC 7 mai 2010 20:59 Răspunde
  • Oopaa, Marina mi-s şi aici ! Ascult muzică, poate mă tămăduieşte de iubit prea tare şi sufocant. Aşa sunt eu. Chiar şi când este fie peste mări, fie în preajmă, tot simte undele. Emit, ce să fac?

    Omuldelamunte 7 mai 2010 21:05 Răspunde
  • Cristina C , te astept negresit !
    Una tu prin Mall umbli pe post de Cenusareasa proband pantofi ? Vezi sa nu uiti catalogul pe undeva ! Te astept in poarta hanului din alt veac ! Sper ca ti-ai gasit pantofii de printesa si cauta in garderoba dupa rochia de bal !

    Marina 7 mai 2010 21:05 Răspunde
  • Omuledelamunte ia-o degraba de mana pe Ilinca si hai la han ! Adu tu muzica , voia buna si miresmele gradinii tale la care visam cu totii !

    Marina 7 mai 2010 21:08 Răspunde
  • Nu gasesc cararea spre curtea munteanului, Marina…
    ramin aici la han.
    Vin eu cu paharele, ca vad ca vin este. 🙂

    iana 7 mai 2010 21:12 Răspunde
  • pantofi, rochie de bal??? pentru ce va pregatiti? 🙂

    nu reusesc sa va parcurg. a nu stiu cata oara. 🙂

    omuldelamunte, blogul tau are probleme??? spun asta pentru ca l-am deschis acum cateva secunde am vrut sa trec pragul lui buddha bar, dar nu nici urma de el. de la…pe acelasi scaun….nimic. dificultati cu noul server sau????

    tania 7 mai 2010 21:15 Răspunde
  • thomas, s epare ca da. avem de-a face cu un…fale thomex. 🙂 cred ca originalul e de gasit doar aici. :))

    Una, i-ai dat liber trecatorului??? a inceput vacanta de vara sau orele de dirigentie nu-s obligatorii. 🙂

    odille, razvratirea ta este totusi una pasnica. lucru rar de altfel, chiar in lumea zilelor noastre. 🙂

    tania 7 mai 2010 21:18 Răspunde
  • (iertati-mi greselile de scriitura. am baut cam multa cafea astazi. de nisip. 🙂

    tania 7 mai 2010 21:20 Răspunde
  • Iana , asta era intentia ! 🙂 Sa ratacesti cararea spre ograda omuluidelamunte si sa ramai la noi . Oricum el e aici cunoi , sper ca acuma a fugit dupa Ilinca si revine .
    Tania , incercam sa traim astea seara in alt veac . Lasa paharele , ia ulcelele , sunt mai potrivite pentru vin , ca e din belsug . Dau cep butoiului cdu vinul cel bun !
    Va astept !

    Marina 7 mai 2010 21:26 Răspunde
  • Greselile de tastatura , sper ca nu se iau in considerare si nu ma trezesc cu critici. Acum un veac abia daca scriam pe pergament si umblam cu caleasca !

    Marina 7 mai 2010 21:29 Răspunde
  • Off , nici n-am baut din vin si incurc personajele ! Scuze ! Iana era cu paharele , schimba cu ulcelele , Tania era nedumerita !! 🙂

    Marina 7 mai 2010 21:32 Răspunde
  • Odille , pe unde iti umbla pasii ? Nu e genul tau sa te pierzi in ceata ! Hai , spune prezemt !

    Marina 7 mai 2010 21:35 Răspunde
  • Marina, tocmai m-am intors din parc cu Mizz Catel. Aduc un buchet de flori de camp care miros a ploaie si a toamna – il primesti?

    Paca 7 mai 2010 21:41 Răspunde
  • Uite ce amintire neasteptata:
    „Si trupul tau care mi-e astazi cel mai dorit dintre limanuri,
    Va fi un biet ulcior din care vor bea drumetii pe la hanuri”

    Paca 7 mai 2010 21:44 Răspunde
  • Cu mare drag , Paca ! Germania mi-e ca o a doua casa si stiu sa iubesc si un buchet de flori ca camp cu miros de toamna chiar daca in caledar e o zi de vara . Am trait la München zile de iulie cu 6 grade dimineata si zile interminabile de ploi .

    Hai si te adaposteste ! E cald la noi ! Ia si catelul !

    Marina 7 mai 2010 21:46 Răspunde
  • Hangite primitoare, meniu sexapilos, as adauga parca si bulzul Pacai, îmi parea pofticios, cu MC Omuldelamunte ambianta e fierbinte spre incandescent (clipul sarmanei Miley Cyrus a scandalizat o America puritana), sper ca umorul nu e cenzurat la fiesta asta (adica glumele mele proaste) !
    Iana, greseala cu noroc sa-ti fie : loto, amor, copii, job, ce vrei tu, totul sa-ti iasa cum fantasmezi !

    Thomas Man 7 mai 2010 21:49 Răspunde
  • TM,
    mi-e rusine rau de greseala aia… te rog mult, fii indulgent. imi vine sa nu mai scriu deloc azi.

    iana 7 mai 2010 21:54 Răspunde
  • Thomas , parca incepi sa suferi de mania persecutiei ! Ia o ulcica de vin si ineaca-ti amarul oricare ar fi el ! Cine ce are cu tine ? Tot incerci sa te scuzi si cel putin in seara asta , aici la han , crede-ma , nu e cazul . Pune-ti camasa cu volane , palaria si zambetul pe chip si hai in dreapta mea sa intampinam musafirii !

    Marina 7 mai 2010 21:55 Răspunde
  • Paca, vizionar, persanul tau (nu-i vorba de vreun pisic) : intuise viitorul dragostei plus conceptul de „una buna impreuna” acum o mie de ani !

    Thomas Man 7 mai 2010 21:55 Răspunde
  • marina, eu propun sa-i mai dai lui thomas si o chitara. 🙂

    tania 7 mai 2010 22:00 Răspunde
  • TM,
    cu palarie si chitara.. eeiii fiesta!!

    iana 7 mai 2010 22:05 Răspunde
  • si tania cu rochie cu volane multe si castanete…

    iana 7 mai 2010 22:05 Răspunde
  • Iana, te rog, nu te mai gandi nicio clipa, ni se poate întampla la toti, o rugam pe Simona maine sa stearga, mergem inainte (ma tenta sa scriu si eu LA FEL din solidaritate, iti jur, daca mi-o ceri, o fac), ai un bilion de calitati si nu zic asta doar de blabla, poti si tr sa treci f usor peste prostiuta asta pe care am uitat-o deja toti !
    Marina, camasa cu volane ? 🙂 Sau volanul cu camasa ? Eu port zambete… (si sambete) pe chip la orice ora (conditia de stafie ma euforizeaza). Da, sunt un persecutionist 🙂 Palaria o scot în fata dvs ca doar n-o sa-mi dau jos halatul alb de fantoma 🙂 Sau vreti si cipendeili ?
    Petrecere frumoasa !

    Thomas Man 7 mai 2010 22:06 Răspunde
  • n-are nimic daca in seara asta schimbam „aranjamentele” si punem pe tania sa cinte cu TM, da? Una si Mr. Smith???

    iana 7 mai 2010 22:06 Răspunde
  • pe Una o imbracam in alb, precum in tangoul acela care ii place ei. 🙂

    iana, un volan e suficient. cred ca fix legat de tivul rochiei. 🙂 sa fie rosu??? sau negru???? era sa zic ori stendhal….:) 🙂 🙂

    tania 7 mai 2010 22:08 Răspunde
  • TM,
    stai si tu un pic cu cipendeilii ca n-am apucat sa bem decit cite un pahar cu vin… rabdare stimabile, rabdare!

    iana 7 mai 2010 22:08 Răspunde
  • Sry, n-am permis pt purtat chitara 🙁
    Si mai trebuie sa o sterg si englezeste de la chefu’ asta cosmopolit(an) !

    Thomas Man 7 mai 2010 22:09 Răspunde
  • arnajamentele orchestrale???? 🙂

    cred ca barbatii is cei care ivita la cantare sau dansare. 🙂 si, pfuuuu, ca au de unde, odata ce is in minoritate. 🙂

    tania 7 mai 2010 22:09 Răspunde
  • e clar, am baut prea mult vin si eu, iana. 🙂

    trec peste litere importante ale sunetului meu. 🙂 permis???

    ups, nici eu carnet. 🙂 🙂 dar ma uit ca nu mi-am mai amintit. 🙂

    tania 7 mai 2010 22:11 Răspunde
  • De ce vizionar, Herr Man? Marile intrebari si raspunsurile importante au fost puse, au fost date de la inceputurile lumii. Mari merite nu avem noi, cei de azi, a ne asuma. Rascolim doar „tarana visarii ce-a fost.”

    Paca 7 mai 2010 22:12 Răspunde
  • cumva,
    din cauza de vineri, sau din cauza de neuron sau o combinatie de astea doua… n-o vad pe Una cu rochie cu volane, cu evantai si castanete (habar n-am cum se scrie, dar conteaza sa intelegeti voi despre ce vorbesc eu aici). te vad in schimb pe tine imbracata asa… si pe TM cu palarie cu boluri largi, mustati si camasa cu volan, na! ca va sta chiar bine lui cintind la chitara si tie dansind..

    iana 7 mai 2010 22:13 Răspunde
  • iana, de mine vorbesti???????????????? :)) volane, evantai si castanete??????? 🙂

    tania 7 mai 2010 22:14 Răspunde
  • palaria are boruri, nu boluri… ma duc acasa fratilor! 🙂

    iana 7 mai 2010 22:15 Răspunde
  • da tania de tine

    iana 7 mai 2010 22:15 Răspunde
  • Eu , chitara o dau jos din cui mintenas ,numa ca am o nedumerire . Inca nu m-am prins cui i-ar face bine sa cante Thomas niscaiva serenade ! NU de alta , dar de cand cu dedublarea simt un iz de tristete in slova-i, altminteri bine ticluita . Uneori a aruncat cu mici sageti cu varf de plus , adevarat , dar chiar si asa tot n-am prea reusit sa ma prind care e tinta .
    Thomas , cand urezi petrecere frumoasa cuiva inseamna dupa umila-mi parare ca nu ai de gand sa participi ceea ce ma dezamageste . Parol ! Pai cel mai cel dintre haiduci ne ocololeste carrea ?

    Marina 7 mai 2010 22:17 Răspunde
  • Off , tastele astea
    CARAREA voiam sa spun

    Marina 7 mai 2010 22:19 Răspunde
  • eu m-am hotarat! daca vin, nu dansez. prefer sa admir de pe margine cantul si pashii de tango. daca voi fi prinsa ca nu am carnet????? s-ar spune ca am valsat in ciuda legii, deci ilegal. 🙂 🙂 voi fi luata pe sus si pusa la coltul pasilor care umbla cu…..dinozaurul ala mic de-si regenereaza codita. 🙂 🙂

    tania 7 mai 2010 22:21 Răspunde
  • marina, e din cauza CARARII dintre simone si omuldelamunte. acolo au inceput lucrarile de asfaltare. 🙂 relax. pocalul si-a facut efectul si la tine. rosu, alb sau rose?????? 🙂

    tania 7 mai 2010 22:22 Răspunde
  • Fetelor , vad cu placere ca va alaturati si sper sa ma ajutati sa trezim interesul haiducilor nostri de pe blog .
    Thomas ” simte ceva mortal , in ragiunea fiintei lui , ziua il doare soarele iar noaptea luna si stelele ” – hai sa-l vindecam , sau macar sa incercam !

    Marina 7 mai 2010 22:26 Răspunde
  • O chitara am si eu, v-o ofer ca eu n-am trecut de „Toate ratustele mele”. Cine are degete suple si ureche muzicala poftiti de o luati.

    Paca 7 mai 2010 22:27 Răspunde
  • Off si Una in care imi puneam eu sperantele in ceea ce il priveste pe Thomas , absenteaza NEMOTIVAT ! Omuladelamunte nu mai revine desi asa imi parea , s-o fi impiedicat in volanele Ilincai !

    Marina 7 mai 2010 22:29 Răspunde
  • marina, marina…..marin sorescu. 🙂

    Degeaba am luat tot felul de medicamente,
    Am urît si am iubit, am învãtat sã citesc
    Si chiar am citit niste cãrti,
    Am vorbit cu oamenii si m-am gîndit,
    Am fost buna si-am fost frumoasa…
    Toate acestea n-au avut nici un efect, doctore
    Si-am cheltuit pe ele o groaza de ani.
    Cred ca m-am îmbolnãvit de moarte
    Într-o zi
    Cînd m-am nãscut.

    🙂

    tania 7 mai 2010 22:32 Răspunde
  • poate cineva dintre voi sa intre la muntean in curte?
    eu nu pot …

    iana 7 mai 2010 22:33 Răspunde
  • 🙂 tocmai de aia am inchis in ghilimele ! Normal, fenomenal , unic , Marin Sorescu !

    Marina 7 mai 2010 22:34 Răspunde
  • Sunt prin zona, Marina draga, Tania e cu Mall-ul si pantofii ”la nocturna”: ), nu eu. Eu fac alte nazbatii la inceput de weekend. V-am parcurs in viteza, n-am ajuns de multa vreme-acasa.Probabil am retinut esentialul.
    Iano, nu te supara pe mine, dar m-a amuzat ce-ai scris din greseala, aproape’mi fugise ergonomicu’ de sub coor citind; insa, mi-a fugit si sangele din obraz cand am realizat cat de mult te necajeste scaparea de tasta.
    Ziceti ca va duceti la han, n-am inteles daca este tinuta obligatorie, dar voi sfida bunavointele si voi adopta doar un volanas, si ala discret. Ce placere, e si Paca prin zona, si Marina s-a decis sa ne scrie, nu doar sa ne citeasca: )

    Una 7 mai 2010 22:35 Răspunde
  • concluzii:

    Una nu e.
    Simone e plecata sa-si cumpere cea mai sclipitoare rochie de bal.
    Trecatorul isi rezolva treburile, pentru ca apoi sa revina pe scena.
    Omuldelamunte e cu odille la cumparaturi.
    Thomas o asteapta pe Una cu….caleasca.
    Iana ishi cumpara si o diadema.

    ce facem noi in tot acest timp???? 🙂 cat a mai ramas pana la bal????? 🙂

    tania 7 mai 2010 22:35 Răspunde
  • bun. Una E. 🙂

    tania 7 mai 2010 22:36 Răspunde
  • Ultima postare e cea cu Starbucks si catelul clapaug?

    Paca 7 mai 2010 22:37 Răspunde
  • Nu, Paca. ultima postare este a mea, vorbind cu tine. 🙂

    tania 7 mai 2010 22:38 Răspunde
  • aaaaaaaaaaaaaaa, la omul?????? da, absolut. sorry, paca….

    ia sa torn si niste apa minerala, mai dilueaza din gradele astea transparente. 🙂

    tania 7 mai 2010 22:40 Răspunde
  • Hai sa bem o cana cu vin Tania ! De atata asteptare mi s-a facut sete !
    UNA , ajutor ! Simt ca pierd teren fara tine , usa hanului ramane mai mult inchisa . Acuma scuza-ma daca te-am confundat cu pantofii , ai bonus alegerea costumului de epoca !
    Mai ca ti s-ar potrivi un costum de haiducita ( o exista femininul asta ?) cu pistoale la brau dar cu flori de iasomie in par !

    Marina 7 mai 2010 22:41 Răspunde
  • tania,
    rid. ce dragutza esti tu cu diadema mea. probabil, dintre toate femeile lumii, iana este singura careia nu ii sta bine cu absolut nimic pe cap decit o sapca de baseball. si am incercat o groava de diademe, de palarii, de bentite, de…ce mai vrei tu. 🙂

    iana 7 mai 2010 22:42 Răspunde
  • Intrebarea era adresata Ianei, in legatura cu blogul Omului de la munte.
    Da’ sunt ochi si urechi (clapauge) si la tine, Tania.

    Paca 7 mai 2010 22:43 Răspunde
  • Marina, nu confunda din nou. 🙂 Tot eu am si pistol. 🙂 🙂 dar, nu-i bai, dau cu imprumut pentru ceva minute de seara. fara dobanda de gloante. 🙂

    tania 7 mai 2010 22:43 Răspunde
  • iana, nu cred. este imposibil. intuitia nu prea imi joaca feste. 🙂 deci, sigur de data asta nu. 🙂 altfel spus, mi s-a facut un asha dor de o tinuta sport. pfuuuuuuu. 🙂

    tania 7 mai 2010 22:46 Răspunde
  • Una, bine ca te-a distrat greseala.
    sa stii ca pina acum ceva vreme scapam, mai ales cind conduceam, destule mascari. Am inceput sa am ecou in spatele masinii. Ana repeta ca un papagal tot. si am zis intr-o zi boule si mi-a venit imediat inapoi „boile”. acum zic doar „mai baieti” si „mai fete” ca sa vina ecoul la fel. si cind pun frina brusc zic pardon si ecoul: „pandon”. 🙂

    iana 7 mai 2010 22:46 Răspunde
  • Am citit odata un interviu cu Marga Barbu in care , zicea ea, „eu am cap de palarie”. Nu stiu de ce , si acum zambesc cand imi aduc aminte. Cum o fi aia? Cap de palarie? Asadar tu , Iana, ai cap de sapca (de baseball)?

    Paca 7 mai 2010 22:47 Răspunde
  • una, eu iti propun o rochie alba-crem, cu ceva pietricele S., ca in tangoul tau. 🙂

    tania 7 mai 2010 22:47 Răspunde
  • Paca,
    acela este penultimul post. asta vad si eu.
    Omul de la munte sa cheme oamenii de la minolta!

    iana 7 mai 2010 22:47 Răspunde
  • ia uite ma,
    adica dupa ce ca vine tirziu are si pietrele S… Sa se faca dreptate! mie imi da palarie si Unei ii da rochia cu pietre S…

    iana 7 mai 2010 22:49 Răspunde
  • si acum ce-ar mai fi sa-i vedem pe vechii turisti de la omul, precum oachi sau comedianul sau menille (parca asha) ….poposind nedumeriti si obositi la han. Ce-ar mai fiiii???? :))

    tania 7 mai 2010 22:50 Răspunde
  • Paca,
    eu stiu ce-a vrut sa spuna. chiar ii veneau palariile Margai Barbu.

    iana 7 mai 2010 22:50 Răspunde
  • ianaaa, tie iti dadeam diadema. 🙂 Paca, tu esti bruneta????? ce spui de o rochie lila?

    tania 7 mai 2010 22:51 Răspunde
  • tania,
    meninne era obisnuita sa vina aici intr-o vreme care cumva a apus prea devreme.
    oachi si comediantul??? veniti?

    iana 7 mai 2010 22:52 Răspunde
  • Tania, le-am da o cana cu vin si poate si-ar re´veni din moleseala!

    Marina 7 mai 2010 22:52 Răspunde
  • Eu am intrat la Om in casa si i-am luat melodia cu tot cu mau 🙂 Daca nu s-a suparat uite ce-a patit acum. Dar isi revine ca el e si mama si tata computerului.daca nici el, atunci cine? 🙂

    ema dobre 7 mai 2010 22:53 Răspunde
  • Fetelor , noi ne facem atatea probleme de rochii, volane , palarii si haiducii , unde sunt ? Pe ce meleaguri virtuale umbla ei ?

    Marina 7 mai 2010 22:55 Răspunde
  • Tania, are you psychic?

    Paca 7 mai 2010 22:56 Răspunde
  • Trei aveam si trei Doamne si toti trei , au ales alte carari decat cea care ducea la han .

    Marina 7 mai 2010 22:57 Răspunde
  • paca, daca sunt ce anume???? 🙂

    tania 7 mai 2010 22:58 Răspunde
  • Medium, daca vezi… nevazutul

    Paca 7 mai 2010 22:59 Răspunde
  • Pai io am venit, da’ cu cine dansam?
    Sa stiti ca n-am catalogul la mine, deci io in locul trecatorului m-as lepada de sfieli si frici de note: )
    Ia sa vad care-i treaba la muntean, ca am auzit plangeri ca n-ar mai avea roua, ci manà pe costisa dumisale.

    Una 7 mai 2010 23:01 Răspunde
  • paca, maybe….just sensitive. 🙂 am nimerit?????

    tania 7 mai 2010 23:01 Răspunde
  • adica, da, am parul inchis la culoare si da, vrea o rochie lila.

    Paca 7 mai 2010 23:01 Răspunde
  • vreau

    Paca 7 mai 2010 23:01 Răspunde
  • pacaaa, cei mai zambesc eu acum. imi place cum suna -vreaul – asta. pesemne ca tie chiar iti plac rochiile lila. 🙂 🙂 🙂

    pfuu, iar suna bine a shopping. 🙂

    tania 7 mai 2010 23:03 Răspunde
  • Paca , te asteapta-n poarta un brat de irisi violet abia infloriti !

    Marina 7 mai 2010 23:04 Răspunde
  • well, marina, una….nu stiu cum sa-i aducem pe baieti aici. 🙁

    cvartetul de buna sosire cand….soseste???? scaunele is asezate????? 🙂

    tania 7 mai 2010 23:06 Răspunde
  • o fi inchis la mall acum pentru rochia violet dar uite ti-o poti face din irisi . In jurul hanului e o gradina plina , se intinde pana spre domeniile omului de la munte .

    Marina 7 mai 2010 23:06 Răspunde
  • well, mi-ati amintit de un bal

    keyra K, actrita mea preferata. pride and prejudice.

    http://www.youtube.com/watch?v=h48rByIDky8&feature=PlayList&p=7577AAFAD3AC29D2&playnext_from=PL&playnext=1&index=17

    tania 7 mai 2010 23:09 Răspunde
  • Dragelor , recunosc , in seara asta n-am trecere la sexul opus ! Contez pe voi sa le iesiti in cale cu pantofi de dans , rochii si palarii asortate si sa le aratati calea . Dar nu stiu de ce am eu impresia ca in seara asta nici cu pistoale la brau nu-i putem urni spre han .

    Marina 7 mai 2010 23:11 Răspunde
  • http://www.youtube.com/watch?v=MfM5ZMwN-NU

    tare fain de savurat acest tango.

    tania 7 mai 2010 23:15 Răspunde
  • Bine v-am gasit. Am sosit si eu. Marina, eu nu am chitara, doar daca vin cu pianul? Am citit totul repede si va vad in costume de Flamenco Dance.

    Rugaminte taniei, Omuluidelamunte si Unui trecator sa gaseasca in biblioteca lor un dans pentru noi.

    Odille 7 mai 2010 23:19 Răspunde
  • tania,
    saptamina trecuta am recitit (nu mai stiu ce sa citesc dupa cartea aia cu imposibilul si recitesc asa la intimplare ce-mi pica) Pride and Prejudice. Apoi in week-end au dat pe TNT (daca nu-mi joaca feste memoria in privinta canalului tv ) „You’ve got mail” unde eroina citea Pride and Prejudice, acum si tu cu aceeasi tema.
    si mie imi place Keyra dar cred ca cel mai resuit rol al ei este Lara din Dr. Jivago – productia de la BBC.

    iana 7 mai 2010 23:21 Răspunde
  • Sper ca transferul pe noul server sa mearga lin si sa putem folosi in continuare acel shuttle bus prompt intre blogul Simonei si salonul de bal al omuluidelamunte.

    Odille 7 mai 2010 23:22 Răspunde
  • Genial: tangoul si Jane Austin, foc si gheata – mi-a placut!

    Paca 7 mai 2010 23:23 Răspunde
  • da, iana…..sau Ducesa chiar:

    http://www.youtube.com/watch?v=4p2UtgtJuDk

    tania 7 mai 2010 23:26 Răspunde
  • Iana, ai citit „The Namesake” de Jhumpa Lahiri?

    Paca 7 mai 2010 23:26 Răspunde
  • odille, un dans????? sa vedem. 🙂

    tania 7 mai 2010 23:30 Răspunde
  • Odille , fuguta ! Off , cat te-am ateptat ! sa nu mai zic de emotii , vii , nu vii , astepti niste reactii la comenturi , pleci in weekend ?
    Bine ca ai venit ! Pianul ? daca vii cu diligenta , rezolvam noi cu restul , numa hai mai repede !

    Marina 7 mai 2010 23:30 Răspunde
  • Dragam deci abia acum reusesc si io sa parcurg tot.
    Taniuto, deci io mor dupa tangoul ala, sincer. Nu stiu daca ai vazut filmul, dansul cu pricina concentreaza toata schema, din punctul meu de vedere. Practic o blonda misto si dezghetata se marita cu un pustan care face pe dezinhibatu’ prin Monaco,el fiind beizadea cu mama trufasa, puritana si cam scapatata.Si aventura din tot filmul este la conacul cu dischis unde o duce ”barbac’ su ” sa le-o prezinte. A, si ea este americana din Detroit.
    Uite, melodia din generic:
    http://www.youtube.com/watch?v=QCWKzqfZr60

    Una 7 mai 2010 23:33 Răspunde
  • Paca,
    nu, n-am citit dar mi-am notat… sint in pana de carti, primesc sugestii…

    iana 7 mai 2010 23:34 Răspunde
  • tania 7 mai 2010 23:36 Răspunde
  • Vă urmăresc pas de dans cu pas de dans, dar fac transferuri de postări pe noul server.
    Odille, văd că tu eşti acum online pe blogul meu ? Ai avut dificultăţi în a te conecta?
    Sunt serios şi preocupat! Fără interpretări, că vă beau tot vinul şi iau şi-o bărdacă acasă!

    Omuldelamunte 7 mai 2010 23:42 Răspunde
  • Una, da-mi si mie traducerea corecta a acestui….easy virtue. 🙂 ca mi-am prins urechile. 🙂

    tania 7 mai 2010 23:42 Răspunde
  • tania, ce scumpa esti. Iubesc lumea basmelor, poate din cauza asta am citeodata probleme cu realitatea. M-am uitat numai un pic, dar ma intorc la el. Multumesc.

    Odille 7 mai 2010 23:43 Răspunde
  • Omuldelamunte, acum tocmai am plecat pt ca era poza cu catelul. M-am gindit sa te las linistit sa faci transferul.

    Odille 7 mai 2010 23:45 Răspunde
  • omule,
    lasa ca nu vine numai Odille, venim si noi. in caz ca credeai ca sinteti singuri la tine in curte. 🙂

    iana 7 mai 2010 23:45 Răspunde
  • Pai..nu stiu Taniuto. Io asa l-am vazut, n-am avut traducere la el.Nu gasesti in cinemafia?De regula dai acolo un search si iti da si traducerea titlului.
    Muntene, io tot cu catelul ala pe scaun de starbuck ma gasesc, m-as conecta la tine, sa ne jucam de-a scufita roscata cu 7 pitici lasati balta: ))

    Una 7 mai 2010 23:45 Răspunde
  • tania, ma voi oferi sa-ti dau traducerea:
    easy virtue definition
    easy virtue

    loose morals; sexual promiscuity a person of easy virtue

    Odille 7 mai 2010 23:46 Răspunde
  • so eu tot poza cu catelul o vad…

    iana 7 mai 2010 23:46 Răspunde
  • tania, aici cind spui despre o persoana de gen feminin ca este „easy” asta inseamna.

    Odille 7 mai 2010 23:47 Răspunde
  • iana, iarta-ma, dar am citit mesajul tau o data, am facut ochii mari si apoi am chicotit. Inca mai chicotesc. Nu te supara te rog.

    Odille 7 mai 2010 23:49 Răspunde
  • odille, uneori este regretabil ca doar noi putem controla lumea basmelor. daca si ele ar face la fel macar din cand in cand, ce mare si buna ar fi lumea, nu-i asha??? 🙂

    una, uite keyra si pe aici. 🙂

    http://www.youtube.com/watch?v=5zALNTZ9bNs&feature=related

    tania 7 mai 2010 23:50 Răspunde
  • Idem si eu, Iano.
    Sau avem si vom intampina acelasi gen de probleme precum TT-ii sa reajunga aici, la Sim, zilele trecute..

    Una 7 mai 2010 23:50 Răspunde
  • va pot recomanda o carte: The Iron Triangle: Inside the Secret World of the Carlyle Group. Autor Dan Briody.
    Merita citita.

    Odille 7 mai 2010 23:51 Răspunde
  • tania, in seara asta depan amintiri vechi care nu au avut sfirstul nici unui basm.

    Odille 7 mai 2010 23:54 Răspunde
  • dar chiar, Una. ma intreb cum se face ca doar TT-iii au patit-o cu ratacirea in virtual…sau doar noi am fost cei care au strigat in gura mare. 🙂 (bine bine, mai mult eu decat Domul T. asta cred ca-i o realitate din virtual. ) 🙂 🙂

    tania 7 mai 2010 23:54 Răspunde
  • Se pare ca am ramas cu manecile suflecate si cana de vin in mana ! Tot sorbind din ea ma simt atrasa pe taramuri de Mos Ene in timp ce ceilalti se simt atrasi de ograzi de basm sau cele ale omului de la munte .
    Va las in poarta , mireasma liliacului alb, ulcelele cu vin si bolul cu capsuni abia culese .

    Pe alta data , cine stie in ce veac !

    Marina 7 mai 2010 23:56 Răspunde
  • marina, acum spui de capsuni?????
    pfu!
    care alta data, care veac???? aici altul este tot acelasi, marina. 🙂 veacul. 🙂

    tania 7 mai 2010 23:59 Răspunde
  • nu ma pot abtine sa nu copiez ultima melodie postata de omul pe….munte:

    http://www.youtube.com/watch?v=8e0_XRWtX2I

    bliss de la breath.

    tania 8 mai 2010 0:02 Răspunde
  • tania, dar cum ai copiat-o, pt ca eu cind ma furisez acolo gasesc numai catelul?

    Odille 8 mai 2010 0:06 Răspunde
  • Cred ca si Paca a plecat la nani si a luat si chitara.

    Odille 8 mai 2010 0:07 Răspunde
  • pai, am dat copy din……memory. 🙂

    tania 8 mai 2010 0:11 Răspunde
  • odille, eu mai am una alta de pus la punct, dar ma mai furisez si pe aici time to time. 🙂

    acum mai lasati si voie macar o veioza aprinsa. 🙂

    tania 8 mai 2010 0:13 Răspunde
  • Plec si eu
    sa aveti un super week-end!

    iana 8 mai 2010 0:14 Răspunde
  • Pai se paote sa va destrabalati cu tangouri si rochii frumoase fara mine?
    Mi-am pus rochie rosie… palarie neagra si am venit… mai e vin? oops nu pot sa beau ca mai am drumuri de facut…
    Sunteti delicioase!
    Omule si eu vad tot numai cateleul dar de la birou vedeam si ultima postare a ta de azi dupaamiaza…

    Cred ca voi sunteti la sampanie capsuni si ciocolata nu?

    CristinaC 8 mai 2010 0:14 Răspunde
  • Marina marina,. marina….

    Eu voi trimite lacramioare cand se opresete nesuferita asta de ploaie

    CristinaC 8 mai 2010 0:15 Răspunde
  • Noapte Buna si weekend frumos, cum va doriti.
    Cristina C, la noi s-a oprit ploaia. va fi bine.

    Odille 8 mai 2010 0:19 Răspunde
  • Probabil ca s-a terminat vinul…
    Noapte buna si un weekend excelent

    CristinaC 8 mai 2010 0:46 Răspunde
  • Acum am terminat transferul şi propagarea DNS-ului durează de la instant pentru unii, până la două zile pentru alţii.
    Am schimbat serverul. Vă aştept cu bunătăţi! Adică veniţi voi ca bunătăţi!

    Omuldelamunte 8 mai 2010 2:03 Răspunde
  • omuledelamunte, bine ai revenit in fire de matase!

    tania 8 mai 2010 2:35 Răspunde
  • Tania- Acum mă prinzi?

    Omuldelamunte 8 mai 2010 2:36 Răspunde
  • @Odille- Acum poţi accesa ultimile mele postări?

    Omuldelamunte 8 mai 2010 2:43 Răspunde
  • Omuldelamunte, poti sa vezi mesajul meu si al taniei, ca raspuns la testul tau?

    Odille 8 mai 2010 2:58 Răspunde
  • Mesajul vostru de pe blogul meu sau de aici?
    Pe blogul meu, nu aveţi niciun comentariu la „Test”

    Omuldelamunte 8 mai 2010 3:32 Răspunde
  • Tania are un comentariu si eu am doua.

    Odille 8 mai 2010 3:44 Răspunde
  • Ambele pe blogul tau, under Test.

    Odille 8 mai 2010 3:44 Răspunde
  • Le-am putut posta si le vad.

    Odille 8 mai 2010 3:46 Răspunde
  • Mulţumesc Odille şi Tania, din păcate eu nu văd încă ce aţi comentat. Aştept propagarea DNS-ului.

    Omuldelamunte 8 mai 2010 4:23 Răspunde
  • cristina c, nimic in virtual nu este interzis, cum as putea sa inchid o usa pe care eu insami am deschis-o? te astept din click, in click… 😀
    thomasule, da, mi-am croit rochita noua, asa cum ai ghicit. doar culorile le mai am de ajustat nitel.
    una, ma stii, io pe pervaz, de cand soarele isi face de cap, parca si cuvintele mele…

    pisica 8 mai 2010 11:28 Răspunde
  • Miaooo, cuvinte razvratite pe pervaz la soare 🙂 Revolta de pe Caine e laptisor de matca alaturi 🙂
    N-o sa strig : poa’ sa ninga poa’ sa ploua…, etc, cunoasteti urmarea 🙂 e doar de ales intre canadiana noua si… 🙂
    WE tors pe fata !

    Thomas Man 8 mai 2010 11:52 Răspunde
  • Unii ( de ex. Oachi) pot accesa blogul prin noul server şi pot comenta, alţii încă nu. Îmi cer scuze pentru întârzierea din cauza schimbării serverului. Vă doresc o bunădimineaţă pe acolo pe unde sunteţi!

    Omuldelamunte 8 mai 2010 11:58 Răspunde
  • Buna dimineata!
    marturisesc cu capul plecat, in aburi de vin si miros de stanjenei, aseara, am adormit.
    Vad ca v-ati incolacit deja la soare! Weekend lenes tuturor!

    Paca 8 mai 2010 12:04 Răspunde
  • Herr Man, fantoma ciudata ce-ti porti inima pe palme si ai plati sa-ti fie furata, persanul meu (care nu torcea la soare) stia, ca multi inaintea lui, ca ecuatia e simpla: iubim si murim. O variabila, o constanta. Variabila: intre niciodata si pentru totdeauna.

    ” Lumea plange de necazuri,
    Tu-ti pui gandul pe atlazuri
    Si, de dor de vant si mierle,
    Faci cu acul fir de perle.

    Iti ungi ranile cu-argint,
    Te alinti cu zari ce mint…”
    WE poetic!

    Paca 8 mai 2010 12:38 Răspunde
  • Buna Dimineata! Paca aseara ne-ai parasit pe nestiute si ai luat si chitara.
    O zi frumoasa.

    Omuldelamunte, Eu nu vad, pe blogul tau, comentariul lui Oachi. Sa-mi fie teama ca tu vezi o versiune si noi alta?

    Odille 8 mai 2010 13:41 Răspunde
  • Inca sunt plecata, m-am napustit doar un pic pe laptop, fiindca mi-e dor de voi! 🙂

    Iana, sezi mumos, stai linistita, am corectat eu – si nu va mai faceti, fratilor, atatea probleme din caza greselilor de tastatura, daca ati sti cu cate greseli scriu eu initial si trebuie sa-mi corectez fiecare cuvant inainte de a-l publica… Cel putin pe laptop se tasteaza naspa.

    Imi place de voi, verva voastra ma ademeneste, in cateva ore vin acasa (ca doar e sambata seara, unde sa stau decat acasa, ha, ha!!). Si mai vorbim noi, pufosilor! 🙂

    Simona Catrina 8 mai 2010 14:58 Răspunde
  • Odille, tu vezi textul la postarea omului cu ip urile si serverele ? 🙂
    Simona , sa ai drum pufos 🙂 si te asteptam cu drag!

    all blacks 8 mai 2010 15:53 Răspunde
  • all blacks, eu vad textele, iar ultima postare este TEST, unde sunt 5 comentarii. Dar nu vad comentariul de la Oachi, cum spunea Omul de la munte.

    Simona, o zi frumoasa , cu soare si vesti bune si cit doresti tu de pufoshica.

    Odille 8 mai 2010 16:10 Răspunde
  • la voltar ma refeream (iar ma face praf, ca nu scriu cu lit mari), dar repezita cum sunt, nu am precizat. Parca il citisem aseara, dar am crezut ca am visat. Tot pe acolo l-am vazut si pe Oachi.
    A se vedea ca sunt o eleva silitoare si ascultatoare, da? 🙂

    all blacks 8 mai 2010 16:17 Răspunde
  • all blacks, Voltar nu are text si sub el apare numai mesajul taniei.

    Nu-ti face grija cu tastatura. Eu dupa ce click pe Enter si vad citeodata ce am scris, atit as dori sa pot sa editez, dar am avut o singura shansa si s-a dus.

    Odille 8 mai 2010 16:31 Răspunde
  • Simona, draguta ca intotdeauna… sper ca ai un week-end frumos.
    si voi toti distrati-va, relaxati-va! un gind bun de la mine!

    dragilor, sint eu singura care cu o zi sau doua inainte de o saptamina libera de la birou are 1001 de urgente si alte 1001 de super-urgente?

    iana 8 mai 2010 16:40 Răspunde
  • Şi-ţi faci cugetul hotar între înger şi măgar… 🙂
    Paca, aveam eu o idee în spatele pixelilor cand vorbeam de nenea ala persanu’ ce parea sa-si trimita iubita pe centura hanurilor pt bunastarea congenerilor dar n-o voi descrie în milimicroni in aceasta sambata dupa amiaza de mai.
    Faci ce faci si ne vine, surprinzator, de la teutoni (!) un vantulet proaspat si mangaios ca o adiere facuta din aripi de feriga.
    Iana, curaj, azi e maine (am dat ceasurile înainte pt tine) !
    Omule, îti doresc un server serviabil pana-n panzele imaginatiei !
    Simona, am pielea tabacita, cu mine te rog sa switchezi pe „rugosilor” 🙂

    Thomas Man 8 mai 2010 17:51 Răspunde
  • All Blacks are dreptate. Sub Voltar este un text introdus de mine azi-noapte, dar care nu apare la voi încă. Deocamdată, este doar pe vechiul server, pe care unii dintre voi încă îl mai vedeţi şi mai puteţi comenta (Oachi, All Blacks)
    Eu dau din când în când ping domeniului meu şi încă îmi apare IP-ul vechiului server. Pingul este un fel de bumerang virtual pe care-l arunci şi trebuie să ţi se întoarcă cu IP-ul serverului tău.
    Când îmi va apărea Ip-ul noului server înseamnă că lucrurile s-au corectat.
    Noile comentarii ale unora, eu le văd pe laptop care funcţionează wireless prin alt provider( Click Net).
    Dashboardul blogului îl am însă prin providerul RDS-RCS. Mai durează 1-2 zile până ce DNS( Domain Name System) se propagă în toate serverele din lume.
    Am scris acete explicaţii în special pentru cei care au bloguri şi va trebui la un moment dat ca providerul de net să înlocuiască serverul din varii motive (unul mai performant, defecţiune, încetarea contractului de hosting, etc)
    Simona a păţit-o deja şi vedeţi că este molipsitor!
    Imi cer scuze Simona pentru intruziune. Dacă tu consideri neavenit acest comment, îl poţi şterge, aşa cum ai făcut-o şi în cazul Ianei care a greşit cărarea.
    Şi acum mai râd de umorul involuntar, dar cel mai mult mi-a plăcut de reacţia ei care voia fraţilor să se ducă la culcare după aceea. A fost o scumpă şi cum a povestit despre ecoul ANA de pe bancheta din spate. Cu ochii minţii, văd scena şi m-aş topi să am aşa un ecou.
    Iana, mai ai te rog ceva răbdare şi ai să găseşti POTECA spre blogul meu.

    Omuldelamunte 8 mai 2010 18:18 Răspunde
  • Buna sambata! La voi poate, ca la mine vantul bate cu 80km/ora si ploua de zici ca lacul Ontario se varsa din ceruri peste noi…

    CristinaC 8 mai 2010 18:19 Răspunde
  • Quelle plaisir, vorbe dulci, politeturi in formare, naluci (in)formale, hanul de care ne spunea aseara Marina pare un pic mai populat azi.
    Am trecut sa vad cine ce-are prin farfurii, daca e destul de bine rasnita cafiaua, cam in goana asa (goana de Ferrari, ofcors: P); probez rochii de seara si pantofi, mi se pare ca nu am nimic de imbracat, cu aceasta festiva ocazie; am o petrecere cu fitze si confetti care va incepe in vreo ora, dar pana la ziua revin printre voi.
    De nu va gasesc las io un bile sub pres, ceva: )

    Una 8 mai 2010 18:22 Răspunde
  • Happy fitze Una!
    Rochie rosie recomand si o perla mica atarnand la gatul tau… nu uita sa dai din gene si sa iti dai ochii peste cap… face parte din fizte

    CristinaC 8 mai 2010 18:35 Răspunde
  • Si, cristinaC, dupa dans, ce sanse avem sa papam ce ne place????? 20% sau suta la suta???? 🙂

    tania 8 mai 2010 18:54 Răspunde
  • A PLANA PLANARE, CUI ÎI PLACE NOROC ARE
    Nu sunt un fan/adept înrait al acestui gen de muzici – Buddha Bar & co (desi sau pt ca mi s-a întamplat sa lucrez pt astfel de proiecte, si pt ca budabaristii pe care-i stiu din lumea REALA se cred, e hazliu, high class 🙂 ) -, e cam prea «space», prea «lucy in the sky with diam», prea «frectie pe orizonturi» prea «new age», prea «elevare spirituala pt consumatori» dar vad ca prin regat si la munte se apreciaza, asa ca aduc si eu o modesta dubla contributie la «planajul» asta mizilean (acolo se fabrica «Relaxa» 🙂 ) :
    Café del Mar Vol. XVI: „Atlantis” by Rue du Soleil
    http://www.youtube.com/watch?v=H9jB3hsAImg&feature=fvst
    Buddha Bar – Desire
    http://www.youtube.com/watch?v=OUtMxhB3KhQ&feature=related
    E drept, pelteaua asta exotica nu-i lipsita de poezie, ba chiar zici ca s-au grefat si cateva tufe de par blond din fatalismul slav in obsesionalele frizuri muzicale etno-latine care rasuna în înaltimea cerurilor buddhiste.
    Acorduri simple de global village, curatele, detoxifiante, «planante», completate cu fotograme importate din tinuturi mai îndepartate… Oricum, de o mie de ori mai bine decat rapul zgomotos de azi ramas (muzical) in epoca pietrei sau a bastonului.
    Sa termin intr-o nota mioritica (ca doar e «world» si ea, pe «cararea» asta muzicaaaaala 🙂 ) : pan’ la urma, Buda ar trebui sa poarte si noroc, ceea ce va doresc si dvs.

    Thomas Man 8 mai 2010 19:14 Răspunde
  • M-ai facut sa rad cu gura la urechi :)) si eu nu rad prea des 🙂
    Noi nu mancam niciodata la restaurant,este ceva timp de cand nu ne mai permitem o iesire dar mi-am amintit cu placere de vremurile demult apuse 🙁

    Nadia 8 mai 2010 19:34 Răspunde
  • Omuldelamunte, fii puternic, stiu prin ce treci! 🙂 Been there, done that. Am trecut si eu prin aceste clipe de cosmar, cand tratamentul cu DNS dadea efecte adverse cumplite. 🙂 Poti sa vorbesti aici despre tot ce-ti slujeste la reorganizarea blogului, fii linistit! 🙂

    Nadia… multumesc frumos! 🙂

    Cristina, bate vantul cu 80 la ora la Toronto/Hamilton? Uraganii mei dragi, de care mi-e dor… 🙂

    Simona Catrina 8 mai 2010 19:46 Răspunde
  • dragele mele,
    dar vad ca m-ati sarbatorit, nu gluma 😉 si eu uricioasa de mine, nici n-am intrat in ziua cu pricina sa va salut…dar am fost in deplasare, m-au purtat muncile pe la o conferinta la Bruxel si timp de internet n-a prea fost.
    multumesc pentru pentru urarile inaripate. abia am ajuns acasa si ma gindesc doar la o baie pe cinste si un somn din ala de frumusete, de la 10 seara…

    Dea Valma 8 mai 2010 20:01 Răspunde
  • Cristina C, cred ca ati vrut sa scapati de furtuna si ati trimis-o la noi. Aseara parca toti zeii isi aruncau buzdugane si manunchiuri de fulgere. Furtuna si ploaia ma relaxeaza, insa o furtuna mai mica si fara prea multe traznete, poate sub obladuirea unui zeu mai mic.

    Omuldelamunte, iti urez succes si succes si noua, in a vedea cit mai curind, cu totii , aceleasi postari si comentarii. Noroc ca aveam antrenament si nu mai intram in panica.

    Odille 8 mai 2010 20:14 Răspunde
  • Dragilor, In piscina sunt trei scaune de plastic. A plouat orizontal din cauza vantului. Nu-mi vine sa ies din casa chit ca trebuie sa cumpar ceva si pregatesc masa… Cand toarna cand e un soare perfect. Daca si anul acesta e frumos in timpul in saptamnii si ploua in weekend ma mut in a Noua Zeelanda.

    CristinaC 8 mai 2010 21:24 Răspunde
  • Cristina C- Astfel de fenomene extreme sunt o consecinţă firească şi de netăgăduit a încălzirii globale. De pe blog.
    Gigi Becali a zis că se gândeşte să crească nişte oi în Noua Zeelandă, când o mai îmbătrâni. La cât e de mică ţara s-ar putea să-l ai vecin.

    Omuldelamunte 8 mai 2010 21:41 Răspunde
  • Omuldelamunte, cred ca Dl Gigi va trebui sa-si trimita oile singure, pt ca stiam ca era o lege prin care Noua Zeelanda accepta imigranti pina la virsta de 37 de ani. S-ar putea sa se fi schimbat legea.

    Odille 8 mai 2010 22:28 Răspunde
  • odille, omuledelamunte, cristinaC a spus: a Noua Zeelanda, deci nu…prima, cea de care stim cu totii. 🙂

    tania 8 mai 2010 23:04 Răspunde
  • tania, Cristica C, Omuldelamunte, sa o asteptam pe Simona cu un frumos Vals?

    Valurile Dunarii Vals vienez.
    http://www.youtube.com/watch?v=KCYhGi26NAM&feature=related

    Odille 8 mai 2010 23:34 Răspunde
  • Dragii mei
    Puteti valsa in voie… Vanturile s-au potolit putintel… s-a oprit si ploia, dar dse anunta -2 grade la noapte…
    Orice ce a Zeelanda ar fii daca e noua si frumoasa eu merg!

    CristinaC 8 mai 2010 23:41 Răspunde
  • odille, deja mi-ai aratat cum dunarea traverseaza pe partea stanga domeniul hanului din alt veac. 🙂

    cautam, intamplator, o rochie de seara. 🙂
    http://www.youtube.com/watch?v=QE7FICoBJbQ
    cine avea rosie??? cristinaC????

    tania 9 mai 2010 0:01 Răspunde
  • thomas man, ai dat lovitura cu Rue du Soleil. excelent!

    reply pt cine adora genul.

    http://www.youtube.com/watch?v=H9jB3hsAImg&feature=fvst

    si, thomas man, nu stiu cata elevare spirituala….cat mai ales….just enjoy! ce poate fi grav si nelalocul lui aici. ???? apropo de budabaristi, eu am intalnit ascultatori cu veleitati grele in ale trairii spiritului, dar habar nu aveau ca volumele BB contin de fapt selectii ale unor autori, si nu o voce sau compozitor BB.

    tania 9 mai 2010 0:15 Răspunde
  • Ai dreptate, doamna T, ca adesea 🙂
    Sunt multe budabarisme sub sigle onorabile ca Hôtel Costes cu Stéphane Pompougnac sau Cafe Del Mar cu Jose Padilla (de gasit pe iutiub). Problema e ca multi alti prozeliti dau in budabarbarisme. Si umbresc micile bijuterii care se ascund prin baruri 🙂

    Thomas Man 9 mai 2010 0:46 Răspunde
  • Am tot ascultat si inca ascult muzicile tale Tania si ale Munteanului si-am uitat sa-mi pun rochia, mi-am pus doar palaria cu boruri largi si voaleta…asa am dat peste http://www.mihaelaman.com unde am gasit :
    „Imi canta stelele pe prispa,
    Si nori se joaca-n parul meu,
    O galaxie pare ca imi striga,
    Sa nu-ncetez sa mai fiu eu.
    Si vantu-mi suiera-n ureche,
    Sa-mi port povara pana sus,
    O, luna, ce imi stai de veghe,
    Asculta-mi tot ce am de spus.
    Sa fiu izvor as vrea, de bucurie,
    Oceanul sa ma poarte-n zari,
    Si toate raurile sa ma stie,
    Ca sunt si azi cum am fost ieri.
    O zana din povesti sa fiu,
    De veghe-n somnul de copil,
    Cu-a mea bagheta sa inviu,
    Un unicorn cazut docil.
    Si poarta-nalta pana-n cer,
    Coloane de mister sa strajuiasca,
    Sa port indata in eter,
    Pe cei ce vor ca sa iubeasca.
    Si toate sunt in alta lume,
    Izvor zglobiu, zana si poarta,
    E-o lume-albastra fara nume,
    In care zborul este arta. „

    nico 9 mai 2010 0:48 Răspunde
  • Fara referiri la viata privata, Nico, daca se poate.
    De ce tocmai Mihaela Man ?
    Am nevoie de un avocat 🙂

    Thomas Man 9 mai 2010 0:58 Răspunde
  • Simona spunea ceva despre Saturday Night Fever dar se pare ca paracetamoalele i-au scazut febrilitatea 🙂
    Boomtown Rats canta odinioara Tell Me Why I Don’t Like Mondays. Ma intreb si acum de ce.
    O saptamanica pufosica, walkyritelor ! 🙂

    Thomas Man 9 mai 2010 1:10 Răspunde
  • Pur si simplu ea, T-ule!

    nico 9 mai 2010 1:19 Răspunde
  • Nico, T-ul e…..Trecatorul, nu Thomas Man. 🙂

    tania 9 mai 2010 1:24 Răspunde
  • Iar am incurcat oalele…bine ca nu le-am spart. 🙂

    nico 9 mai 2010 1:31 Răspunde
  • Nico, io cred că noi închidem, îi învelim frumos şi-i pupăcim de noapte bună.
    Bună dimineţa peste vreo 8 ore!

    Omuldelamunte 9 mai 2010 2:07 Răspunde
  • Odille nu doarme, Nico nu, Tania nu. Vreţi poveşti?

    Omuldelamunte 9 mai 2010 2:09 Răspunde
  • Well. vise placute dragilor… sa va treziti bine dispusii si daca nu aveti ce sarbatorii pe aici e Mother’s Day… as ca eu ma voi lasa rasfatata de baietii mei!

    CristinaC 9 mai 2010 2:14 Răspunde
  • Tocmai zilele trecute m-am apucat sa ascult audiobook-uri asa ca n-ar strica o poveste. 🙂 Si tie vise cu aripi, Cristina!

    nico 9 mai 2010 2:19 Răspunde
  • da, nico, se cere o poveste. De adormit copiii. 🙂

    tania 9 mai 2010 2:22 Răspunde
  • dar sa o chemam pe odille. pentru ca ea este printesa basmelor. 🙂

    tania 9 mai 2010 2:23 Răspunde
  • Tania,o asteptam cu drag si pe Odille, mai ales daca spui ca ea e printesa basmelor…poate isi ia si bagheta fermecata cu ea:)

    nico 9 mai 2010 2:27 Răspunde
  • well, nico, avem impreuna macar 20 de ani de viata? 🙂 🙂 🙂
    ar fi prea fun sa te trezim aici cu o poveste de somn usor. 🙂 uite ca asta nu mi-ar fi trecut prin cap ever. 🙂 Nu mai stiu nimic de Una. O fi tot prin Piata Norilor? ar rade entuziast (matica) de noi. 🙂

    tania 9 mai 2010 2:32 Răspunde
  • Thomas Man, a fost o simpla intamplare cu Mihaela Man…eram prea prinsa in starea respectiva incat sa dau importanta unor anumite detalii…

    nico 9 mai 2010 2:33 Răspunde
  • tania, nico, Omuldelamunte, la basme nu pot sa rezist, am sosit imediat, gata sa ascult. Oare mai sunteti pe aici?
    Daca nu, va doresc o noapte buna si vise pufoase, cum spune Simona.

    Odille 9 mai 2010 2:36 Răspunde
  • Eu inca asteptam povestea…da ma bag la somn. Somn usor ! 🙂

    nico 9 mai 2010 2:41 Răspunde
  • da, suntem. pai, omuldelamunte pe unde e???? a promis de povestire doar. 🙂

    tania 9 mai 2010 2:42 Răspunde
  • Si daca nu vine? Dar tot dator ramane cu o poveste cel putin…sau poate are de gand sa posteze ceva pe blogul lui dupa ce adormim noi?

    nico 9 mai 2010 2:46 Răspunde
  • pentru un somn usor de noapte buna, summer wine:

    http://www.youtube.com/watch?v=IHnXEISForI&feature=related

    tania 9 mai 2010 2:58 Răspunde
  • Buna dimineata somnorosilor! Eu am pornit la treaba! Sa leneviti cu spor! 🙂

    nico 9 mai 2010 6:41 Răspunde
  • I had lunch with 2 of my unmarried friends.
    One is engaged, one is a mistress, and I have been married for 10+years.

    We were chatting about our relationships and decided to amaze our men by
    greeting them at the door wearing a black bra, stiletto heels and a mask
    over our eyes. Then we agreed to meet in a few days to exchange notes.

    Here’s how it all went.

    My engaged friend :
    The other night when my boyfriend came over he found
    me with a black leather bodice, tall stilettos and a mask.
    He saw me and said, ‘You are the woman of my dreams. I love you..’ Then
    we made passionate love all night long.

    The mistress :
    Me too! The other night I met my lover at his office and I was wearing a
    raincoat, under it only the black bra, heels and mask over my eyes..
    When I opened the raincoat he didn’t say a word, but he started to
    tremble and we had wild sex all night.

    Then I had to share my story :
    When my husband came home I was wearing the black bra, black stockings,
    stilettos and a mask over my eyes. When he came in the door and saw me
    he said, „What’s for dinner, Batman?”

    Happy mother’s day!

    voi nu uitati patania mea, da?
    asa sint si in viata de toate zilele… impulsiva… scriu si apas enter, gindesc si vorbesc in acelasi timp sau, mai rau, intii vorbesc si apoi gindesc. nu am rabdare sa recitesc ce scriu fiindca m-as razgindi, as sterge, as corecta, s-ar alege praful.

    iana 9 mai 2010 19:04 Răspunde
  • Uno, nu tigaile sunt mari acolo (n-a apucat o domnisoara sa-si manance cei 5 brocoli fierti cat am terminat eu portia mea), spatarele sunt prea drepte si te impiedica sa mananci mult :)) glumesc (putin), e ok, mi-a placut, recomand mai departe

    un trecator 9 mai 2010 19:12 Răspunde
  • iana same with me „nu am rabdare sa recitesc ce scriu fiindca m-as razgindi, as sterge, as corecta, s-ar alege praful.”

    Happy Mothers Day !
    Ar trebui sa mai sarbatoriti o data cele care au sarbatorit si pe 8Martie!

    Iana eu stiam varianta cu “What’s for dinner, Zorro?”

    CristinaC 9 mai 2010 19:13 Răspunde
  • am aflat in drum spre casa ca azi, la noi, ar fi ….ziua tatalui :))) sa vedeti si voi cum daca s-ar combina zilele astea ale noastre, ar iesi ziua parintilor 🙂

    un trecator 9 mai 2010 19:15 Răspunde
  • treacator la noi e ziua tataul intr-o duminica din iunie. Anul acesta in 20 iunie. Nu glumesc sa stii!

    CristinaC 9 mai 2010 19:27 Răspunde
  • iana 9 mai 2010 19:29 Răspunde
  • n-am zis ca ai glumi, Cristina 🙂 doar ca eu, unul, nu sunt obisnuit cu astfel de zile 🙂

    un trecator 9 mai 2010 19:29 Răspunde
  • iana 9 mai 2010 19:40 Răspunde
  • iana te pup ( si pe restul evident 🙂 , ” You and I ” e melodia mea preferata, multumesc! Mi-era dor sa o reascult

    all blacks 9 mai 2010 19:44 Răspunde
  • @trecator: fa o propunere… nu stiu unde dar sunt sigura ca sunt multi care te-ar sustine!

    CristinaC 9 mai 2010 19:45 Răspunde
  • Hello, bine v-am regasit!
    Trecatorule, daa, au scaune drepte,te cred ca n-ai stat pe terasa, acolo au perne si pe spatare si te simti pufos precum noptile din uraturile thomasiane; te-ar fi plouat dizgratios si ai fi vazut prea aburita domnisoara cu broccoli, loool. Ma bucur ca a fost OK, pana la urma, depinde ce ai comandat, de zici ca nu-s tigaile asa mari..Sau erai tu prea flamanzit?: )) Daca te mai duci si/sau nu ai incercat deja au o quesadilla ostentativ de gustoasa; si deloc ”miniona”!
    Altfel, ce mai ziceti?
    Pareti cam fara chef, n-ati ascultat destule basme az’noapte, e penurie de spirt, sau weekendul n-a fost dupa asteptari?: )

    Una 9 mai 2010 20:31 Răspunde
  • iana, la ce melodie ai propus, se cer musai niste versuri:

    I lose control because of you babe
    I lose control when you look at me like this
    There’s something in your eyes that is saying tonight
    I’m not a child anymore, life has opened the door
    To a new exciting life

    I lose control when I’m close to you babe
    I lose control don’t look at me like this
    There’s something in your eyes, is this love at first sight
    Like a flower that grows, life just wants you to know
    All the secrets of life

    It’s all written down in your lifelines
    It’s written down inside your heart

    tania 9 mai 2010 20:33 Răspunde
  • Uno, asha piper presari tu aici, de nu stii. 🙂 mai savurati mult mancarurile astea????? 🙂 sau chiar sunteti un buchet de gurmanzi aici??? 🙂

    tania 9 mai 2010 20:35 Răspunde
  • si nu numai gurmanzi ! 😛

    un trecator 9 mai 2010 20:37 Răspunde
  • lool@ TT-ilor
    in fine, va regasesc in acelasi timp pe-aici!
    Madam Smith esti la dieta, sau anorexica, sau linguroasa, cumva?: ) Am zis sa-l informez pe domn, pare genul care are mereu chef sa-si infrumuseteze viata cu de toate!
    OK, hai sa vorbim despre fizica cuantica sau Sartre! Sau, si mai bine, despre legatura dintre Tour Eiffel si cartofii prajiti: )))

    Una 9 mai 2010 20:44 Răspunde
  • Tanio, faza cu piperul o s-o iau ca atare direct in carliontz: )
    D’aia prefer Ferrari versus drujba in unele zile!
    Thomas, tu te-ai retras la vreo umbra anxioasa a tacerii, poate?

    Una 9 mai 2010 20:47 Răspunde
  • neeeee, Una, nu merge asa 🙂 ai vazut ca am fost ascultator. asa ca vineri nu mancat, sambata nu mancat, dus cu sacul la pomul laudat. gasit pom, umplu sac. m-am distrat ca era un privat party si, cand am intrat se uitau cam ciudat, ca am intrat bine de tot, pana in mijlocul crasmei :)) gasit masa, o fata care s-a recompensat cu serviciul pentru o mica eroare de captare a unei comenzi de la inceput, a fost chiar ok (faza aia cu nemancatul doua zile sa n-o credeti, is normal, zic eu). mai e un soi de restaurant, casa-nu-stiu-cum in spate la Biserica Armeneasca. si acolo m-am simtit bine, e drept ca a trecut ceva timp de atunci. il stii si pe ala? ca acolo, da, am dat de platouri cu adevarat generoase 🙂

    un trecator 9 mai 2010 20:52 Răspunde
  • Una, nu 🙂 nici la dieta, nici anorexica, nici languroasa. :))

    pot intreba mult si bine pe unde sunt localurile astea publicitare, ca ma bagati in ceata. nici macar nu stiu unde este biserica armeneasca, darmite restaurantul. 🙁 lasa ca la vara iau la pas Capitala. 🙂 cu tot cu platouri generoase. 🙂

    tania 9 mai 2010 21:04 Răspunde
  • Una, te anunt oficial ca Thomas-ului tau i-am cumparat un trenuletz pe munte. 🙂 daca nu cumva ai sesizat lumea jucariilor lui. 🙂

    tania 9 mai 2010 21:06 Răspunde
  • Tania, asta de care spuneam la urma, chiar e ascuns. Thalia e mai la lumina, l-am gasit pe intuneric 🙂

    un trecator 9 mai 2010 21:11 Răspunde
  • sa-l vizitez, asadar, pe lumina, trecator ???? 🙂 🙂 poate ma gasesc intr-o zi sfanta si-l adulmec dupa slujba preotilor din apropiere. 🙂

    vorbeati aici de spatarele drepte. ei, va spun, eu iubesc spatarele astea. mi se par atat de, nu stiu, onorabile. doar daca sunt din lemn masiv si ceva inalte.

    tania 9 mai 2010 21:28 Răspunde
  • apropo de biserica armeneasca, va dedic un…Mr. X intr-un adagio chiar fain:)

    sper sa va fie pe plac:

    http://www.youtube.com/watch?v=Meh0uHXzJ2g&feature=related

    tania 9 mai 2010 21:34 Răspunde
  • Am aruncat o privire, mioapa, desigur, si am «vazut» ca vulcanul Eyjsimonafjöl se dezumflase peste zi ca un sufleu ! Avioanele de cursa lunga puteau sa-si reia zborul. Si l-au reluat !
    Titularii sunt la posturi si budinca înfloreste.

    Thomas Man 9 mai 2010 21:38 Răspunde
  • Daca aveti nostalgia lui Celentano, va poate depana Marco Conidi cu Ti Do Di Me :
    http://www.youtube.com/watch?v=gqYdBEYcCeM&feature=related
    Nu stiu daca muza lui (din clip) e botoxata dar Marco refreneaza eficace in fata dumneaei. Sau poate iluzionistu’ e de vina ?
    Conidi mai are o piesa demna de pavilioanele voastre : La stazione davanti al mare.
    Bye, see you later, Ali G…

    Thomas Man 9 mai 2010 21:40 Răspunde
  • Asaa, nu stiu daca v-ati retras deja pe la cuiburi, dar io mai sunt un pic printre ronduri.
    Azi putem opta pentru un tiramisu, inca nu am incercat reteta in propria-mi bucatarie, dar mai am timp, pana dimineata. Seamana a metafora militanta, da’ nu e!
    Doamna T. Bucurestiul nu e asa complicat de descoperit, dar daca ne anunti din timp, o parte dintre noi cred ca ar fi incantati sa faca pe ghidul cand vii pe-aici: )

    Una 9 mai 2010 22:46 Răspunde
  • De va-ntrebati (sper ca nu!) care-i treaba cu tiramisu, eu l-as prefera budincii!
    Sunt toata o incandescenta la ora asta, sper sa nu mi se sparga oglinda: )
    Draga, ati fugit toti?Va pregatiti hainele pentru maine, sau ce?!

    Una 9 mai 2010 22:54 Răspunde
  • nuuu, m-am dus sa-mi ascund oglinzile, ca n-as mai avea unde sa-mi dau barba jos de dimineata, de ajungi sa le spargi pe toate :))))

    un trecator 9 mai 2010 22:57 Răspunde
  • 🙂
    ce placere ca sunteti inca pe-aici, Domnuu..
    v-ati pregatit pentru maine?avem dirigentie, plus ora de educatie civica, asta asaaa, ca un remember mic si voios!: ))

    Una 9 mai 2010 23:00 Răspunde
  • daaa, desigur, te-ai gandit la materii neproductive. sa ma lasi cu dirigintia aia, ca am in fiecare zi, ca sa nu mai spun ca educatia aia civica prinde la mine, da’ ce folos ca-n jur e zero? ia fa si matale un orar mai voios pentru luni, un sport, desen, muzica, ceva, sa ne miscam mai cu talent, vorba reclamei :))))

    un trecator 9 mai 2010 23:04 Răspunde
  • Una, ti-am spus ca trecatorul are barba. dar nu m-ai crezut. 🙂
    Si eu prefer tiramisu budincii. zici budinca, parca suna la bunici. tot in platouri vad c-o tineti. Una, explica acest cuvant miraculos- incandescenta- 🙂 ca devii tare misterioasa. 🙂
    Capitala nu-i departe de mine. in ultima vreme ajung doar in interes de serviciu, deci nu stationez. dar, uite, ma gandesc sa te vestesc de urmatorul drum mai…liber. 🙂 nu pentru ghid. 🙂 poate pentru Piata Norilor, ca mi-ati inserat-o in curiozitate. 🙂

    tania 9 mai 2010 23:06 Răspunde
  • T-ule, acum am citit si ma gandeam la crasma de care spui..casa-nustiu-cum, in spate la Armeneasca.. Eu trec des pe-acolo spre Rosetti, dar intr-o zi o sa fac dreapta si o sa ma lamuresc.
    Sper ca si manacarea este OK, ca portiile prea mari pe mine nu ma prea dau pe spate! Stiu, marimea(se spune ca NU ) conteaza, da’ nici savoarea nu-i de lepadat.Argumentul cu platourile generoase imi va folosi cand voi propune gastii mele care include si cateva ‘bucati’ barbati teribil de greu de saturat, pentru a-i convinge sa incercam ceva nou.
    Asa ca ma voi duce eu, initial, pentru sampling plus testing: )

    Una 9 mai 2010 23:11 Răspunde
  • Uno, iti dai seama ca nu iti recomandam in contrapartida ceva ce nu mi-ar fi placut 🙂 cum ar fi, ca tot spunea Simona de AFI, restaurantul ala de spune ca are specific venezian. singurul lucru care-ti aduce aminte de Venezia, acolo, sunt cateva masti pe pereti, in rest is de-ai nostri suta la suta :))

    un trecator 9 mai 2010 23:14 Răspunde
  • teoretic, ar fi vorba de Casa Restaurant, aleea Spatarului nr. 4, in spatele Bisericii. Practic, probabil ca este chiar de vazut, dupa cum suna.

    tania 9 mai 2010 23:17 Răspunde
  • Taniuto, de ce nu: )
    Bine, am uitat sa spun ca io prefer sa-ti fiu ghid impreuna cu T.Smith si, ravasitor, dar neconcludent, pentru ca nu amesteca partea personal-privata cu fantomele, Thomas.
    Bine, si munte_negreanul pare din zona asta damboviteana. dar in ce-l priveste nu indraznesc sa fac vreo propunere.. Si, fireste, cine-ar mai vrea sa se implice, normal: )

    Una 9 mai 2010 23:19 Răspunde
  • Tania, nu pot sa-ti confirm acum (memoria, bat-o vina) ca asa se cheama. da’ e bun. iar eu ii spuneam Unei nu de piata norilor, ci de a doua Thalie, cea noua.

    un trecator 9 mai 2010 23:21 Răspunde
  • uff, m-ati ametit. 🙁

    well, vad eu bine sau sunteti o gasca de…capital-isti??? 🙂

    tania 9 mai 2010 23:25 Răspunde
  • Daa, Spatarului pe-acolo este. Am un bun amic ce trebaluieste 5 zile pe saptamana exact acolo, m-as indoi sa nu stie de Casa asta.Ca tot imi reproseaza ca ma las rar vazuta, o sa-i propun zilele astea sa mancam ceva pe-acolo..
    Trecatorule, sigur ca nu ma asteptam la o contraoferta sub nivelul thalian, sigur ca nu din partea ta..da’ e bine sa-ntrebe omu’: ))
    Un orar pt luni ar suna asa:
    9.30 brainstorming „cum sa ne impodobim ce-a mai ramas din saptamana”
    11.00 customizarea relatiilor prof-elev sau ”ce m-as fi facut daca ma nasteam in Polinezia”
    13.00 lunch la un restaurant ales cu banu’ din alea cateva recomandate deja pe-aici de cativa dintre noi, cei din linia intai, doi, tzanspe
    14.30 liber ales; coregrafie ; geografie; educatie fizica si mentala: )

    Una 9 mai 2010 23:26 Răspunde
  • Tania, pai cam toti suntem capitalisti de vreo 21 de ani incoace, cica. asta daca n-o fi si vreun ilegalist printre noi :))))

    un trecator 9 mai 2010 23:27 Răspunde
  • deci stai ca trecatorul are talentul asta sa ameteasca muieri prin ciat, vaz: )
    sa-nteleg, kamarade Smith, ca Thalia gasita de tine cu ochii inchisi weekendul asta e din zona Norilor? Adica acolo unde io inca nu am fost?? pfai de mine!: ))))

    Una 9 mai 2010 23:28 Răspunde
  • Tania drague, suntem de prin toate partile; a tunat si ne-a adunat: )
    Dar, da, se pare ca destui de pe-aici, stiu Bucurestiul. Unii macar din amintiri, altii din supozitii, lool..

    Una 9 mai 2010 23:29 Răspunde
  • ei da, ametit! de unde atata ameteala? nu spuneai de sevastopol? acolo am fost, chiar daca ti se pare ca-s cu capul in nori :))

    un trecator 9 mai 2010 23:31 Răspunde
  • si tu Una si tu Treacatorule, m-ati ametit clar!

    imi canta cuvantul asta obsesiv in creier- restaurant, restaurant, restaurant, rest….:) 🙂 🙂

    eu am hotarat. vreaun piata norilor. merge si pe timp de soare. 🙂

    tania 9 mai 2010 23:32 Răspunde
  • nu mi se pare, looooooooool.
    mda, sa revenim.Deci Sevastopol si ti-a si placut.
    Hai sa va spun cum fu la party-ul de aznoapte: CristinutaC imi sugerase sa aleg o rochie rosie, dar nu am asa ceva in ”biblioteca”, n-am nimic impotriva culorii, dar o prefer la bikini sau chestii mai de interior.Deci am ales sa ma imbrac nu in clasicul negru, ci in bleumarine cu alb.
    A fost remarcabila fitzosenia, exact cum v-am spus ca ma si asteptam, dar am facut fata si spate cu brio; si am trecut relaxata peste ambuteiajul initial si bucoliq al topirii crustei intepate. Am gasit cativa oameni misto cu care am ras, cu care NU am facut schimb de carti de vizita, cu care am mancat pepene cu mana..
    Si am dansat mult , cat m-au tinut pantofii, si am ajuns cheflie si amuzanta maxim acas’ spre revarsatul zorilor! Unde, normal, n-am mai nimerit computerul, nici butonul de oprire al alarmei ticaloase, uitat setat ca-n orice zi din saptamana, la 7.11 am. Asa ca 3 ore mai tarziu cineva nu mai putea sa doarma si nu gasea ceva cu care sa arunce in aparatul destept(ator)!: )

    Una 9 mai 2010 23:43 Răspunde
  • hai ca aia cu cartile de vizita mi se pare de bun simt :)) si spun asta ca sa nu uit la urmatoarea miscare de genul asta sa iau o duzina la mine, nu de alta, da’ poate strangem de-o septica :))))

    un trecator 9 mai 2010 23:52 Răspunde
  • pari genul pocker sau maxim Rentz: ))) canasta stii?stie careva?ma-nvata si pe mine, poftim, ca sa lamuresc de ce strig: ))
    Da, probabil era de bun simt, dar io nu am avut carti de vizita dupa mine, a fost o petrecere la care m-am dus mai degraba pentru ca trebuia, decat ca muream dupa amfitrioni.. Dar cu vreo juma’ de ora inainte sa ajung acolo m-am decis ca indiferent de ce-o fi, trebuie sa ma simt bine ins eara cu pricina, ca nu am chef sa ma uit in stanga si-n dreapta, sa mananc si sa ma plictisesc! Plus ca n-au fost acolo manele, doar cateva cantece de petrecere d’alea din familia celor cantate de cei dragi ai mei, dusi din pacate, Stefan Iordache, Dinica..In rest balade rock, muzica din anii 70-90, ce sa spun, dj-ul parea un tip rasat care s-a adaptat nevoilor sarbatoritului, deci a facut playlistul cu muzica mai veche.
    Si asa am si facut, exact cum am zis, m-am distrat de minune..: )

    Una 10 mai 2010 0:04 Răspunde
  • Una, eu joc carti si de una singura la 4 miini si nu trisez, dar daca este vorba de incandescenta si oglinzi posibi sparte, voi fi pe blogul Omului de la munte pt ca sunt superstitioasa.Oglinda sparta= 7 ani de ghinion.

    Odille 10 mai 2010 0:11 Răspunde
  • uno, parca suna de rrrraaaau sa faci schimb de carti. acum, eu inteleg ca ai lasat job-ul la usha si te-ai simtit superb, energica, sexy si cu oboseala aceea pe care nu ai vrea s-o dormi, despre care povestea Simona la un moment dat. Bune baladele cu Iordache. cu ladosi????

    http://www.youtube.com/watch?v=EzMEd2fVytI

    atat de romanesc. nostalgic, ce sa zic..

    tania 10 mai 2010 0:12 Răspunde
  • odille, daca zicem ca aici suntem doar oglinzi, inmulteste cu 7 si ai afla cat prapad ar face Una. 🙂

    tania 10 mai 2010 0:16 Răspunde
  • Nu-i rea decizia, voi sti unde sa caut, in acest caz: )

    Una 10 mai 2010 0:16 Răspunde
  • eu zic sa-mi spuneti noapte buna si sa lasati oglinzile intregi, fara sa va mai cautati. ok ? 🙂

    un trecator 10 mai 2010 0:18 Răspunde
  • Nuu, Tanio, fara blonda Ladosi.
    Ceva de genul:
    http://www.youtube.com/watch?v=9i-Api7yJ18

    Una 10 mai 2010 0:19 Răspunde
  • lol
    deja pleci la dodo, ”motanel” pacifist? : )))

    Una 10 mai 2010 0:20 Răspunde
  • Una, asta a fost ceva gratis si nu asa gratios!

    Odille 10 mai 2010 0:20 Răspunde
  • aaaaa, Una, cine-a pus…restaurantu-n drum…???? pfuuu

    zic si eu—-maiculitzzzaaaa, :))))

    Trecatorule, ti-ai spus Tatal Nostru, ca sa fugi la somn?? 🙂

    odille, deci fara oglinzi sparte. 🙂

    tania 10 mai 2010 0:22 Răspunde
  • Nu sunt invatata cu acest gen de dialog, asa ca ma voi retrage.

    Odille 10 mai 2010 0:22 Răspunde
  • odille, stai ca nu inteleg. ce a fost deplasat ca nu-mi dau seama.

    tania 10 mai 2010 0:24 Răspunde
  • tania, Domne fereste,nimic din partea ta.

    Odille 10 mai 2010 0:27 Răspunde
  • Nu toti putem fi gratiosi in acelasi timp, Odille draga. Inteleg, cu aceasta minunata ocaziune ca ai ceva reminiscente din weekend.. De ce insisti pe o tema care nu se asorteaza cu bobocelul care esti? Nu este esential sa conversam chiar toti cu toti, crede-ma, iar o parte dintre noi nu invoca la fiecare postare al 5-lea amendament. Poate doar al 5-lea element..
    Nu e un secret pentru nimeni, iar pentru mine, cel mai putin, ca nu e musai sa ne placa toata lumea in acelasi timp.Hai s-o lasam sa se-ntample pe rand.
    Asa e, nu prea scriu gratios, tastele mele-s mai boante!

    Una 10 mai 2010 0:28 Răspunde
  • tania, eu m glumind spunind ca m voi feri de oginzi sparte si ca voi fipe blogul Omului de la munte si asta este rspunsul primit:

    Una Says:

    May 10th, 2010 at 12:16 am
    Nu-i rea decizia, voi sti unde sa caut, in acest caz: )

    Odille 10 mai 2010 0:29 Răspunde
  • Sorry , imi sar clapele de la un keyboard nou.

    Odille 10 mai 2010 0:29 Răspunde
  • Pot paria ca Domnul T. inca nu si-a gasit pernele : )
    Nu, Tania, fraza mea era cea care m-a aruncat in neagra dizgratie! Dar stai linistita, am doar tastele boante, nu si tusul uscat pe pana!: )

    Una 10 mai 2010 0:30 Răspunde
  • ce-ti mai place tie sa mergi la castig ! :))

    un trecator 10 mai 2010 0:33 Răspunde
  • ia, haideti voi la somn, ca nu se stie daca maine va fi sau nu o zi ratata. 🙂
    sa-i zicem asadar somn usor de noapte buna Domnului T si noua asisderea.
    all the mirrors on the beds (!!) 🙂
    (Uno, lasa bobocul in pace, nu fii capricioasa). 🙂

    tania 10 mai 2010 0:33 Răspunde
  • Una, tush are toata lumea, dar incercm sa-l folosim pentru dialog placut. Este, insa, alegerea fiecaruia.

    Odille 10 mai 2010 0:35 Răspunde
  • Va imbratisez de noapte buna, dap!

    Una 10 mai 2010 0:36 Răspunde
  • Hei! Cât e ceasul? Io m-am sculat deja!

    Omuldelamunte 10 mai 2010 1:22 Răspunde
  • la mine e 6:53… Omule.. nu e bine sa te scoli cu noaptea in cap!

    CristinaC 10 mai 2010 1:52 Răspunde
  • Noapte bună celor ce vor dormi şi bună dimineaţa celor ce muncesc!

    Omuldelamunte 10 mai 2010 2:36 Răspunde
  • Tarandu-ma prin desert, am apucat sticla cu apa si aproape ca m-am sufocat band din ea. Sau cam asa s-ar putea transpune cinematografic ceea ce-am traversat in weekend, fiindca sambata dupa-amiaza AM STRICAT LAPTOPUL, adica nu l-am stricat pe el, ca persoana 🙂 ci Windows-ul are ceva (vine azi un prieten bun sa mi-l reinstaleze sau sa vada ce are, oricum) si de-atunci am fost izolata de Internet total, n-am mai putut accesa niciun icon, l-am restartat de o suta paispe ori, am innebunit!
    Am fost in sevraj, evident, m-am plimbat in jurul laptopului ca un motan in jurul coliviei cu canari, n-am avut ce sa-i fac, l-am rugat, l-am amenintat, am uzat de toate stratagemele, n-am reusit sa-i fac nimic. Abia azi sper sa-i scot fata… 🙂
    Acum sunt la redactie si m-am repezit la Internet de zici ca am scapat dintr-o puscarie irakiana.
    Dar vad ca v-ati distrat corespunzator, nu s-ar zice ca mi-ati simtit lipsa prea rau. 🙂
    Aaaa, sau poate voi m-ati invidiat, credeati ca am program palpitant-romantic in weekend! 🙂

    Simona Catrina 10 mai 2010 11:20 Răspunde
  • Buna dimineata tuturor!
    Oona, incerc sa-ti respect orarul, asadar: decoratii si zorzoane intru impodobirea saptamanii – Toni Braxton are un video(album) nou. She is unbreaking our heart again. Si nu numai muzical: doamnelor priviti-i pe ei, domnilor pe ea.

    http://www.youtube.com/watch?v=K6HVKXK8G70

    Ora a doua: Aloha si un nume de peste: „Humuhumunukunukuapua”
    Saptamana dupa pofta inimii!

    Paca 10 mai 2010 11:20 Răspunde
  • Buna dimineata Simona! Aseara baiatul meu era furios pe Bill Gates pentru ca nici lui nu-i mergea windows-ul. Hai sa semnam o petitie comuna, sa ne plateasca despagubiri (ca are de unde)!

    Paca 10 mai 2010 11:34 Răspunde
  • Hello, sunt si eu. E o alta Luni, normal, dar vin sa o pup personal pe Paca pentru muzica misto, nu vazusem clipul..
    Nu ma vad dintre norme si hartii, am intrat in traficul cu task-uri fara semnalizari, doar cu frana de motor suspicioasa si bolunda; )
    Sim, draga, de-ti vine amicul pt reinstalare de Windows zi-i sa-ti faca si o partitie Linux pe care s-o poti accesa cand se mai intampla necazuri de genul asta, de weekend.Nu e greu de umblat cu el, si necesita mai greu format C: ).
    DA, eu m-am gandit ca te distrezi foarte bine pe undeva, dar ca vii azi cu bateriile incarcate si il asculti pe trecator la mate, ca nu si-a facut bine tema, a copiat-o de la mine! Da’ io am nota de trecere, chipurile, asa ca m-am cam scos pe azi, lool.

    Una 10 mai 2010 11:38 Răspunde
  • Muzicuta, si la propriu 🙂 , cu un canadian exilat în Anglia, stie el de ce.
    Si un pact cu diavolita :
    Son of Dave (feat. Martina Topley Bird) – Devil Take My Soul

    Thomas Man 10 mai 2010 13:18 Răspunde
  • Paca, de 3 ori nu in ihtiomenu ! 🙂

    Thomas Man 10 mai 2010 13:20 Răspunde
  • Vad ca au iesit scantei azi noapte : din vorbe si calculatoare. Suntem artificieri informaticieni (în devenire).
    Si s-a mancat la matusa Calistrat.

    Thomas Man 10 mai 2010 13:26 Răspunde
  • Nu poti sa faci omleta fara sa spargi oua. Dar poti sa bati oul la cap cu un toc de pantof înalt pana îi ies ochii :
    http://www.youtube.com/watch?v=ELUyD03dyq0&feature=related

    Thomas Man 10 mai 2010 13:27 Răspunde
  • Doi baieti placuti si cu palariute :
    Charlie Winston – Like a Hobo
    http://www.youtube.com/watch?v=9nOd5_Bdc8I
    William Elliott Whitmore – Old Devils
    http://www.youtube.com/watch?v=dLoTLq_ArHY&a=EmRe4-sQi6M&playnext_from=ML
    Vagabonzi romantici pt doamne visatoare…

    Thomas Man 10 mai 2010 13:29 Răspunde
  • Hei,
    Am vorbit de budinca pt ca am vorbit de sufleu !

    Thomas Man 10 mai 2010 13:31 Răspunde
  • Un alt tanar care promite :
    Fyfe Dangerfield : She Needs Me
    http://www.youtube.com/watch?v=ZBPt2kfqi90

    Thomas Man 10 mai 2010 13:32 Răspunde
  • Io am vorbit de tiramisu pentru ca mi-e rau de la budinca; )
    Ce de-a mesaje prinse-n cleme cu fluturasi avem azi!
    Sa mergem toti in varfusri, sa nu trezim TT-ii: )

    Una 10 mai 2010 13:42 Răspunde
  • simone, si, ce 🙂 nu suna bine programul palpitanto-romantic in weekend. 🙂 🙂 ?

    Capricioasa si inversunata Una, un T. sigur nu doarme. 🙂
    iar cu budinca, iar cu sufleu, dupa tiramisu si nu mai stiu ce. 🙂
    sa fiu in ton cu voi, m-am agatat de o tava de placintele cu branza si stafide ffff aromate, culese direct de la radacina lor. 🙂

    thomas, ce mai desfasurator. 🙂 asta cu- vagabonzi romantici si doamne visatoare mi-a placut, parca suna din pisicutele aristocrate. Desi nu inteleg de ce nu pot deschide linkuri. 🙁
    fara muzica, risc sa ajung tocmai prin jungla. 🙁

    tania 10 mai 2010 14:44 Răspunde
  • LUFTAHANSA SI COSTEL ?
    sau
    ICARUL CU BOI ?
    Ca alte miliarde de humanoizi, as vrea sa zbor. Cateva minute pe zi, fal-fal acolo sus. La economic sau affair, n-are importanta, ideea e sa plutesti, sa te apropii un pic de soare, de ceva orbitor, ametitor, sa uiti de gravitatia sociala care ti se depune în artere, insidios, inamical, inevitabil.
    Ideea zborului antropologic e veche de cand lumea, mitologic, antologic. Cine n-a împrumutat un covor zburator ? Cine n-a planat pe un nouras, cu o mana înotand si cu cealalta dand din picioare, sfarsind într-un banal bum de trezire (la aterizare) ? Pionieri ai aviatiei suntem toti, ne cresc aripi îndata ce dam de un suras în plina iarna, de o gadilaciune miraculoasa a mintii, de un fantasm cooperabil, de un fluture pereche.
    Azi, noii cosmonauti zboara din blog în blog, polenizand naluci (sau lasandu-se polenizati), pt cateva minute de levitatie. La capat, tot un banal bum de trezire ?!
    Da da da, ar zice Trio.
    http://www.youtube.com/watch?v=4OnL98rjvfY&feature=related

    Thomas Man 10 mai 2010 15:25 Răspunde
  • LUFTHANSA, of corse, sry.

    Thomas Man 10 mai 2010 15:26 Răspunde
  • Si eu, ca Iana, ma recitesc DUPA.
    Tania, Son of Dave e de gasit pe You Tube, dar fara Martina are farmec diminuat :
    http://www.youtube.com/watch?v=50xMHe0BlQ0&feature=related
    „Hobo” înseamna „vagabond romantic”, cred.

    Thomas Man 10 mai 2010 15:30 Răspunde
  • thomas, esti in verva, din cate vad, dar eu tot nu pot accede catre directiile melodioase.
    ce ash spune despre zbor? ca il cautam in noi, oricat am fi de tzantzoshi sa nu ne recunoastem zambetul, ca o confirmare a unei stari benefice. ar fi culmea sa ne dorim doar masini, motoare sau biciclete. Cand picioarele stau prea bine pe pamant, iar talpile par sa fiarba de tarana, e bine, de multe ori, sa iei un bilet la dunare, la mare sau undeva peste, ca privite din avion este imposibil de nemagnetizat. sunt sigura ca imparti aceeasi opinie. ar fi grav sa nu! 🙂

    tania 10 mai 2010 15:36 Răspunde
  • Lieber Thomas,
    si Pygmalion a vrut sa zboare! Levitatia lui, inghetata in marmura, s-a chemat Galatea – naluca inchipuita de dorul unei inimi nepereche. Poate ca Venus i-a dat viata, dar zeii sunt haini – n-a durat totul mai mult decat o clipa, cat zabaterea matasoasa a unor aripi. Atat. Nimic mai mult.
    Banalul bum? Eliza Doolittle!
    So:
    „Turn up the music
    Pour out the wine
    Stop at the surface
    The surface is fine…”

    Paca 10 mai 2010 17:21 Răspunde
  • Ascultand cu urechile ciulite falfaitul aripilor voastre, am fost sigura ca nu poate lipsi piesa asta: http://www.youtube.com/watch?v=djTMUpMCmv4 .
    Si ca sa fie tacamul complet: http://www.youtube.com/watch?v=SthisoeSjBM . 🙂

    nico 10 mai 2010 18:49 Răspunde
  • Sweet choice, Melody Gardot. Istoria tinerei sale vieti muzicale ar face A Romance In 5 Acts.
    La masa infinitului, tacamurile nu-s complete 🙂

    Thomas Man 10 mai 2010 19:11 Răspunde
  • Thomas, la masa infinitului, tacamurile nu vor fi niciodata complete, precum infinitul, sau zborul, totuna. Cu cat inaintezi in zbor, cu atat se vrea mai mult si mai mult si mai mult, aici pacatuiesc aripile, pentru se vor a fi de neoprit. Bine zici, Paca, cu – stop on the surface, the surface is fine-, dar cum nemultumitilor li se poate lua si darul asta, ce mai poate ramane? poate doar inventarea unui kilometraj intre pamant si cer, cu tot cu un etilotest de depistare a..ambroziei. 🙂

    tania 10 mai 2010 19:45 Răspunde
  • Hello, abia va mai vad printre atatea fal-fal-uri, dar va ascult muzicile.
    Duduie T. de ce-mi spuneti ca-s capricioasa, deja nu stiu ce sa ma mai fac sa va intru-n voie: P
    Io zbor si cu si fara naluci(ri) in zone limitrofe. Probabil o sa ma ia flama pana la 80 de ani..

    Una 10 mai 2010 20:06 Răspunde
  • uno, cred ca deja te alegi cu dosar penal, pentru consum de ambrozie peste limia admisa. 🙂 sa-i spunem ambroozomie-n aripi????? 🙂 🙂

    tot capricioasa imi esti. 🙂

    tania 10 mai 2010 20:14 Răspunde
  • Nico, eu nu vad linkurile trimise de tine. Ce melodii erau?

    Paca 10 mai 2010 21:09 Răspunde
  • In seara asta gandurile mele au forme si culori ciudate, cuvintele le imbraca sui – vartej de vorbe prost croite. Asa ca va invit la vals:

    http://www.youtube.com/watch?v=dSWgnSE8A-I&feature=related

    Paca 10 mai 2010 21:26 Răspunde
  • Nightwish – „Walking in the air” si Melody Gardot – „Les etoiles”. 🙂

    nico 10 mai 2010 22:20 Răspunde
  • Ati fugit cu totii? Nu s-a gasit nimeni sa-i faca si Pacai lumina printre nori? 🙂
    http://www.cartiaudio.eu/

    nico 10 mai 2010 22:22 Răspunde
  • OOOO, ce frumos, si Paca ne rasfata cu prezenta-i diese Nacht: )
    Tania, as excela,totusi, la civil: ))
    Sim si-o fi reparat leptoapa, ma rog, windozele? T-ul celalalt o fi pierdut printre hangite, azi nu l-am remarcat, nici sfatos, nici ironic, nici_cum..
    Thomas pare indestructibil prins in aura frumusetii care inalta; pe covor fermecat sau la coada la gate-urile prozaicului operator nemtean, alea jacta est!
    Nico(le) draga, sper ca nu ai plecat inca de pe-aici..

    Una 10 mai 2010 22:24 Răspunde
  • Nico drague, io-s abia revenita aici.Nadajduiesc, totusi, ca nu suntem doar noi doua.Mersi mult pentru link-ul cu carti audio. Poate se-ndura si TT-ii sa revina, poate si alte personaje, why not?!

    Una 10 mai 2010 22:27 Răspunde
  • Danke, Nico
    Si eu, si eu, dar cu un ochi la Flashforward

    Paca 10 mai 2010 22:34