„Nu suntem muritori, e clar. Dar suntem niste zei prosti, niste nemuritori care ne-am uitat destinul. (Constantin Noica)“

Va multumesc

de

Nu ma satur de drumuri, nu-mi place sa ma intorc. Si atunci cand m-am intors in tara mea Romania, mi-a fost greu. La fel de greu mi-a fost sa ma intorc in tara mea Canada, chiar si din America. Merg intr-o singura directie, mi-e greu sa revin. Merg cu gatul sucit, privesc inapoi. Sunt, probabil, bolnava.

Am fost plecate la Iasi si la Suceava. Am fost la Clubul Tango – traditionala intalnire cu cititoarele noastre dragi, destepte, curajoase -, am lansat cartea ANDIAMO, pe care am scris-o impreuna cu Alice Nastase Buciuta, si CELE MAI FRUMOASE CITATE, volum superb aparut tot la Editura Cartile Tango. Cu onoare si sfiala, va dezvalui ca, printre ingeri care ma sperie si demoni care ma atrag, din istoria literaturii romane si universale, exista in carte si citate din scrierile mele si ale lui Alice.

Mi-e deja dor de cei pe care i-am intalnit intr-o Moldova spiritualizata elegant, dar ma impac, asa cum fac intotdeauna, construindu-mi ganduri de intoarcere la locul acestui suras. Am adus cu mine fotografii si memorii care acum imi par firesc de frumoase, iar peste ani mi se vor parea dureros de necesare.

Si am mai fost, la sfarsitul lui ianuarie, la munte (la Vidra, in Valcea), cu Alice, Paul, Iza si George, printre zapezi aprinse de soare, printre libertati pe care ni le-am smuls cu greu, dupa un asalt de munca, scris, griji, asteptari, emotii, somn cu tresariri, nesomn cu tresariri.

Va multumesc, mi-ati rabdat absentele si, desi nici voi n-ati mai venit in casuta mea ca pe vremuri, va sunt recunoscatoare, imi sunteti la fel de dragi, fiindca mi-ati inteles zbaterea, anxietatea, bucuria, truda, tacerea. Va imbratisez, la regasire. Am revenit, cu un firav jurnal in imagini.

 

 

Categorii:
Editoriale

Comentarii

  • Simona, intamplator sau nu, sunt cea dintai ce imi pun aici cuvintele de apreciere pentru tot ce ai facut pe unde ati umblat dar, mai ales, pentru cartile scrise impreuna cu Alice. Acolo unde am putut am apreciat pozele postate cu bucurie pentru ceea ce am vazut. 🙂
    Simona, esti o scriitoare exceptionala, cu o inteligenta si un umor greu de egalat.
    Esti, pozele prezentate confirma afirmatiile mele, din ce in ce mai frumoasa si multumita de ceea ce traiesti.
    Felicitari sincere si din toata inima! Fie ca fericirea sa-ti fie implinita pe deplin!
    Chiar daca nu scriu in mod curent pe acest blog, lectura lui este o reala placere pentru mine.
    Astept, cu bucurie, ca drumurile vietii sa te indrepte spre Timisoara, sa poti sa te bucuri de frumusetea orasului si de ospitalitatea localnicilor. 🙂

    Moi 10 februarie 2011 18:07 Răspunde
    • Moi, nimic nu e intamplator, ma bucur ca esti aici, asa cum m-am bucurat si cand ai fost langa noi la propriu, de fiecare data… Iti multumesc mult!

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:39 Răspunde
  • Simona mie mi-a facut o deosebita placere sa va intalnesc. Iti admir scrisul de fiecare data. Ai un stil al tau, inconfundabil, pe care nu trebuie sa il mai laud pentru ca tu stii cat de bine si unic scrii. 🙂 Sper sa ne mai revedem tot in Iasi, la o alta lansare de carte a voastra!

    Maria 10 februarie 2011 19:01 Răspunde
    • Maria, ce surpriza, bine-ai venit… A fost exceptional in calatoria asta, iar tu faci parte din datele frumoase ale jurnalului!

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:41 Răspunde
  • draga Simona, uitandu-ma la poze, realizez ca fara sa vrei ai dat nastere unei dileme :))

    un trecator 10 februarie 2011 19:10 Răspunde
    • Trecatorule, a cui dilema? Ca sa ne lamurim… Ca eu nu prea am dileme, adica am, dar nu legate de ceea ce vezi, ci legate de ceva ce nu vezi. 🙂

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:42 Răspunde
  • simona catrina si alice nastase! ce v-a mers! bravooooo! va iubesc! te mai astept ,simona! doar sa ai bunavointa sa ne mai scri! nu! n-ai creat nicio confuzie! iza e doar un pic a ta!

    laurica 10 februarie 2011 19:47 Răspunde
    • Laurica, multumim din sufletul nostru inzapezit corespunzator, insetat de alte escapade! Bine ai venit! 🙂

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:42 Răspunde
  • Simona,
    bine ai revenit.

    poza Izei circula pe facebook cu o viteza nebuna. 🙂 a ajuns la comunitatea romanilor din VA, MD si DC. acolo am vazut-o prima data.

    iana 10 februarie 2011 20:44 Răspunde
    • Iana, mersi frumos pentru networking, esti minunata! 🙂

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:43 Răspunde
  • si noi iti multumim frumoaso!

    CristinaC 10 februarie 2011 20:47 Răspunde
    • Cristina, esti draguta, dar asta cu frumusetea e doar un efect halucinant, cred, ha, ha!

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:44 Răspunde
  • buna ziua, America! 😀

    un trecator 10 februarie 2011 20:57 Răspunde
  • buna sa-ti fie inima omul cu dilema 🙂

    iana 10 februarie 2011 21:07 Răspunde
  • Ce rau imi pare ca v-am ratat la Iasi, n-am stiut ca veniti. Blogul l-am urmarit n-am mai intrat in schimb pe site. 🙁

    Anca 10 februarie 2011 21:32 Răspunde
    • Anca, nu-i nimic, mai venim, ca abia ni s-a deschis pofta! Bine ai venit… 🙂

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:44 Răspunde
  • In primul rand felicitari amandurora pentru carti! Am asteptat cu nerabdare postarea ta, dar Alice a fost mai harnica 🙂 de data asta si am putut admira pe blogul ei pozele de la lansari. Am vazut si pozele de pe facebook, sunteti foarte frumosi cu totii si radiati de fericire. Mult succes si multa dragoste in suflet!

    li 10 februarie 2011 22:03 Răspunde
    • Li, multumim, draga noastra, asa e, Alice a fost mai harnica, dar sa-ti spun un secret: ea e dependenta de Internet si laptop, eu nu sunt, asa ca mi-am asumat vacanta un pic mai zapacita… 🙂

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:45 Răspunde
  • trecator care ti-e dilema?

    CristinaC 10 februarie 2011 23:23 Răspunde
  • Simona, despartirea de cuvintele tale are un sens mai ales in regasire, in reintalnire, in re-cunoastere:)
    Asteptarea e un deliciu, ne amanam placerea de a te citi si de a trai intens prin calatoriile si intalnirile tale. Iar viata de scriitoare, cu anxietatile, intoarcerile si trudele ei nu arata rau deloc 🙂

    Ava 11 februarie 2011 3:37 Răspunde
    • Ava, draga mea, unele asteptari aduc delicii, altele aduc efecte secundare (dureroase), cert este ca nu prea avem incotro. Ma refer acum la asteptari de alta natura, ca in ceea ce priveste cartile… ele mai vin, pregatim ceva spumos si palpitant pentru iunie! 🙂

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:47 Răspunde
  • 🙂 si eu impartasesc dilema unui trecator, CristinaC :)….foarte frumoase pozele, aici ma repet, dar asa e

    wind 11 februarie 2011 9:28 Răspunde
    • Wind, multumesc, dar nu impartasi dilemele Trecatorului, ca el tinteste undeva foarte concret si precis, stiu eu… 🙂

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:48 Răspunde
  • Felicitari celor mai destepte, frumoase, spirituale, amuzante scriitoare!

    Va asteptam cu drag si in Bucuresti! 🙂

    Silvia 11 februarie 2011 11:31 Răspunde
    • Silvia, iti multumesc mult, rafala asta de superlative ma intimideaza de-a dreptul, nu le merit… Esti o pricomigdala. 🙂

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:48 Răspunde
  • Da, drăguţe pozele firavului jurnal în imagini! Şi mesajul articolului îi merge la suflet cititorului, mai ales acel „îmi sunteți la fel de dragi”. Oh, şi merci beaucoup pentru îmbrăţişarea virtuală, Simona dragă! (Sau eu nici nu eram pe lista îmbrăţişaţilor şi-mi fac doar iluzii ?)
    Aşa… am voie să construiesc şi eu un gând (şăgalnic)?
    Văd că cerceii şi medalionul sunt în ton, au forme de inimioară. Au ei un sens ascuns, vor să sugereze o Afrodita pentru care dragostea este un element decorativ de la sine înţeles? (inimioarele sunt simbolul dragostei, parcă). Simbolizează o realitate, ori o aspiraţie ?
    Curiozitatea îmi dă ghes să mai întreb ceva: nu ne divulgi şi nouă secretul pe care ţi-l şopteşte George în poza nr. 10 şi care a provocat surâsul plin de prea diferite sensuri? Altminteri, s-ar putea să-mi închipui că-ţi şoptea:
    – Să vezi ce o să-şi bată capul Nicuşor cu poza asta! Pe cât e de încrezut, o să creadă că vorbim de el! 😀

    Nicuşor,
    minunat de inimioarele Simonei

    Nicuşor 11 februarie 2011 12:27 Răspunde
    • Nicusor draga… pe puncte: da, medalionul e o inimioara care poate insemna dragoste, dar in cazul asta inseamna mai degraba frica. Apoi: George nu-mi spunea niciun secret, ma pupa pe cap, deci sa zicem ca mai degraba dilua un secret. 🙂 Radeam fiindca ma gadila soarele si ideea de a ma lasa fotografiata, atat. Deci Nicusor e liber sa nu-si mai bata capul cu poza nr. 10, e liber sa scrie frumos aici, atotcuceritor, ca si pana acum.

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:52 Răspunde
  • Ma bucur nespus, Simona, ca te-am intalnit la Iasi. V-am asteptat cu sfiala si v-am intampinat cu sufletul cald, cu admiratie si pretuire. Va simt aproape, femei curajoase si pline de farmec ce sunteti!

    Sinziana Preda 11 februarie 2011 13:03 Răspunde
    • Sinziana, si eu ma bucur mult ca ne-am vazut la Iasi, bine ai venit pe blogul nostru nebun! 🙂

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:53 Răspunde
  • Simone, te imbratisez, la revenire. Iti sta (cam) bine cu Izuta. Nu-mi vine nimic amuzant (macar pentru mine) de zis. E din cauza pozelor, dar si pentru ca ai scris asa…serios… Tu, cand esti foarte indragostita, esti serioasa ?

    Ana 11 februarie 2011 14:15 Răspunde
    • Ana, scumpo, intrebarile tale capcana au fost demontate inainte de a-si atinge victima. Adica vrei sa stii daca sunt serioasa cand sunt indragostita? 🙂 Daaaaa. Doar ca deocamdata sunt neserioasa. 🙂 Crede-o pe Simona, ca stii ca nu ascunde mai nimic.

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:55 Răspunde
  • Simona, arati fericita! 🙂 Si cred ca si esti, ca barbatii m-au mai inselat, dar ochii, niciodata 🙂
    Felicitari pentru carti, abia astept sa le vad pe noptiera mea. Te pup, sa ai un an grozav!

    Corinas 11 februarie 2011 15:05 Răspunde
    • Corinas, nu pot decat sa ma bucur copilareste ca par fericita 🙂 Cateodata, iluzia e indestulatoare, e ca un indulcitor care iti face cafeaua la fel de omenoasa ca zaharul, minus riscurile de boli. Mai vedem… si multumesc! 🙂

      Simona Catrina 11 februarie 2011 15:57 Răspunde
  • Tania, Anamaria, de mult nu v-am mai trimis ceva. Azi, Audioslave, sper ca sunteti prin zona:
    http://www.youtube.com/watch?v=WC5FdFlUcl0

    Dea Valma, intr-o vreme ma intalneam cu tine la cafeaua de dimineata in biblioteca Simonei. Sper ca esti bine 🙂

    Week-end fain, SW.

    Ana 11 februarie 2011 15:30 Răspunde
  • Simona, astăzi voi mai construi un gând…
    Cred că, tot răsfoind pozele tale, ţi-am descoperit un admirator asiduu. E vorba de personajul din poza nr. 4, care, cum-necum, este prezent şi în pozele de la chermeza băcăuanilor – şi despre care la vremea respectivă spuneam că este „dom’ profesor de istorie”. Ei, cred că flerul nu m-a înşelat şi chiar dacă n-o fi profesor „de istorie”, este totuşi profesor. Crdeam că este băcăuan, dar se poate să fie ieşean… dacă n-o fi bucureştean… 😀
    Mai observ cu plăcere că tabăra admiratorilor tăi creşte pe zi ce trece. Iar sufletul curat al lui Nicuşor îl îndeamnă să-ţi ureze: felicitări, şi continuă-ţi drumul cel într-o singură direcţie, este evident cea bună!

    Nicuşor,
    atentul

    Nicuşor 11 februarie 2011 15:48 Răspunde
  • Nicusor, domnul din poza nr. 4 e un medic foarte cunoscut in Iasi si nu numai, Razvan Constantinescu, un foarte bun prieten de-al meu, de fapt… si nu e „asiduu”, doar poza e asidua, ca e facuta cu camera lui foto si eu am smanglit-o de la el de pe Facebook! 🙂 🙂 Lamurit? Ce altceva mai doreste domnul Nicusor sa stie? Acum, cat sunt bine dispusa…

    Simona Catrina 11 februarie 2011 16:00 Răspunde
  • Silvia, te pupam si noi, iti multumim pentru finete si caldura! 🙂

    Simona Catrina 11 februarie 2011 16:01 Răspunde
  • Simone, imi vine sa zic (din nou, cu mai multa putere, insa 🙂 ): welcome back ! Nici nu mi-am dat seama (hmmm) ca am pus intrebari capcana. Daca fara sa vreau au iesit asa, sa te tii cand chiar o sa vreau sa aflu ceva de la tine fara ca tu sa te prinzi 🙂 Era cat pe ce sa ma ia palpitatiile, dar apoi am vazut cum se iteste „mai” dintre „ascunde” si „nimic” si m-am linistit.
    Eu cred ca Trecatorul tinteste pe la mijloc, in zona „1/2 de jur imprejur”.

    Ana 11 februarie 2011 16:11 Răspunde
  • gata, vad ca s-a grabit Simona sa va dea explicatii despre ce si cum, asa ca no more dilemma 🙂

    un trecator 11 februarie 2011 19:03 Răspunde
  • Ce frumos e in pozele tale,draga Simona!
    Ma bucur sa va vad zambind, impreuna….iar poza Izutei in portbagaj..:))

    Roxana Stain 11 februarie 2011 19:41 Răspunde
  • simone, sa stii ca eu am venit si vin aici exact ca pe vremuri. 🙂
    doar ca din niste contratimpuri agasante, nu mai apuc, uneori, sa las si urme. 🙂
    eu iti multumesc astazi, din nou, pentru aceasta casuta miraculoasa.
    pentru tine, in special, pentru ca mi-am amintit ca ti-a placut candva si pentru voi, daca va place genul:

    http://www.youtube.com/watch?v=i51l3F1WEzY

    PS. si, simone, ne spui ce ti s-a soptit la ureche intr-una din fotografii? (nu spun care, da? 🙂 🙂

    tania 11 februarie 2011 21:39 Răspunde
  • tania, a zis fata ca era sarutata pe cap. of,of,of, neatentia asta…. 😛

    un trecator 11 februarie 2011 21:51 Răspunde
  • Roxana, multumesc… Eu ma straduiesc sa-mi fie frumos si in viata, nu doar in poze, dar in traiul real, developarile sunt o misiune imposibila. 🙂

    Simona Catrina 11 februarie 2011 22:49 Răspunde
  • Tania, draga mea, stiam ca tu esti aici, intr-un fel sau altul… Stiam…
    Nu mi s-a soptit nimic in ureche, domnul ma saruta pe capsorul meu plin de idei. 😀 Cam prea plin, in sensul rau…

    Simona Catrina 11 februarie 2011 22:52 Răspunde
  • Trecatorule, ce atentie, ce memorie – ma emotionezi… 🙂

    Simona Catrina 11 februarie 2011 22:52 Răspunde
  • Simona,iti marturisesc sincer ca nu am asa o memorie buna, folosesc notite :))))

    un trecator 11 februarie 2011 23:36 Răspunde
  • simone, eu cred ca domnul voia sa-ti afle toate ideile laolalta. in sensul bun, fireste. 🙂
    un trecator, mi-ash lua si eu notite, fir-ar, dar nu pot conduce doar cu o mana. 🙂 am mai sofat eu in diagonala candva si m-am ales cu puncte in minus. :)))

    tania 12 februarie 2011 13:53 Răspunde
  • ana, multam pentru melodiile postate. la schimb:

    🙂

    http://www.youtube.com/watch?v=CQU33nq_W5Q

    tania 12 februarie 2011 13:57 Răspunde
  • Simona,foarte frumoase pozele ,abia astept cartile si sa te cunosc.Te astept cu drag si cu multa emotie sa ajungi si -n Timisoara!

    emily 12 februarie 2011 14:20 Răspunde
  • Emily draga, vom ajunge si in Timisoara, sunt sigura… 🙂 Abia astept!

    Simona Catrina 13 februarie 2011 20:18 Răspunde
  • Noi iti multumim, Simona:
    http://www.youtube.com/watch?v=fCKmbbsJscc 🙂 🙂 🙂

    Nazuroasa 13 februarie 2011 21:23 Răspunde
  • TORTICOLIS FRATESC
    Sa ne întrecem în salamalecumuri : noi îti multumim, Simona, ca ne lasi sa ne manifestam umorile si pe deasupra sa rasfoim, aici, în casuta-ti primitoare, albumul tau luminos cu poze si pozitii.
    Plimbandu-mi miopia pe pelicula asta cu mai multe episoade, am sentimentul caldut ca fac oarecum parte din familie, desi conditia de fantoma ma dilueaza printre pixeli (musc si eu din fotografii si octeti dar cu dinti de lapte). Mai e ceva pana la mamaliga concreta, de dincolo de oglinda.
    O observatie morfologica fraterna : avem configuratii biologice (maladive 🙂 ) asemanatoare – si eu ma uit cu gatul sucit înapoi (precizare : la blogul tau 😛 )

    Thomas Man 13 februarie 2011 23:17 Răspunde
  • Simona,

    Esti foarte frumoasa. Doar atat.

    ileana 14 februarie 2011 11:04 Răspunde
  • Tania, pe cine nu poti sa conduci cu o mana ? 😀 Multam pentru muzici, pun si eu imediat.

    Un trecator (care nu-mi raspunde niciodata, cred ca trece prea repede 😀 si merge drept, cu privirea la drum, sa nu piarda puncte), desi mai multe doamne te-au intrebat, n-ai lamurit pe nimeni care ti-era dilema. Sau la care din raspunsurile Simonei sa ne uitam ca sa ne lamurim. Eu nu intreb nimic, doar constat in (prea) multe cuvinte 😀

    Un barbat pentru care multe femei ar merge pe contrasens, daca ar sti ca el e dispus sa incalce regulile de circulatie 😀
    http://www.youtube.com/watch?v=AFVlJAi3Cso

    Ana 14 februarie 2011 11:51 Răspunde
  • Bine ati revenit
    Frumoase poze cu scriitoare – calatoare, toti cei din poze sunt frumosi
    Am comandat cartile, si le-am si citit in week-end-ul care tocmai a trecut: ar fi prea frumos sa obtin si autografe de la autoare( CEL PUTIN DEOCAMDATA NU INDREZNESC SA SPER) , am facut eu asa de una singura o legatura cu cealalta carte: Noi suntem zeite – nu -i asa ca nu-i gresita legatura cu cartea aceea??
    Ma bucur pentru voi, si ma bucur ca am si eu parte de voi prin intermediul pozelor de aici
    Sa ne anuntati cind sositi cu totii( cu mic cu mare 0 la Ploiesti.
    HAPPY VALENTINES DAY!!!

    iris 14 februarie 2011 12:36 Răspunde
  • LOVE, ETC.
    Tema zilei – amorul (eu l-astept pe Gorobete/Dragobete) si luna cadourilor pt Cupidoni si Cupidoance, ne vine din trailere :
    Femei Vs Barbati si Femei Vs Femei.

    Un cadou pt o frumusete vesnica (pe la min. 3:41 e mai concret) :
    Noemi – Vuoto a Perdere
    http://www.youtube.com/watch?v=DyCwZNcAMb4

    Un cadou pt muzicofili/cutitofili :
    The Black Keys – Howlin’ For You
    http://www.youtube.com/watch?v=TLSpj7q6_mM

    Sa zboare amorasii prin bucataria dvs si sa fiti iubite/iubiti pe orice fus orar !

    Thomas Man 14 februarie 2011 13:38 Răspunde
  • Pt ca în SW este Templul Dragostei cel mai frumos teoretizat, o întrebare hamletiana si leonina :
    http://www.youtube.com/watch?v=q_7SORQN8wM

    Thomas Man 14 februarie 2011 13:57 Răspunde
  • TM, nu cred sa fi facut cineva o declaratie de dragoste mai ascutita (taioasa, chiar 😛 ) zilei de Luni (a.k.a. 14 Feb). Dupa „coming soon” nu trebuia sa urmeze „to get you” ? 😀 Ma intreb (absolut retoric) ce linkuri ai sa postezi de Halloween. Au si romanii o sarbatoare similara ? Ceva care sa contrabalanseze Dragobetele, adica.

    Ana 14 februarie 2011 14:18 Răspunde
  • Thomas, ma bucur pentru dragul torticolis care te aduce la noi de fiecare data – era sa zic ca pe bumerang, dar nu esti bumerang, nu te arunca nimeni departe de-aici. 🙂 Si apropo de ziua dragostei, azi am postat altceva. 🙂 Ca sa fie clar.

    Simona Catrina 14 februarie 2011 15:39 Răspunde
  • Draga Iris, eu mi-as dori sa venim si la Ploiesti, facem cateva demersuri, ramane de vazut cand si cum va fi. Iti multumesc mult, sigur ca ne vom intalni intr-o zi, sunt convinsa… 🙂

    Simona Catrina 14 februarie 2011 15:40 Răspunde
  • Ce pacat ca am ratat intalnirea din Iasi. Citisem intr-un numar anterior al revistei ca urma sa fie organizata in februarie si imi propusesem sa particip. Recunosc ca am intrat mai rar pe site-ul revistei in ultima perioada, insa ma tot intreb ce se intampla cu optiunea newsletter la care m-am abonat de mai multe ori observand ca nu soseste cu regularitate.
    Mi-ar fi placut mult sa te intalnesc, draga Simona, mai ales ca tind catre a deveni „concetateanca” cu tine in Canada. 🙂
    Sper sa reveniti curand in Iasi, caci, in mod sigur, veti fi asteptate…

    Sara Blu 17 februarie 2011 9:18 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title